1,221 matches
-
SRI-ului: "Măi dragă, ia predați voi toată arhiva securității CNSAS-ului! Executarea!" ar putea reabilita anemica instituție, atît de emasculată postdecembrist (oricum antipatică mai ales unui Năstase, în virtutea mefienței acestuia față cu istoria recentă ca îndeletnicire anacronică aceasta și perturbatoare într-un prezent, vai, de cu totul alte priorități). Pesimism? Nu chiar. Să fim convinși că pînă și mistica noțiune de "președinte permanent" e, și ea, una nu numai relativă, ci de-a dreptul aberantă. (Ca tot ce vine dinspre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
determinate de activitățile fizice regulate (cum este și cazul joggingului), prin stimularea sistemului nervos și astfel, a activității psihice, are la baza următoarele: procesele de excitație și de inhibiție sunt mai intense, mai mobile, mai echilibrate; îmbunătățirea stabilității față de factorii perturbatori prin optimizarea localizării și alternării focarelor dominante de la nivelul scoarței cerebrale; creșterea gradului de percepție la modificările mediului și a celui de a elabora decizii, de a răspunde adaptat la stimuli variați (Drosescu, P., 2010). Pe lângă aceste efecte, joggingul, practicat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
să vă abateți astfel de la traseu și chiar să-l întrerupeți; nu se recomandă ingestia de băuturi alcoolice sau foarte diuretice, tocmai pentru că acestea cresc eliminarea în exces a apei din organism și astfel se pot produce deshidratare cu efecte perturbatoare asupra coordonării activității musculare. 4.3. Unde practicăm jogging? La această întrebare, răspasurile pot fi multiple. Practic, pentru a fi eficienți în detaliere, trebui să delimităm anumite criterii, care să ofere răspunsuri pentru diferite situații. Am putea spune că joggingul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
radiocomunicații și telecomunicații, medicamente de uz uman, transport fluvial în Delta Dunării). 1.2. Având în vedere specificul economiei în tranziție care constă, între altele, în existența unor monopoluri în unele domenii de activitate și în posibilitatea apariției unor factori perturbatori ai liberei concurențe (o penurie durabilă, disfuncționalități ale pieței etc.), Legea concurenței nr.21/1996 prevedea, ca excepție, și posibilitatea intervenției motivate și limitate a statului (Guvernului), cu avizul Consiliului Concurenței, în reglementarea formării prețurilor și tarifelor, în următoarele situații
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
o are în vedere, prin tendința de adaptare a mesajului la coordonatele subiective ale interlocutorilor). Astfel, interlocutorul receptează mesajul în manieră individualizantă, în funcție de particularitățile de ordin fizic (vizuale, auditive etc.), precum și de capacitatea de a ignora, în anumite contexte, factorii perturbatori care pot apărea în anumite situații de comunicare (de exemplu, în actul didactic, zgomotele care se aud din afara sălii, anumite disfuncții ale materialelor didactice valorificate, disfuncții care nu au fost anticipate de cadrul didactic etc.). De asemenea, interlocutorul alege (și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dat în imposibilitatea de a decoda un mesaj în conformitate cu intenția comunicativă a locutorului. Astfel, atipicul poate deveni, în primul caz, tipic pentru discursul didactic vizând însușirea unei limbi străine, iar în cea de-a doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă perspectivă asupra comunicării implică, de altfel, și actualizarea celorlalte două componente vizate în subcapitolul de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicării verbale (orale/scrise), nonverbale (gestică 30, mimică, direcția privirii, apropierea/depărtarea de interlocutor etc.) și paraverbale (ton, timbru, pauze, inflexiuni ale vocii etc.), într-o situație clasică de comunicare sau prin utilizarea mijloacelor tehnice 31, audio-vizuale etc.; eventualele elemente perturbatoare care pot interveni fie în etapa de proiecție, fie în cea de realizare propriu-zisă, respectiv de evaluare a demersului instructiv-educativ: * erori în stabilirea finalităților, în asocierea cu anumite conținuturi, cu anumite strategii didactice (cel mai frecvent, drept consecință a necunoașterii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la eventualele ,,echipe" ale jocului), a unei scurte înregistrări audio/video etc.; etapa de prezentare (parțial sau integral) a materialelor care vor fi folosite în cadrul jocului, implicând intuirea acestora de către copii, pentru ca pe parcusrul desfășurării jocului să nu intervină factori perturbatori generați de necunoașterea anumitor caracteristici, funcții, roluri ale materialelor respective; etapa informativă, explicativ-demonstrativă concretizată în anunțarea titlului jocului, a obiectivelor vizate (într-o formă adaptată capacității de decodare a copiilor) și în explicarea, respectiv demonstrarea manierei de derulare a activității
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pondere deosebită în educarea limbajului și în realizarea comunicării, în asociere cu planul auditiv; a se vedea, în acest sens, și mijloacele de învățământ valorificate în învățământul preprimar; precizăm că alegerea canalului trebuie să țină cont și de eventualii factori perturbatori care pot interveni pe parcursul derulării actului comunicativ (zgomote de fond, incapacitatea copiilor de a se mai concentra la mesajul oral etc.); orizontul de așteptare al interlocutorului/interlocutorilor poate confirma sau infirma premisele inițiale ale proiectării demersului comunicativ, în condițiile în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
decodare/interpretare a mesajului în conformitate cu intenția comunicativă a vorbitorului. Repere importante în derularea activităților de educare a limbajului în grădiniță (și în alte contexte comunicative) devin, astfel: * crearea condițiilor optime de receptare a unui mesaj, prin eliminarea/diminuarea influențelor factorilor perturbatori; vezi, de exemplu, alegerea celui mai potrivit canal de transmitere a mesajului, astfel încât să fie facilitată receptarea acestuia de către copil, precum și motivarea implicării active a preșcolarilor în receptarea și decodarea mesajului; pot fi realizate, în acest sens, jocuri de alternare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
preșcolar în ipostaza de codificare a mesajului implică alegerea de către acesta a elementelor codului cunoscut, astfel încât acestea să poată fi decodate de către interlocutorul adult sau copil (de aici și situațiile în care copilul nu mai comunică atunci când, datorită unor factori perturbatori de exemplu, pronunțarea cu dificultate 277 a anumitor sunete, grupuri de sunete nu este înțeles de către cei din jur, precum și cazurile în care copilul așteaptă confirmarea înțelegerii a ceea ce a spus, eventual repetarea de către adult a formei corecte a cuvântului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire după ilustrații/imagini, jocurile de rol, anumite jocuri didactice 285, secvențe ale activităților de observare, lectură după imagini 286 etc. se constituie, din această perspectivă, în pretexte ale creării de contexte dialogate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
semnelor." [trad. ns.]. 20 Accent pus pe dimensiunea interpersonală și interacțională a comunicării în Cerghit 2002: 47-49. 21 Mattelart 1996: 9. 22 Utilizăm aici sintagma ,,forme neliterare" prin raportare la normele limbii române literare actuale. 23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1996: 9. 22 Utilizăm aici sintagma ,,forme neliterare" prin raportare la normele limbii române literare actuale. 23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori (Golu 2002: 490-491). 24 Pentru valoarea limbajului ca mijloc de transmitere a informațiilor într-un sistem
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori (Golu 2002: 490-491). 24 Pentru valoarea limbajului ca mijloc de transmitere a informațiilor într-un sistem educațional logocentric pentru avantajele și dezavantajele acestui tip de sistem
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în care domină zgomotul, factorii perturbatori (Golu 2002: 490-491). 24 Pentru valoarea limbajului ca mijloc de transmitere a informațiilor într-un sistem educațional logocentric pentru avantajele și dezavantajele acestui tip de sistem (comunicațional tradițional), vezi Cerghit 2002: 39. 25 Perspectivă subliniată, cu trimitere și către componenta
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Ce faci acasă?, Unde mergem în excursie? etc. (Alexandru-Filipescu 1983: 58-59). 277 Dificultățile în pronunție/exprimare se pot constitui în blocaje ale comunicării, alături de elemente precum: diferențe de ,,percepție", stereotipii, grad excesiv al emotivității manifeste, experiența negativă în comunicare, factori perturbatori existenți în mediu/context etc. Pâslaru 2003: 79-81. 278 Sugestii pentru gimnastica aparatului fono-articulator (jocul În oglindă, concursurile de strâmbături) în Dumitrana 1999: 67-58. 279 Vezi și principiile studierii (predării-învățării) limbajului ca perspectivă asupra elementelor care facilitează comunicarea, constituindu-se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
50% în obținerea unei victorii . Șansa afirmării sau teama de eșec , de o eventuală dezamăgire , în cadrul unei competiții , reprezintă unul din cei mai puternici agenți stresanți pentru un sportiv. Ipoteză Lucrarea este o analiză a unuia din principalii factori psihici perturbatori ai performanței sportive: “stresul”. Aceasta s-a format ținând cont de importanța atribuită pregătirii psihologice a sportivului în vederea capacitării la maxim a acestuia și a obținerii celor mai bune rezultate în plan competițional. Pregătirea pentru concurs cuprinde întreg ansamblul de
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
de luptă”, îi place doctorului Passwatter să spună. al doilea nivel este membrana celulei. Ea este la fel de importantă, din moment ce asigură ieșirile și intrările. Ea trebuie să accepte toate elementele necesare unei bune funcționări a celulei și să refuze toate elementele perturbatoare care riscă să provoace neînțelegeri în uzină. Membranele sunt atacate de numeroși radicali liberi. al treilea nivel este mediul extracelular (MEC). Într-un fel, el constituie rețeaua rutieră și de legătură a întregului organism. Este numit și „mediu interstițial”. Corpul
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Proxima, București, 2004, p. 76. footnote>. Pot apărea o serie de inadvertențe în buna funcționare a organismului (luxații, entorse, fracturi, întinderi și rupturi musculare), iar randamentul jucătorilor să scadă sau, datorită dezvoltării necorespunzătoare a tuturor grupelor musculare și a factorilor perturbatori (poziție incorectă la masa de lucru, transportul genții de școală sau antrenament numai pe același umăr, somn numai într-o anumită poziție etc.), să se instaleze o serie de dezechilibre musculare la nivelul trunchiului. Forța reprezintă calitatea motrică care sprijină
STUDIU CU PRIVIRE LA CREŞTEREA VALORILOR FORȚEI ŞI CORECTAREA DEZECHILIBRELOR MUSCULARE EXISTENTE LA NIVELUL TRUNCHIULUI JUCĂTORILOR DE HANDBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Eugen Baştiurea, Zenovia Stan, Florin Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_805]
-
de echilibru a unui individ, ca și componentă a capacităților coordinative, este condiționată de modul în care receptorii senzitivi periferici transmit permanent informații referitoare la mediu, la poziția segmentelor corpului față de întregul corp (Sbenghe, 2002, p.376). Datorită unor factori perturbatori echilibrul poate fi modificat sau chiar pierdut, refacerea lui fiind posibilă printr-un mecanism complicat de exercitare a controlului postural, datorită selectării și ajustării schemelor de control muscular (Sbenghe, 2002, p. 377). După același autor, controlul postural este făcut cu ajutorul
EVALUAREA ECHILIBRULUI CU AJUTORUL PLATFORMEI DE ECHILIBRU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Iacob Hanțiu, Adriana Floruța () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_799]
-
târziu, când copiii au revenit pentru o a treia rundă de observații. Validitatea internă În acest caz, cercetătorul a încercat foarte bine să uniformizeze grupul subiecților din punct de vedere al vârstei, statutului socio-economic și sexului și să limiteze factorii perturbatori externi. De asemenea, comportamentul din sala de joacă a fost evaluat obiectiv înainte și după vizionarea desenelor animate, iar două săptămâni mai târziu s-a reluat observația în vederea evaluării efectelor pe termen lung. Pentru a verifica validitata internă, este util
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
resimțit de opinia publică mondială din ce în ce mai mult la începutul mileniului III, adică pe masură ce presa, radioul televiziunea si internetul au distribuit rapid și pe scară largă informații despre actele de terorism. Se poate spune că terorismul este un factor perturbator al relațiilor interstatale și interetnice și un "parazit" al lumii contemporane. Războiul contra terorismului nu va fi decis cu o singură lovitură nimicitoare. El este un război care va cere răbdare, hotărâre de nezdruncinat, cooperare internațională și creativă, o îngemanare
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]