1,307 matches
-
el la oraș ca să-l dea la școală. El constituie, așa cum chiar autorul spunea, simbolul demnității omului de rând, care-și face treaba la locul lui și care demonstrează că are coloană vertebrală atunci când e pus la încercare. „Câteodată, din pesimism” - spunea Vargas Llosa la o întâlnire cu cititorii madrileni - „uităm că există oameni decenți. Felícito nu cedează șantajului mafiei, are demnitate, e un erou anonim, dintre cei care nu ajung niciodată în prim-plan, dar care fac ca societatea să
Elogiul discreției by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2841_a_4166]
-
dar spovedesc pe unde pot. 116. Deși sunt bolnav și neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. Știți de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidența existenței mele. Omul care se sinucide n-a constatat că este om. N-a reușit să intuiască existența sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide - indiferent de starea mea, sănătate
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
raze de lumină, Iar gândurile negre rămân la păcătoși, Iar tu, suflet curat, ca mierea de albină O să-ți găsești odihna, aleanul va pleca, Și optimismul sigur de tot te-o cuceri Când soarele răsare, lumina-ți va seca Tot pesimismul nopții și n-oi mai suferi. Te-i așeza la masă, condeiul îl vei lua, Și versuri minunate pe coală vei așterne, Și orice supărare în vers o vei dilua, Schimbând-o în mesaje sublime și fraterne. Când soarele răsare
CÂND SOARELE RĂSARE de NELU PREDA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382538_a_383867]
-
adâncul/ Apelor mării” și, mai adaugă Constantin Noica: „Zilele i-au fost lungi din prea plinul, și nu din golul lor”. Un alt scriitor spunea despre Eminescu: „Înainte de a fi idee, sentiment, amintire, filosofie, regret, istorie, autenticitate, travaliu, eres, revoltă, pesimism, ton premonitoriu, tandrețe, dor, cultură, solitudine, Eminescu este muzică. Limba lui cântă ne-terestru”. Au trecut 126 ani de la plecarea sa în eternitate și scriu aceste rânduri, intitulându-le : „Ne este dor de Eminescu”, cel care a lăsat o lumină
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
nesfârșită a lui trei în multiplicare și iar multiplicare, în continuă reașezare. Azi îl chemăm pe cel treaz cu spiritul să audă vocile celor pe care i-a cântat. Poate ne influențează să nu mai semănăm un asemenea tip de pesimism. Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătâiul
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trecuți prin iarnă de pe-acum, Cu nouri grei și cu tristețe, La soare o să-i dăm binețe Și vom porni pe-un proaspăt drum, Plin de parfum și frumusețe. Ne-am scuturat de pesimism, De negre nopți și încruntare, Ca beți de dor și de culoare Și încărcați de romantism, Să ne deschidem ca o floare. Nu ne mai trebuie bogăție, Sau orice alte avuții. Redevenind din nou copii, Un zâmbet lumea o să fie
E-ATÂTA PRIMĂVARĂ-N NOI... de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383282_a_384611]
-
sigur de asta. — În cazul ăsta, hotărăște-te - rămâi aici sau te las mai departe, cu riscul de-a muri de sete în mijlocul deșertului? — Am să risc. Nené Dupré scutură de câteva ori din cap cu un gest de profund pesimism. — Adevărul e că ești mult mai tâmpit decât pari... - murmură. Nu ți-a trecut prin cap că m-aș fi putut înțelege cu Fawcett să te abandonez într-un loc unde nu te-ar fi găsit nimeni nici peste ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-l mai și secretăm în fiecare secundă a vieții cotidiene. Voluptatea latină corespunde exact plăcerii, nu încape nicio îndoială în această privință. E uimitor așadar că s-a insistat, în ceea ce-l privește pe Lucrețiu, mai ales asupra pretinsului său pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș î!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. -12- Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Lisle, cu un adaos de masivitate și în cadrele literaturii române, de incontestabilă noutate verbală, - în conținut, diferențierea ei se arată totală: poezia lui I. Barbu nu era nici pur formală, ca cea a lui Hérédia, nici îmbibată de recele pesimism al poeziei lui Leconte de Lisle; sub forma ei, geologică aproape, se frământă un suflet înflăcărat, lavă incandescentă, care din nostalgia sferelor senine își aruncă prin spații tentaculele lichide. În creația aceste poezii dionisiace, din care Panteismul era cea mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mine, creadă ce o vrea!” După mai multe schimburi de versuri sau de enunțuri rimate prin care cei doi își exprimă gânduri, sentimente sau atitudini, fiecare îi schițează celuilalt un portret. V. Popovici îi face un autoportret spiritual pigmentat cu pesimismul unui om superior, saturat de urâciunea din preajmă, mărturisind „Cred în puterea gândului așa cum cred în mine însumi” sau „Urăsc inepția, cinismul, machiavelismul, minciuna, adulațiunea, îngenuncherea, umilința, fariseismul, trădarea, lașitatea, sclavia, nimicnicia, într-un cuvânt, Răul Universal care ne pândește
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
despre I.L.Caragiale, se face aluzie la viața politică actuală, acceptând ideea despre „separarea puterilor în stat, dar nu și separarea politicienilor de cultură, adică de Intelectuali sau de cei care sunt Oameni”ceea ce este un adevăr. O doză de pesimism se simte și în mărturisirea M.Cozma: „Am sentimentul că Natura însăși a dat un certificat de deces pentru plaiul nostru mioritic și că numai un miracol îl mai poate salva”. În cap. „Apostazia gândirii” înțeleptul V. Popovici coboară din
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Nu înțeleg de ce?”, fiindcă „...adevărul e cumplit”, probabil. Sunt capitole în care veți găsi opinii despre pasivitatea poporului nostru, despre soarta intelectualului, despre mândria de a fi român, inserând chiar „Scrisoarea deschisă poporului român transmisă de arhimandritul Iustin Pârvu”, iar pesimismul reiese din comentariul concis al autoarei: „Oricare ar fi răspunsul ori răspunsurile acestei scrisori deschise, mă tem că nu o să fim în stare decât să ne spunem noi între noi:Tu taci!” În cap. „Strugurii lui Burebista”, invocând nume prestigioase
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
de piață imobiliară. În această lucrare autorul abordează prezentul din punct de vedere sociologic, fiind obsesiv și cenușiu ce întuneca orice gând ce tangențiază cu filosofia.Iar a gandi pentru un mâine al speranței este o atitudine excentrică și păgubitor.Pesimismul lui Artur Silveștri își are rădăcina în realitatea unui azi căzut în păcatul nerespectării legilor umane,scrise și ne scrise.Acest fapt mă duce cu gândul la ce spunea La Bruyere în Caracterele, Nu înșeală nimeni de dragul de a face
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
dușmănesc. De ce? De unde atâta vrajbă? Tocuri, tălpi groase, scandal, sânge. O istorie. Tristețea vine încet ca un amurg. De neocolit este amurgul. Dar tristețea personală nu este o stare artistică. Nici veselia. Capodoperele nu se nasc din veselie, nici din pesimism maladiv. Iliada, Odiseea nu scrieri umoristice, iar TRISTELE lui Ovidiu inspiră, totuși, vitalitate. ROMEA ȘI JULIETTA este o tragedie totală, Don Quijote este Cavalerul tristei Figuri, nu am râs defel citind aventurile sale. Cum poți să râzi de un suflet nobil
TRISTEŢEA ÎN ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362906_a_364235]
-
nesfârșită a lui trei în multiplicare și iar multiplicare, în continuă reașezare. Azi îl chemăm pe cel treaz cu spiritul să audă vocile celor pe care i-a cântat. Poate ne influențează să nu mai semănăm un asemenea tip de pesimism. Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătâiul
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
unui om cu o puternică identitate spirituală și cu un crez etic caracterizat mai degrabă printr-un simț practic, aplicat unei realități prin care înțelege atât trecutul cât și prezentul, decât printr-o filozofie speculativă și abstractă care pendulează între pesimism și optimism'' Iorga caracteriza foarte bine aspectul privind atitudinea politicienilor față de mase, iar ceeea ce este paradoxal, citindu-l parcă vezi o radiografie politică a zilelor noastre, încât îți vine să exclami ,,Nimic nou sub soare!'': „Ideile conducătoare au darul
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
până mai târziu. Tu iubești prea mult, căci crezi că-i un sentiment și nu realizezi decât că ești un om fără raționament. Tu te gândești la alții, căci crezi că e altruism și nu-ți mulțumește nimeni în eternul pesimism. Tu vrei să citești în continuare ce-am în sânge și nu ai vreme să-ți asculți timpul cum plânge. Nimic. Un altfel de C.V. Mă numesc Pițulescu Georgel, născut la 26 martie 1987, în Slatina, județul Olt. Locuiesc în
TRIŞTII TRANDAFIRI PORTOCALII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360965_a_362294]
-
Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cu răbdare, cu tutun și din când în când câte-o „amărușcă”, în măsură să îmbie și să fericească nesocotitul meu suflet scoțându-l din letargie și de sub zodia unui pesimism greu vindecabil...G. mă asigură că aș avea șanse să evoluez, să mă eliberez din chinga strânsă și păcătoasă a complexelor și apoi îmi oferă paradigma cu yankeii. Necuratul să-i ia de americani, omule, era să-i zic - dacă
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorință de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu. Al. Florin ȚENE Iunie, 2009 Referință Bibliografică: Al.Florin Țene Netzche între
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
de al îndepărta ieri pe Marco din fața casei sale, a provocat o reacție în lanț care ar putea să ducă la trădarea groaznicului său secret. A îndepărtat repede gândul acesta neliniștitor din minte, zicându-și că nu ajută la nimic pesimismul fără un motiv sigur. Era interesată totuși de cursul lucrurilor și au stabili să țină legătura telefonic. -Da! Însă nu trebuie să-ți faci gânduri negre! E firesc să le fie teamă având în mințile lor murdare gravitatea mârșăviei ce
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
comuna Mărgău, fiică a locurilor dar și cunoscută și îndrăgită interpretă a cântecului popular ardelenesc, cea care reprezintă, așa cum bine spune Conf. Dr. Aurel Bodiu „«doina» stărilor noastre sufletești cu dor și singurătate, cu jale și înstrăinare, cu exaltare și pesimism, cu iubiri și speranțe”, a prezentat spectacolul într-o manieră deosebită, în care i s-a simțit din plin emoția împletită cu bucuria de a fi în mijlocul micuților artiști aparținând locurilor în care a văzut lumina zilei, acolo unde a
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
cerească avea să fie un spectacol unic, atunci cele două evenimente nu puteau avea decât o finalitate de bun augur. Această poziție a savanților alexandrini era exprimată printr-o scrisoare venită din Alexandria și citită de Thrassylus împăratului Tiberius. Cu pesimismul și scepticismul care îl caracterizau, împăratul insista totuși să creadă că ceea ce urma să se întâmple nu avea să fie de bun augur alăturându-se părerii sacerdoților din Roma care erau de părere că eclipsa însemna prevestirea unui eveniment nefast
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
român, astfel că, operă lui, adânc patriotică, relevă o conștiință frământata de problemele veacului sau, de aspirațiile de dreptate și libertate ale poporului nostru. Orientarea lui Eminescu a fost influențată de această situație și explică oscilarea să intre optimism și pesimism, protest și resemnare, în fond fiind un revoluționar însuflețit de idealurile patriotice pentru care militaseră revoluționarii pașoptiști. Însetat de fericire, puritate, frumusețe și omenesc, Eminescu a realizat o adevarată monografie lirica a dragostei și a peisajului românesc. Poetul simte o
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
existență oricărui adevăr obiectiv, proclamă totala lipsă de scop în ampla devenire umană și cosmică. Din el se naște, în plan moral, scepticismul în ceea ce privește valorile, sensul, certitudinile.[3] „Nihilismul” este un termen semantic care (împreună cu alții precum: „anarhism”, „scepticism”, „ateism”, „pesimism”) este prezent în gândirea occidentală, apuseană chiar dintru începuturi. A intrat în cultura europeană când scriitorul rus Feodor Dostoievski și filosoful german Frederich Nietzche l-au folosit pentru a diagnostica condiția omului modern. De atunci termenul (ca are ecourile și
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
a mai spus, În ritm rapid, în trecere, Totul ca un vis de o clipă iar s-a dus. Ai revenit târziu sau poate chiar devreme, Readucând pentru o clipă visarea întreruptă, În diferite rânduri erai cuprinsă de dileme, De pesimism și încă de tristețe. De ce? De unde atâta plângere și lacrimi? Doar anii încă nu s-au vestejit? Chiar dacă ai avut în viață patimi, Nu uita că viața va dura la infinit. Retrage-ți de pa față vălul negru, Arată-ți
AM REGĂSIT ÎN TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350178_a_351507]