1,057 matches
-
Paris cu criticul literar care a surprins fenomenul literar contemporan atât în volumul care va lua Premiul Uniunii Scriitorilor în 1978, cât și în antologia de proză scurtă intitulată “Arhipelag”, în care criticul Mircea Iorgulescu ilustrează anii 1970-1980. Cel mai persuasiv dintre prezențele cărții rămâne Nicolae Băciuț, o apariție eficientă și coagulantă, cu un cuvânt post festum, căci îndeobște el este ridicat la înălțimea unui model. Misiunea lui este esențială pentru apariția aceasta editorială, ca adevărat metteur en scene, ca om
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
nevoii de frumusețe, versuri cu o adevărată încărcătură runică, curgând cu forța descântecului: „E mai vie născocirea/ când iubirea o îmbie./ Scrie în rune ani de fiere/ și de miere.” („Descântec”). Într-o expresie caldă, cu argumente convingătoare, prin notații persuasive, autoarea acestei valoroase cărți documentare reușește să conducă așa-zisul dialog înspre dezvăluirea ideii fertilității creației blagiene întreținute de flacăra iubirii. De altfel, principiul blagian al iubirii, al apropierii de realitate drept cale spre dezvăluirea misterului, exprimat aforistic în versul
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
expozițiune și diviziune), continuând cu tractarea perorația (cuprinzând o recapitulare a faptelor, o prezentare patetică a acestora și concluzia). Modificările intervenite în structura discursului politic contemporan subliniază tocmai latura pragmatică a evoluției și necesitatea acestuia de a fi cât mai persuasiv; ca și la antici, menirea lui este de a face din mesajul politic o modalitate de manifestare acțională a puterii, parcurgând întreaga „rută” de confruntare și convingere a publicului, cu o energie bine repartizată în cei „trei timpi” de acțiune
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
Mințim ca să rezistăm. Îi mințim pe alții, ne mințim pe noi inșine. Mințim în mod conștient și câteodată inconștient. Mințim din interes sau nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor”. Mitul Referitor la mit, “totul poate fi mit, deoarece universul este
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale”. Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatarul să fie sedus sub presiunea acestora
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale”. Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatarul să fie sedus sub presiunea acestora și într-o zi să devină obiect al unei veridictțuni ce constată efectul persuasiv, în aceste scopuri este necesar ca discursul rostit sa nu fie
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatarul să fie sedus sub presiunea acestora și într-o zi să devină obiect al unei veridictțuni ce constată efectul persuasiv, în aceste scopuri este necesar ca discursul rostit sa nu fie un discurs al adevărului decât în cazul unui adevăr rostit din eroare” . Seducția este una dintre artele iluziei, ale podoabelor, o încununare a retoricii sofistice. Obiecte ale seducției pot
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
gândire reciproca în relatța cu un obiect cogitativ, către un obiect de studiu. Convicțiune, Persuasiune, Jurnalistică Omul este o fiinta influențabilă, permeabilă la persuasiune. Orice influență se produce prin intermediul comunicării. Din perspectiva influenței sociale, comunicarea are două metode: convictivă și persuasivă. Calea influenței convictive este calea demonstrației, a argumentelor-forte, calea raționamentelor strict și riguros sau aplicat logice. Omul însa nu este în totalitate o ființă raționala. Indivizii nu comunică doar pentru a face demonstrații. Se comunică pentru a împărtași o experiență
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
epuizată de lucruri necesare. Ființa are emoții, sentimente, pasiuni, trebuințe, dorințe ce nu sunt rațional necesare chiar dacă se situează uneori la limita stringenței. Calea convicțiunii nu acoperă tot ce este uman. În domeniul emoțiilor și al pasiunilor prezidează persuasiunea. Întreprinderile persuasive, deși se adresează reflexului, sunt și ele rezultatul unei reflecții. “Comunicare jurnalistica negativă” (Editura Academiei Romane, 2010), “Concepte și noțiuni de comunicare și teoria mesajului” (Editura SITECH Craiova, 2009), “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică București, 2002), “Mesaj
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Book Review: Ioan Constantin Dima & Ștefan Vlăduțescu (2012). Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation. Saarbrucken, LAP Lambert Academic Publishing. de Dan Ionescu I. Apărută în 2012, la o editură prestigioasă, Saarbrucken, LAP Lambert Academic Publishing, cartea „Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation”, semnată de profesorii Ioan Constantin Dima și
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
Ștefan Vlăduțescu (2012). Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation. Saarbrucken, LAP Lambert Academic Publishing. de Dan Ionescu I. Apărută în 2012, la o editură prestigioasă, Saarbrucken, LAP Lambert Academic Publishing, cartea „Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation”, semnată de profesorii Ioan Constantin Dima și Ștefan Vlăduțescu, constituie un eveniment pentru domeniul științific al persuasiunii psihologice și al utilizării acesteia ca instrument în negocierea logistică.. Cartea continuă preocupările celor doi universitari în ceea ce privește comunicarea, persuasiunea ori aplicarea
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
psihologice și al utilizării acesteia ca instrument în negocierea logistică.. Cartea continuă preocupările celor doi universitari în ceea ce privește comunicarea, persuasiunea ori aplicarea comunicării și persuasiunii în domeniile Logistică și Negociere. Ioan Constantin Dima și Ștefan Vlăduțescu legitimează și acreditează conceptul de Persuasive Logistical Negotiation. II. Studiul este interdisciplinar și confluența pârghiilor dă arme bune celor care îl lecturează, în negocierea (dacă așa numim comunicarea - permanentă negociere, pentru un scop perisabil ori altul durabil) diverselor obiective în cunoaștere. Stăpânind calmul comunicării și astfel
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
pe baza intereselor fundamentale de autoreproducere a societății” - observa Ștefan Vlăduțescu în cartea „Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006), lucrare care pune la dispoziție multe dintre pârghiile prezentei cărți scrisă în colaborare. III. „Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation” are patru capitole și per total douăzeci și două de subcapitole. Primul capitol se intitulează Truth and verisimilitude; aici se explică raportul dintre conviction și persuasion. Primul termen apare ca un scop, al doilea, acțiune de exercitare a
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
lumină și sectorizate corespunzător, după originea elementelor care le-au declanșat. Capitolul al prezintă funcționarea logistică a unei companii și locurile - modalitățile prin care intervine persuasiunea în derularea proceselor de negociere logistică. În capitolul al patrulea se expune „thesis of persuasive feature of any logistical negotiation” (Dima I. C., Vladutescu S., 2012, p. 312). În sprijinul tezei se aduc argumente logice, psihologice, ale unor autorități în domeniu și argumente experimentale. Experimentul demonstrativ este derulat pe douăzeci de subiecți puși în situația de
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
logice, psihologice, ale unor autorități în domeniu și argumente experimentale. Experimentul demonstrativ este derulat pe douăzeci de subiecți puși în situația de comunicare față-n față cu vânzători care exersau trăsături de impostură. În concluzie, se reține faptul că „The persuasive character is among the defining features of the logistic negotiation” (Dima I. C., Vladutescu S., 2012, p. 339). IV. Lucrarea „Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation” este de relevanță pentru domenii precum cele ale persuasiunii psihologice și negocierii
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
cu vânzători care exersau trăsături de impostură. În concluzie, se reține faptul că „The persuasive character is among the defining features of the logistic negotiation” (Dima I. C., Vladutescu S., 2012, p. 339). IV. Lucrarea „Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation” este de relevanță pentru domenii precum cele ale persuasiunii psihologice și negocierii logistice. Ea este utilă studenților, masteranzilor și doctoranzilor din domenii ca: Relații Publice, Psihologie, Comunicare, Jurnalism, Negociere și Logistică. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
acestei ordini a acțiunilor comunicaționale, este de arătat că, în opinia noastră, în raport cu obiectivele comunicaționale promovate de instanța de comunicare, există două tipuri de a comunica: o comunicare convictivă (bazată preponderent pe metode de convingere fundamentate logic) și o comunicare persuasivă (axată prevalent pe proceduri emoționale de adeziune). Ca forme ale comunicării persuasive diferențiem, concordant cu O. Lerbinger („Designs for Persuasive Communication”, New-Jersey, Englewood Cliffs, 1972), influența, intoxicarea, manipularea, dezinformarea și propaganda („Comunicare jurnalistică negativă”, București, Editura Academiei Române, 2006). Pilonul ultim
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
în raport cu obiectivele comunicaționale promovate de instanța de comunicare, există două tipuri de a comunica: o comunicare convictivă (bazată preponderent pe metode de convingere fundamentate logic) și o comunicare persuasivă (axată prevalent pe proceduri emoționale de adeziune). Ca forme ale comunicării persuasive diferențiem, concordant cu O. Lerbinger („Designs for Persuasive Communication”, New-Jersey, Englewood Cliffs, 1972), influența, intoxicarea, manipularea, dezinformarea și propaganda („Comunicare jurnalistică negativă”, București, Editura Academiei Române, 2006). Pilonul ultim al cărții aparține zonei de relații publice a comunicării și are drept
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
există două tipuri de a comunica: o comunicare convictivă (bazată preponderent pe metode de convingere fundamentate logic) și o comunicare persuasivă (axată prevalent pe proceduri emoționale de adeziune). Ca forme ale comunicării persuasive diferențiem, concordant cu O. Lerbinger („Designs for Persuasive Communication”, New-Jersey, Englewood Cliffs, 1972), influența, intoxicarea, manipularea, dezinformarea și propaganda („Comunicare jurnalistică negativă”, București, Editura Academiei Române, 2006). Pilonul ultim al cărții aparține zonei de relații publice a comunicării și are drept obiectiv articularea unui model al discursului din punct
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
constatată ca definitorie prezentarea de către un vorbitor a unui mesaj continuu unei audiențe largi într-un context unic”. Sunt catalogate drept genuri discursive conferința, rugăciunea, jurnalul televizat ș.a., iar ca forme de discurs (după P. Zemor): discursul informativ și discursul persuasiv. Cartea izbutește să radiografieze conceptele de bază ce asigură suportul înțelegerii funcționării mecanismelor diferitelor tipuri și forme ale comunicării. Subiacent, reușește să determine un fenomen de fisiune semnificațională a acestora, așa încât ele să devină comprehensibile pentru un lector chiar și
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
Însușirea punctului de vedere al jurnalistului nu se face necritic. (În paranteză fie spus „Kriticos” în greacă nu avea legătură cu vreun reproș, ci conținea semnul esențial „a judeca”). Pe fond, cei doi judecă mesajul lui Venturiano. Discursul jurnalistic este persuasiv, iar judecata celor doi se raportează la o materie fluidă și friabilă. Venturiano mizează pe emoțional. Nu o face însă în mod tranșant și radical, ci doar preponderent. Acest discurs este unul persuasiv. În cadrul unui astfel de construct limbajual, dacă
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
judecă mesajul lui Venturiano. Discursul jurnalistic este persuasiv, iar judecata celor doi se raportează la o materie fluidă și friabilă. Venturiano mizează pe emoțional. Nu o face însă în mod tranșant și radical, ci doar preponderent. Acest discurs este unul persuasiv. În cadrul unui astfel de construct limbajual, dacă este radical, cum spun J.-M. Adam și M. Bonhomme („Argumentarea publicitară”, 1999, p.149 și p.154). „nu mai este vorba despre limbajul rațiunii, ci despre cel al persuasiunii”, se manifestă mai
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
J.-M. Adam și M. Bonhomme („Argumentarea publicitară”, 1999, p.149 și p.154). „nu mai este vorba despre limbajul rațiunii, ci despre cel al persuasiunii”, se manifestă mai mult „capriciile oamenilor (persuasiunea) decât rațiunea lor (convingerea rațională)”. A În persuasiv prezidează emoționalul. După cum se vede, în raport de capacitățile intelectuale ale celor doi „cititori” (Ipingescu și Jupân Dumitrache) registrul persuasiv de adresare este unul adaptat. Receptarea lor este una auto-persuasivă. Pe demersul persuasiv, ei grefează o achiesare auto-persuasivă. Ei sunt
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
rațiunii, ci despre cel al persuasiunii”, se manifestă mai mult „capriciile oamenilor (persuasiunea) decât rațiunea lor (convingerea rațională)”. A În persuasiv prezidează emoționalul. După cum se vede, în raport de capacitățile intelectuale ale celor doi „cititori” (Ipingescu și Jupân Dumitrache) registrul persuasiv de adresare este unul adaptat. Receptarea lor este una auto-persuasivă. Pe demersul persuasiv, ei grefează o achiesare auto-persuasivă. Ei sunt de acord necondiționat și consimt ca și cum jurnalistul ar fi unul de-al lor: „vezi cum vine vorba lui: să nu
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
decât rațiunea lor (convingerea rațională)”. A În persuasiv prezidează emoționalul. După cum se vede, în raport de capacitățile intelectuale ale celor doi „cititori” (Ipingescu și Jupân Dumitrache) registrul persuasiv de adresare este unul adaptat. Receptarea lor este una auto-persuasivă. Pe demersul persuasiv, ei grefează o achiesare auto-persuasivă. Ei sunt de acord necondiționat și consimt ca și cum jurnalistul ar fi unul de-al lor: „vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunăoară a unuia ca mine și ca dumneata
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]