524 matches
-
Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!”; sau „Mai bine se pișa mă-ta, decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 133, 135). Foarte rar (au fost asemenea situații), supraveghetorii din deportare sunt umani. A fost un caz în care deportatul a avut intenția să
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fel, deștept foc. Hai să vă zic. Se duce la tac-su’ mare, bă, am auzit că ai luat pensia. Nu sari c-o înghețată, ceva? Și dacă a văzut că ăsta e scârțar, i-a luat pălăria s-a pișat în ea și i-a trântit-o la loc pe cap. Să fiu albastru! Ce povestește Marian aud vag. Bașii îi prind mai greu. Acutele mă zgârie, bâzâit amplificat și de radioul de pe burta reptilianului ăla, nu știu cum îl cheamă, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ce mai vreți să știți despre el? Odată a lins 17 beri. Recordul lui. Altă dată, la două noaptea, discutam în baie la cămin despre actualitatea operei lui Jules Verne. Stăteam în baie și, cu vreo oră mai devreme, ne pișaserăm în lift. Avem amintiri interesante. El s-a apucat de băut în clasa a V-a, într-un tren de Vaslui care a făcut 7 ore în frig până la destinație. Și acolo, în tren, era unul cu o damigeană care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se dorește anarhic. Copilul acela, fostul copil are impresia că ordinea cu care se acomodase a fost înlocuită de haos. Dezordinea hrănește noua lume. Pentru că nu-i înțelege, crede că ceilalți au un comportament haotic nesupus unor legi. Să te piși pe fereastra căminului, în lift, ca să vadă și Ei în ce hal te-au adus. Să-ți expui abjecția ca și cum ei ar fi vinovați de starea asta de lucruri. Să le arăți unde te-au adus Ei. Să urli pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ei: dacă e adevărat ce l-a informat ăla de la miliție, atunci chiar că rezolvă cazu cum le-a cerut tov Cameniță și ies iar basma curată, futu-i dumnezeii mă-sii... Elevul ăsta pipernicit, slăbănog și negricios, care se pișa pe el de frică, susținea că doi cunoscuți de-ai lui, tot elevi, doi bandiți, împreună cu o armă de foc, au fugit în pădurea Galimea să se alăture lui Baldovin. -Futu-le mama lor de derbedei, bine că știm, îi belim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a ajuns să „teoretizeze“, să-și pună întrebări și să caute răspunsuri, el, care era o fire primară, neșlefuită, el, care, pe deasupra, era și mândru de condiția sa rudimentară, el, care nu dădea doi bani pe cărți, el, care se pișa pe șmecheriile intelectualilor, pe aceste inutile complicații de rahat. Tot această aplecare asupra destinului georgianului l-a întărit pe Cameniță, i-a dat un curaj nemaipomenit și l-a pus pe cale, cum zicea chiar el: înlăuntrul puterii, acolo era locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și borșu' pe nas. Diavolu', cu ochii pe mine, mârâia: "Catastrofă, boier Cupcici! Urgie, boier Cupcici! Ce facem cu burdihanu', boier Cupcici?!" Și mă tot împungea cu deștu-n burtă... "O să-ți dea turcii, cep la osânză." Eu, tăceam mâlc. Mă pișasem pe mine de frică. "Ce?! M-am îngrășat în cocina lu' tac-tu?" îl sictiream în gând. "Încalecă! mi-a poruncit el. După mine!" Și-a dat pinteni. Mamăăă!! Mai bine nu mă făceai, decât să sufăr cât am pătimit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
către Bellu. Pînă la Bellu, cîntau, pe străzile mai lăturalnice, cîntecele „lui Nichita“, cădeau și spărgeau sticlele pe care le aveau în buzu narele paltoanelor (și sugeau apoi stofa, în încercarea de a salva ce se mai putea salva), se pișau la artezienele de pe Victoria Socialismului (gest de care erau mîn dri, considerîndu-l de maximă disidență) și, ajunși în cimi tir, erau fugăriți de cîini. În cele din urmă, lăsau o sticlă pe mormînt, „Pentru Nichita, săracu’ !“, și se în torceau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ș-o nădejde. După iarnă, primăvară. Azi mie, mâne ție. Nu te teme de primejdia amânată. Cu peștele din baltă nu faci negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată și mamă. Punga se satură greu și flămânzește degrabă. Sănătate fără bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
laturile lor bune și-n cele rele, ca să cred în miturile despre ei imaginate de orășeni. Nu gust „bucolicele” cu extazuri artificiale, scrise de citadini care, vorba unui autor de la începuturile literaturii moderne, abia acum au aflat „pe unde se pișă găinile!” Infernul e în noi. Sînt zile cînd pot depune mărturie pentru asta. * Deși „frecat de viață”, nici azi nu pot accepta că (citez pe mai mulți) „cuvintele au fost lăsate omului să-i ascundă gîndul”. Am crezut mereu că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ea se compune dintr-un litru de vin și un sifon. Cei care beau vinul sec, pot suferi însă consecințe neplăcute. Chiar la Păstorel, un boier cere valetului să-l descheie la pantaloni. Acesta observă neutru: „Conașule, iar te-ai pișat pe dumneata.” O diversitate enormă de băuturi, majoritatea alcoolice, consumă protipendada de la curtea Princepelui lui Barbu. Boierii simpli sau „veliți” se îndoapă sau chiar „toarnă în ei” lichioruri, vinuri seci și dulci, vodcă (vutcă în grafia autorului), rachiu, mastică, țuică
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
doar la câțiva pași de patul de oaspeți, dar nu într-atât de terminat încât să nu fiu în stare să direcționez jetul direct în cană și nu pe mocheta bej, așa că în final se punea întrebarea: bun, m-am pișat în Jumbo Slurpee dar nu pe mochetă - e un plus sau un minus? M-am dus rapid la ușa camerei de oaspeți să mă conving că încuiasem înainte de a sucomba. Iar anxietatea matinală obișnuită s-a mai risipit puțin când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
val, pentru a respira în fine mai ușor, dar un magrebian care vinde șaluri se apropie de ea, lăsându-și clienții să scotocească în grămada multicoloră de pe taraba lui: "V-a stropit din plin cu parfumul ăla care miroase a pișat de pisică târfa de Cléa." "Cléa o cheamă?" " Da, tocmai și-a deschis un butic luând exemplu de la un fost om de afaceri care își spune doctorul Sinus, deși nu este nici sinus, nici doctor. E un evreu originar din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
soarelui, pe care le scuipau pe unde se nimerea. Au mers glonț la laboratorul de analize. Au intrat și fără să dea măcar bună ziua, întreabă pe asistenta ce le ieșise în întâmpinare: „Ascultă fă, aicea șade doctorul care gâcește în pișat?”. Asistenta le-a răspuns politicoasă: „Aici este laboratorul de analiză a urinei, dar domnul doctor, momentan lipsește”. La care balaoacheșele îi pun în vedere: „Noi o să plecăm fă, pentru că avem nește alte afaceri, dar când vine doctoru’ spunei că l-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
urechile mele sînt și mai urîte cu firele alea de păr la vedere. Din urechile femeii nu crește păr. Multe mai îmi spune femeia. Un miracol că mai aud. Femeia spune: Vrei apă? Vrei supă? Femeia spune: Vrei să te piși? Vrei să te caci? Ceasul meu e tavanul. înainte femeia îmi spunea: E un miracol că mai auziți. Doriți să beți apă? Doriți să mîncați supă? Doriți să vă goliți vezica? Doriți să vă ușurați intestinul? Nu mă deranjează că
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
la o distanță la care pot ajunge. Fiindcă nu mă mai bărbieresc. Fiindcă îmi crește păr din urechi. Fiindcă mai vorbesc. Fiindcă mai aud. Fiindcă nu mai simt nimic, sau aproape nimic. Fiindcă beau apă. Fiindcă beau supă. Fiindcă mă piș. Fiindcă mă cac. Fiindcă citesc timpul de pe tavan. Fiindcă nu primesc flori. Fiindcă vreau să fiu sărutat. Fiindcă put pur și simplu. Fiindcă vreau să mestec ceva. Fiindcă unghiile mele mai cresc și probabil și cele de la picioare. Fiindcă nimeni
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
probabil și cele de la picioare. Fiindcă nimeni nu-mi taie unghiile de la mînă. Fiindcă vreau să fumez. Fiindcă tușesc. Fiindcă vomit. Fiindcă spinarea mea zemuiește. Oare cearceaful și salteaua sînt destul de compacte și impermeabile? Și dacă nu? Un pic de pișat și de cufureală tot curge pe de lături cînd îmi fac nevoile. Și zeamă din carnea crudă de pe spinarea mea. |la de sub pat trebuie să înghită pișatul, căcatul și zeama cărnii mele. Uneori dimineața mă simt proaspăt. Atunci am chef
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
semințele aruncate întro nouă germinație, pulsația accelerată a existenței, mișcarea grăbită a elementelor, toate acestea se fixează în grila esteticii expresioniste. „Și oameni după garduri se furișă -/bivolii grei când vin de la păscut/ calcă-n asfalt, se culcă sau se pișă,/ cu coarnele-n văzduh ca la-nceput.// Și iarba crește prin podele, prin/ ziduri crăpate, sparge bolovanii,/ și măselarițele cu venin/ s-au nărăvit să biruie cu anii.// Pământul iese-n față, se strecoară,/ crește-n spărturi, se cațără prin
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
cur și râde/ babele fac spume la gură/ în fața icoanelor cu martiri de căcat". (Ovidiu Băjan); "ce-o să-mi facă, o să-mi belească pula"; "o să închidă din nou ușa după ea, iar eu o să mă cac pe mine, o să mă piș pe mine"; "senzația tâmpită că ai atâta căcat în tine, iar găozul e atât de mic"; "pizda mă-tii, de ce să nu plângi"; "m-ai bătut, futu-ți morții mă-tii, mi-am adus iar aminte, m-ai bătut"; "să
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
în toba mare, ba dansînd cu grohăituri de urs, unduindu-se într-un sac, cu o țeavă pe cap, în sceneta botezată «negru cacadu»; inventa pe atunci și poeme chimice. Era omniprezent. În Jurnalul său intim, nota: «Vrem să ne pișăm colorat»; și apoi: «Protestăm, zbierăm, spargem geamurile, ne omorîm, demolăm, ne batem cu poliția...» 12) Se simte impetuozitatea tînărului, energia lui disperată, voința sa de a se afirma ca purtător de cuvînt incontestabil al acestei aventuri iconoclaste. Hugo Ball n-
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
zis nu, ea practică sexul controlat și apoi a început să danseze cu babacii lu Suzy. A fost căcarea lumii! S-a făcut toată numai muci și lacrimi și dădea din curu ăla mare și gras și noi ne-am pișat pe noi de râs. Frățicule, distracție! Bineînțeles, Tommy n-a prea băut. Adică nu pentru că s-a însurat. Acum asta nu mai avea vreo importanță. Doar că el nu bea niciodată prea mult. Doar câteva beri din când în când
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
care nimic nu vine să o susțină, începe să se risipească, se manifestă iar dispoziția sumbră, toanele. Le simte Grégoire, pe pielea lui: șargul nu e niciodată gata la vreme, nu e niciodată destul de curat, grajdul miroase prea tare a pișat, cine m-o fi pricopsit cu un asemenea grăjdar? Grégoire nu se plânge, n-are nici zece ani, se alege cu urechile înroșite, pesemne că așa trebuie să fie. E foarte devreme, într-o dimineață. Pe alee se aude o
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
pe lindic cu ceară / Să nu se fută-n cur nu se îndură, / Ci vrea mereu să-i umplu-n sperme mațul / Ce-i străjuit de-o găurică strîmtă./ Vomit pe sînii ei, să-i sting nesațul, / Trupul i-l piș și fericită cîntă; / Și mă așează peste gura-i largă / Să-mi prindă-n dinți căcatul cînd cald iese. / Slăvește prin futaiuri triple, dese / carnea-i flămîndă, pîn... ce-o duc pe targă / La vreun spital d-urgențe, cu servicii
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
șopron, singură cu cuțitul însîngerat, cu mama ei, cu caprele moarte și cu universul în flăcări, cu stelele căzătoare care se aruncau care-ncotro, Calea Laptelui scurgîndu-se (probabil că era făcută din blestematul de lapte de capră și mirosea a pișat); pentru că era cunoscută ca o fată rea, care mușcă și se ia la bătaie, timp de cinci minute Nissy a fost suspectă, cinci minute în care ea, fata-capră, fiica țapului monstru din Jefferson Lick, a văzut în ochii ofițerului de
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]