52,877 matches
-
niște vânzători mai mult sau mai puțin ocazionali). Pentru a-mi susține afirmația privitoare la sentimentele Marthei Bibescu, reproduc însemnarea, datată 4 august, despre granița de la Predeal: "O piatră mare albă. Piatra de hotar. Limita țarinei, a proprietății. Înțelegem asta. Piatra din care se face altarul, căminul și hotarul. Uneori și mormântul pentru cei care pot." După cum se va vedea, reconstituirea "jurnalului" și publicarea sa într-un tot bine închegat și pus la punct se traduce printr-o imensă ispită și
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
au selectat spiritele capabile de a duce la capăt curiozitățile care denivelează planurile unor înterpretări parțiale. Mereu actualizat de sensibilități, viziuni, credințe și instrumente hermeneutice noi, spectacolul receptării operei lui Mircea Eliade nu poate fi vreodată "postum". După Cum am găsit piatra filozofală și Misterele și inițierea orientală, Editura Humanitas își continuă lăudabilul plan editorial cu Itinerariu spiritual, scrieri de tinerețe, 1927. Astăzi este greu de crezut că la 20 de ani se poate citi și scrie atât de mult, este o
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
Ur, Babilon, Mesopotamia) ar fi continuată astăzi de niște inși primitivi, inapți pentru libertate. Se cade așadar ca americanii s-o lase mai moale cu exportul de democrație pe calea armelor. Iar cînd bieții oameni au început să arunce cu pietre în portretele lui Saddam și să-i dărîme monumentele, tot așa cum se întîmplase și în 1958, după asasinarea regelui Feisal, analiștii au făcut încă un pariu în rasismul lor: cum că mulțimea care năvălise pe străzi nu se compunea din
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
Simptomatic, poemele lui Ioan Morar sînt complet lipsite de umor. S-ar putea vorbi, pe alocuri, de un eventual umor negru, orientat evident spre tragic: "E tînăr Homer/ și petrece/ Vestalele-l plac/ și-i așază dinainte/ flori felurite/ și pietre colorate// o dată pe an/ e voie să rîzi și de orbi" ( Ilustrată din Troia, p. 93). Ultimele două versuri transformă în grotesc peisajul bucolic din prima parte. De altfel, finalurile neașteptate sînt o marcă inconfundabilă a poeziei lui Ioan Morar
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
Ioan Lucian Murnu: un monument închinat celor patru fii ai lui Brâncoveanu și celor șapte surori ale acestora. Modernitatea concepției artistice a principesei reiese din faptul că nu ar fi dorit un grup statuar, ci elemente de apă și de piatră cu valoare simbolică, și anume două bazine în două poieni, unul în care luciul apei să fie străjuit de patru lei de tradiție elenistică trecută prin filtrul bizantin, pe soclul cărora să fie trecut prenumele Constantin, Ștefan, Radu și Matei
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
sînt astăzi cabinetul meu de lucru (citat din memorie!), am intrat direct în țara de pămînt. Acum știu că Sf. Gheorghe există, că acolo prietenul meu Doru Mareș este Director, că multe promoții de sculptori își odihnesc ciolanele lor de piatră, de lemn și de metal pe platoul de la Arcuș, pe platoul înalt al castelului în care profesorul Petre Străchinaru mă tot cheamă de cîțiva ani și unde încă nu am ajuns din motive pe care în clipa aceasta nu le
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
prin relația cu forma și cu materia, dar, mai ales, prin înțelegerea artei ca pe o ieșire din cotidian, din accidental și din tranzitoriu, opțiunea sa poate fi asociată mai degrabă unei conștiințe clasice. Interesat cu predilecție de materialele consacrate, piatra și bronzul în special, însoțite de tehnicile corespunzătoare - cioplirea și modelajul -, sculptorul și-a propus implicit păstrarea unui echilibru stabil între datele intrinseci ale materiei și personalizarea intențiilor formale. Și, din această pricină, mai evidentă decît voința imperativă de a
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
veche, impersonală și atemporală asemenea celei populare, s-au dezagregat în ultimii ani și s-au topit în construcții cromatice de o remarcabilă vitalitate și cu un impact vizual la fel de puternic. Sculptura urmează și ea un traseu oarecum similar: lemnul, piatra, lutul, nuielele și bronzul, singure sau asociate, brute ori prelucrate pînă la iluzia transparenței, comentează modele deja stocate în inventarul etnografic sau construiesc forme cu o preexistență doar în lumea imaginară. Posesor al unei manualități ieșite din comun, al unei
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
program mental. Evitînd atît crispările metafizice, cît și expresivitățile grotești, sculptorul le împacă oarecum pe amîndouă prin aducerea în prim-planul percepției a unei umanități sumare, tragice și diforme. De cele mai multe ori bronzul este asociat cu alte materiale, în special piatra și marmura, care îmbogățesc ansamblul imaginii cu expresii noi și creează, totodată, surse imprevizibile de tensiune și de dialog. Ceea ce, în mod obișnuit, ar trece drept soclu este realizat cu o grijă specială și se înscrie într-un larg registru
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
imaginația. Tot stimulat de lecturi istorice, un copil dintr-o nuvelă de Titus Popovici decapitează un curcan cu sabia. Personajele cazone ale lui A. Bacalbașa folosesc în aplicarea disciplinei militare pumnul, centironul, nuiaua. Sau, la distanță, la exercițiile de cavalerie, pietre aruncate în soldați. În caz de conflict, superiorul are totdeauna dreptate, iar soldatul e pedepsit în moduri rafinate, între care mai original este "patru ceasuri cu cățeaua". Evident, este vorba de alergarea purtînd mitraliera de companie în spinare. Aceasta cîntărea
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
mii și mii de ochi, de mii și mii de pași care se îndreaptă spre teatru, care au venit pentru teatru, care văd orice formă de spectacol. Zile și nopți în șir. Stau pe valize și privesc în jur. Cerul, piatra Palatului papilor, piatra podului Saint-Benezet, ruine și splendori, aceleași culori, Rhonul, iarba și o întreagă vegetație ce pare uscată, aproape ucisă de soare, aerul inconfundabil din Provence, mirosuri și sunete care mă țin trează. Este un ritual de care am
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
de ochi, de mii și mii de pași care se îndreaptă spre teatru, care au venit pentru teatru, care văd orice formă de spectacol. Zile și nopți în șir. Stau pe valize și privesc în jur. Cerul, piatra Palatului papilor, piatra podului Saint-Benezet, ruine și splendori, aceleași culori, Rhonul, iarba și o întreagă vegetație ce pare uscată, aproape ucisă de soare, aerul inconfundabil din Provence, mirosuri și sunete care mă țin trează. Este un ritual de care am nevoie. Indiferent dacă
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Liviu Dănceanu Am fost să-l văd pe Enescu. Mi s-a părut oarecum singur și trist. Pe lespedea sobră de piatră, tăiată parcă de mâna fratelui Brâncuși, pesemne că demult nu s-a mai pus o floare. Am vrut să-i ofer un mărțișor. Mi-a mulțumit și m-a lăsat să înțeleg că ființa lui e rănită de faptul că
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
lui Dumnezeu sau ai lui Hristos. Erau urâți numai de către cei care Îl urau pe Hristos. Dintru început stă ca mărturie exemplul Sfântului Apostol Petru, bătut și închis pentru Hristos, dar și pe cel al Sfântului Arhidiacon Ștefan, ucis cu pietre. În timpul împăraților romani, creștinii au fost persecutați pentru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se închine
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pentru ca să-i fie el oferit ca hrană. Dar întrucât ursul nu i-a avut grija, martirul a fost dus din nou, abia respirând, în temniță, unde a mai trăit o zi. Și a doua zi, după ce i-au atârnat niște pietre de picioare, l-au aruncat în mijlocul mării. Și iată așa a decurs martiriul lui Agapie”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, VI, 6-7, în PSB, vol. 13, p. 404-405) „După ce (unii dintre mărturisitorii credinței - n.n.) au ajuns la locul acela
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în toiul chinurilor, ca biruitor. Așa s-a sfârșit de o moarte mucenicească unul dintre curtenii împărătești. Numele lui era Petru și într-adevăr martirul merita pe deplin acest nume<footnote Tâlcuirea Pr. Bodogae: Πετροσ, cel cu credința tare ca piatra. Cei trei martiri Gorgoniu, Dorotei și Petru erau mari demnitari la palatul imperial și aveau serviciu de praepositi cubiculi, adică un fel de majordomi ai palatului. În martirologiul roman Petru e trecut la data de 12 martie. (n.s. 20, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe care-i chinuiau în acest fel. Și astfel de chinuri nu durau numai câteva zile sau numai un timp oarecare, ci ele s-au prelungit ani de-a rândul<footnote Tâlcuirea Pr. Bodogae: Πετροσ, cel cu credința tare ca piatra. Cei trei martiri Gorgoniu, Dorotei și Petru erau mari demnitari la palatul imperial și aveau serviciu de praepositi cubiculi, adică un fel de majordomi ai palatului. În martirologiul roman Petru e trecut la data de 12 martie. (n.s. 20, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
apă nu știu de unde, iar drept urmare îndată s-a răspândit zvonul că într-un mod inexplicabil însuși pământul ar fi vărsat lacrimi pentru că nu mai putea răbda nelegiuirea săvârșită atunci, încât, spre rușinea firii omenești crude și nemiloase, până și pietrele și materia neînsuflețită păreau că izbucnesc astfel în lacrimi. Îmi dau seama, desigur, că astfel de cuvinte ar părea poate o flecăreală sau o scornitură pentru cei care vor veni după noi, dar nu și pentru cei care pot să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
moarte. Dar, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de vreme pentru mucenici, căci ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
clipită de vreme pentru mucenici, căci ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 450) „Te rog să te uiți la viclenia diavolului. Pe unii sfinți diavolul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cuvântări de laudă la sfinți, p. 527) „Că n-au luptat pentru adevăr așa de mântuială, ci au rezistat silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj ca și cum ar fi luptat în trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
18, 18). Se rugau și pentru cei care-i chinuiau cumplit ca și Ștefan martirul cel desăvârșit care zicea: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta (Fap. 7, 60). Or, dacă el se rugase pentru cei care-l ucideau cu pietre, atunci cu atât mai mult s-a rugat pentru frați. Și după câteva cuvinte referatul continuă astfel: Din cea mai curată dragoste au luptat ei lupta cea mai grea împotriva vrăjmașului<footnote Notă Pr. Bodogae: Adică împotriva diavolului. (n.s. 67
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tineri care au suferit la fel (cf. Dan. 3, 21). Dacă vrea să mă dea fiarelor sălbatice, mi aduc aminte de Daniel, care a fost aruncat în groapa cu lei (cf. Dan. 6, 17). Dacă vrea să mă omoare cu pietre, omoară-mă! Am pe Ștefan, întâiul mucenic (cf. Fap. 7, 58). Dacă vrea sămi ia capul, să mi-l ia! Am pe Ioan Botezătorul! (Mc. 6, 27). Dacă vrea să-mi ia averile, să mi le ia! Gol am ieșit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
410) „Dar Domnul, Ținând seama de slăbiciunea firii, vestește de mai înainte celor slabi care este sfârșitul luptei, ca prin nădejdea Împărăției să biruiască cu ușurință simțirea trecătoare a durerilor. De aceea se bucură Ștefan lovit din toate părțile cu pietre și primește cu bucurie în trup, ca pe o rouă plăcută, valurile de pietre ce vin unul după altul și, răsplătește cu binecuvântări pe ucigași, rugându-se să nu li se socotească păcatul lor, pentru că auzise făgăduința și vedea nădejdea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care este sfârșitul luptei, ca prin nădejdea Împărăției să biruiască cu ușurință simțirea trecătoare a durerilor. De aceea se bucură Ștefan lovit din toate părțile cu pietre și primește cu bucurie în trup, ca pe o rouă plăcută, valurile de pietre ce vin unul după altul și, răsplătește cu binecuvântări pe ucigași, rugându-se să nu li se socotească păcatul lor, pentru că auzise făgăduința și vedea nădejdea întărită prin cele ce i se întâmplau. Căci, odată ce auzise că cei prigoniți pentru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]