50,172 matches
-
mai concret toată tragedia și i-am simțit acut dimensiunile și pentru că, repet, locul desfășurării ei a fost un teatru. Îmi petrec ore și ore în felurite teatre de aici sau de aiurea, viața mea este legată de ceea ce se petrece pe scenă, de discuțiile cu prietenii mei regizori, actori sau scenografi, traversez țara sau continentele în lung și-n lat pentru a vedea spectacole și mi se pare că nu se poate trăi altfel. Drumurile mele duc spre teatru. Acolo
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
peisaj nou s-a numit: succes. Dar este doar un peisaj, o porțiune din drumul pe care încerc să-l parcurg. Nu că n-aș vrea să dau o explicație succesului meu, dar cred că anumite lucruri în viață se petrec pentru că se petrec, și nu folosește la nimic să cauți a le explica. Î: Ce înseamnă pentru dumneavoastră a scrie? Vă socotiți, esențialmente, un scriitor; un comunicator; un "mesager" sau un "apostol" (în sensul că aveți ceva de spus celorlalți
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
a numit: succes. Dar este doar un peisaj, o porțiune din drumul pe care încerc să-l parcurg. Nu că n-aș vrea să dau o explicație succesului meu, dar cred că anumite lucruri în viață se petrec pentru că se petrec, și nu folosește la nimic să cauți a le explica. Î: Ce înseamnă pentru dumneavoastră a scrie? Vă socotiți, esențialmente, un scriitor; un comunicator; un "mesager" sau un "apostol" (în sensul că aveți ceva de spus celorlalți, cu gândul de
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
deși poate părea una legitimă în orice construcție culturală obișnuită, este, în realitate, una din ce în ce mai rară pe măsură ce ne apropiem de stricta noastră contemporaneitate. Prezența ei firească în actualitatea culturală și artistică românească, dar și interesul constant pentru tot ce se petrece în fenomenul artistic european, și nu numai, nu putea să rămînă neobservată și de la distanță. De curînd ea a fost răsplătită de către Consiliul Europei cu titlul de Femeia europenă a anului, iar această recunoaștere a găsit-o exact acolo unde
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
lui Altman; după filmările din Marea Britanie, celebrul regizor american, altfel destul de răsfățat pînă acum de viață și de critici, avea să declare: "A fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea". Probabil că l-a vrăjit atmosfera locului (totul se petrece la un splendid conac englezesc, într-un week-end la vînătoare, într-o toamnă de la începutul anilor '30), probabil că l-au cucerit actorii britanici (majoritari în distribuție). Înțelegi, văzîndu-i, ce-a vrut să spună producătorul filmului, vechi colaborator al lui
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
să-ți bați joc de el, ziceai: ăsta doarme dimineața lung că n-are pantofi... Cât mă silesc eu... cât m-am zbătut să fiu domn, să am o vorbire mai aleasă, și chiar când se întâmplă să scriu, copilăria petrecută la Urziceni își scoate din când în când capul, pe veci molipsită de limbajul viu al Genovevei, femeia-șarpe al cărei glas îl ascultam pieriți în cătina roșcată. (Memorii din când în când, volum în pregătire)
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
ciocul mic" al amărășteanului. Sus - clica profitoare a comuniștilor mascați în capitaliști. Jos - tot un fel de comuniști, victimele naivității și prostiei de a se fi lăsat duși de nas doisprezece ani la rând. În societatea românească a momentului se petrec lucruri cumplite, dar lumea ridică lehamisită din umeri. Avem asociații și fundații cu duiumul, specializate în violarea drepturilor omului, dar parc-au intrat în pământ. Cu o singură excepție - scandalul OTV -, nici una dintre consumatoarele de fonduri externe nu s-a
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
masă José Ortega y Gasset (1883-1955), filosof al istoriei, politician și jurnalist, editor, conducător al opoziției sub dictatura lui Primo de Rivera (1923-1936), mai târziu guvernator civil al Madridului, ceea ce l-a obligat să părăsească Spania la izbucnirea războiului civil, petrecând ani mulți în exil, și-a publicat volumul de teorie socială Revolta Maselor în 1930. Europa trecea deja printr-un prim val de nămol fără chipuri, acel val în care, cum se spunea în Statele Unite, "to be different is to
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
Cortanze constituie una din marile întreprinderi literare de azi". Viceregii, Ciclon și Assam sînt volume autonome, cizelate după același principiu: pe un fundament istoric solid se construiește o narațiune aventuroasă plină de fantezie, erudiție și poezie. Acțiunea din Assam se petrece la sfîrșitul sec. XVIII și începutul lui XIX în Piemont și se concentrează în jurul lui Aventino Roero di Cortanze, un "aristocrat rebel ce detesta Curtea cu nobilii ei împopoțonați" și trăia mîndru, retras în castelul lui. O existență ce va
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
de informații denotă o totală identificare cu interesele acestora, și nu cu interesele societății românești. Ascunzându-se după regulamente și cutume, cei doi domni au opacizat într-atât "structurile", încât ele au devenit de-a dreptul incontrolabile. Dacă evaluăm dezvăluirile petrecute sub Măgureanu și pe cele din perioada Georgescu-Gheordunescu, vom constata, șocați, că tot ce știm despre Securitate, despre organizarea, funcționarea și rolul ei se datorează "Șarpelui cu Ochelari", și nu celor doi "tehnicieni" ridicați pe valul societății civile și reprezentând
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
pe care tatăl le făcea cu voce tare, și cărțile lui, adnotate, pregăteau drumul, Călăuzele erau deja pregătite: "cineva a binecuvîntat potecile scrise". Experiențele povestite sau create în aceste proze adună "fagure de singurătăți", intense "și expansive", pe care lunile petrecute la Corwallis, în mediul universitar american, le transformă în comuniuni și întîlniri de suflet; sau sînt dureroase experiențe ale absenței, absență care prin prietenie se poate transforma în prezență. Obiectele, plantele și animalele au sens în această fabulă a căutării
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
amenințarea unei primejdii numai de el știute, oferea presei imaginea unui purtător de cuvînt care știa mult mai bine decît premierul cum stau lucrurile într-o chestiune sau alta. Omul acesta lăsa impresia că intuia cu atîta claritate ce se petrece în capul prim-ministrului că nu putea să-i prezinte opinia decît dojenindu-l un pic" (Cursă pe contrasens; p. 158 ). La rîndul său, Răsvan Popescu, întors acasă după o zi de muncă, la 7 iunie 1998, pune mîna pe
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
a te uita în urmă, seară de seară se plimbau de-a lungul lacului și el se străduia să-i predea neobișnuita lui virtute ascunsă. Despina, căci așa se numea fata, se dovedi un învățăcel desăvîrșit, iar zilele cînd se petrecuse nenorocirea cu santura cu coarde încinse fură repede uitate. Aruncă instrumentul pentru totdeauna, la fel cum Leandru cam tot pe atunci părăsise chirigia, sătul de munca aceea și prea plin de atîta frică și de banii cîștigați. Treptat Despina își
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
în zori îi aruncă în cealaltă parte a apei. În seara aceea în barca dintre ape, acoperiți de năvod, dormiră pentru prima oară împreună. Dar s-a întîmplat ca Leandru să știe cu cîteva ore înainte ce avea să se petreacă și, în momentul în care așteptările lui s-au adeverit, el a fost mai iute decît părtașa lui, încît nici n-au apucat să se atingă. Ritmul său a fost totuși altul decît al ei și pentru prima oară se
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
cu barbă - de fapt Ioan Botezătorul - stînd lîngă ei. Copilului îi căzuse sandaua din picioruș și omul de lîngă femeie apucase bareta să o prindă de călcîiul copilului; copilul, simțind atingerea neașteptată, mușcă sînul mamei, iar ea înțelegînd ce se petrece, privea în direcția omului care îi potrivea sandaua. Astfel se închidea cercul și o linie neîntreruptă exista între om, mîinile lui, călcîiul copilului, sînii femeii și privirea ei, care se întorcea la om. Această linie, pe care Leandru a prins
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
prevestește tragediile, dar intervențiile ei nu pot modifica nimic. Tot vorbe din alte piese rostesc și actorii unei trupe ambulante, circulând la alt nivel decât personajele, monologând în zadar și doar oboseala și moartea îi aduc pe pământul unde se petrec atâtea lucruri oribile. Arta nu poate îmbunătăți viața și această sugestie funcționează în spectacol, dar articulațiile ei sunt confuze și trecerea scenică a artiștilor ambulanți se irosește în timpi lipsiți de intensitate. Dominate de soluțiile simple sugerate de instincte, personajele
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
dar, poate, să fie chiar oferit unor mari biblioteci străine și unor Universități, unde se predă limba și literatura română. Un asemenea instrument de lucru care ar avea datoria de a informa corect pe cei dornici să știe ce se petrece în literatura românească ar putea atrage și o parte, cultivată, a publicului zis "larg". Am cere prea mult ca această idee să fie luată în considerație de Uniunea Scriitorilor, de Academia Românească ar putea atrage și o parte, cultivată, a
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
a făcut și nu face nimic pentru cauza românească, fiecare funcționar, de la subsecretarul de stat pînă la ultimul salariat, tînjind în secret să fie trimis în aceste comunități nu pentru a afla doleanțele și necazurile românilor americani, ci pentru a petrece, pe banii bieților contribuabili din țară, care abia își duc zilele, cîteva zile în America, într-o călătorie de plăcere". Iată cum tribulațiile noastre ale celor din țară se leagă de cele ale românilor ajunși în Lumea Nouă, care se
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
mai multe romane. Căci, dacă eram dispusă să accept înfometarea (o săptămînă doar cu sucuri de legume și fructe, cea de a doua, doar regim crudivor), să suport neplăcutele dușuri scoțiene, ceaiurile amare și cataplasmele, în schimb - să nu știu ce se petrece în lume, să n-am vești de la familie și prieteni, să nu-mi iau doza de ficțiune literară m-ar fi umplut de draci, iar perimetrul angelic mi-ar fi fost insuportabil. Ce să-i explic preabunului doctor că, pentru
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
Printre intelectualii strînși în Palatul Mutualité din Paris în 1935 ca să apere cultura, mai toți vajnici pacifiști nelipsiți de la congresele puse la cale de Moscova, erau destui care vizitaseră URSS. Dar nici unul nu s-a ridicat să spună ce se petrecea în realitate cu cetățenii sovietici dincolo de cortina de fier. Cum sînt ei deportați, condamnați sau uciși. Tot așa cum nici un pacifist contemporan nu pare să vrea să știe cîte vieți de cetățeni ai Irakului ar putea fi salvate de un război
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
o batistă. Această imagine a mamei mele culcată, în plină zi, cu o batistă pe ochi, mi-a rămas în memorie până astăzi. Am întrebat-o mai târziu ce este cu amintirea aceea și mi-a explicat că scena se petrecea a doua zi după aflarea tristei vești și că ea ceruse guvernantei să ne aducă pe noi, copiii, în odaia ei, ca să ne-o spună și nouă. - Alte amintiri de atunci? - Mai am și alte amintiri din vremea aceea; de
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
chiar repet, păstrez o impresie oarecum de sărăcie. Aveam o căsuță la marginea Bucureștilor, aveam o servitoare, în fine, cam tot ce ne trebuia, dar nu mai mult de atât. Nu mai aveam nici o casă la țară, prin urmare ne petreceam vacanțele pe la alții, pe la veri, dintre care unii chiar îndepărtați. - Era o decadență. - Bunicul matern, generalul Grădișteanu a fost un foarte prost administrator de avere, cu toate că nu era un mare cheltuitor. Și-a vândut aproape tot pământul în cursul vieții
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Franța, mai mult din motive financiare; avea impresia că astfel cheltuiala va fi mai mică. La București nu putea să-și țină rangul, cum s-ar spune. În orice caz, noi am păstrat o foarte proastă amintire a primului an petrecut la internat. - Din ce pricină? - În ciuda faptului că eram la Nisa unde e frumos și este o climă deosebit de bună, pentru mine internatul a fost ca o pușcărie, ca un fel de Jilava! Am traversat cu greu primul an și
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
nu mai are rost pe lume. Faceți o foarte bună comparație cu superbul roman al lui Lampedusa care descrie ce se întâmplă în Sicilia la mijlocul veacului al XIX-lea. La noi, cu vreo 50 - 60 de ani mai târziu se petrece același lucru. Într-un articol scris la München prin anii ’80 am subliniat un lucru mai puțin cunoscut și anume că marea boierime a reprezentat un fel de clasă aparte față de restul boierimii mai mici; nu era evident, fiindcă, până pe
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
și stătea mai mult la țară. - Cum s-a stârnit pasiunea dumneavoastră pentru istorie? - Cred că am avut-o de foarte tânăr. Primele cărți care m-au pasionat, la zece - unsprezece ani au fost romane istorice cu povești care se petreceau în timpul războaielor napoleoniene, apoi cărțile de istorie românească ale lui Tocilescu; parcă văd și-acum în fața ochilor o carte de istorie franțuzească, având-o pe copertă pe Jeanne D’Arc cu drapelul! În ultimul an de liceu, în Franța, am
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]