2,096 matches
-
care face parte și cel mai sus numit, ne-au transmis din tată în fiu că țara asta nu se dă pe mâna străinilor și că niciun sacrificiu nu este prea mare, atunci când e vorba de a salva Patria de la pieire. Ciclicitatea istoriei ne-a învățat că atunci când avem mai multă nevoie de un Călăuzitor, atunci el se înalță din sevele neamului nostru. Trebuie doar să-l identificăm și să-l urmăm. Trebuie să alungăm profeții mincinoși, așa cum ne învață Dreapta
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
oameni de stat, de conducători de oști, de savanți, de artiști, de inventatori, de exploatatori lacomi, de mișcări de mase, de sfinți și de infractori, la ordinul lui Dumnezeu. De aceea, popoarele care vor numai să facă istorie sunt supuse pieirii. Cultura filosofică, știința nu trebuie să slăbească sentimentul religios. Știința este seacă dacă nu este însuflețită de iubire, de pasiunea purității și de setea de absolut. Citez, iarăși din „Întâmplări obișnuite”: „Nu mi se pare justă afirmația că excesele teologice
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
de acvilă. Doica protestă scâncind înspăimântată, când văzu cum prințesa își îndemna unicornul, îndreptându-se către poalele muntelui: - Ooh Shokuk beghi, lumina ochilor mei! Vrei oare s-o bagi în mormânt pe sărmana ta doică, de te îndrepți direct către pieire? Nu știi oare preafrumoasă domniță că muntele acela vrăjit nu iartă pe necugetații care se aventurează prea aproape de el, sfidându-i tainele? Dacă nu ne va ucide muntele, cu siguranță mă va ucide tatăl domniei tale, regele David, sărmana de
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
e dușman Și din suflet te urăște? Cum să faci să fie bine, Să alungi din praf furtuna, Dintr-un suflet trist uitarea, Dintr-o vorbă rea, minciuna? Lumea noastră-i încurcată, Albă, neagră, chiar și gri, E salvată de pieire Doar de râsul de copii... 23 NOIEMBRIE 2016 Referință Bibliografică: LUMEA ASTA-I ÎNCURCATĂ / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LUMEA ASTA-I ÎNCURCATĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383420_a_384749]
-
o îngheață pe Dochia, transformând-o în stană de piatră. Deși oamenii îi reamintiseră că în Martie vremea e schimbătoare, ea n-a vrut să țină cont de sfatul bine intenționat al oamenilor ... Încăpățânarea și inima rea i-au adus pieirea. În mintea mea de copil, o asemuiam pe baba Dochia cu tușa Sia. Tușa Sia era înaltă, slabă, cu fața uscățivă, brăzdată de riduri,cu ie albă înflorată, cu batic negru pe cap și cu fustă neagră, asemănătoare cu portul
Editura BabelE(TRADIŢII LA ROMÂNI) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383454_a_384783]
-
coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărurisitorul zice: „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel (I Corinteni 8,4) spune: „Nu este vreo putere în idoli, ci sunt pietre și demoni...”. Tocmai pentru faptul că idolii simbolizează forțe imonente, exagerate demonic, sau asociat mituri, care personifică
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
și pierzând în bună măsură instinctele - a reușit să se afirme față de restul regnului animal și să impună, în parte, evoluția plantelor. Din păcate, el a fost totodată distrugătorul mediului din care a provenit, multe specii animale și vegetale datorindu-i pieirea sau reducerea, ba chiar și înfățișarea naturii fiind afectată de intervențiile umane. În multe privințe, a reușit să schimbe înfățișarea lumii, dar în același timp s-a dovedit neputincios în fața unor fenomene sau calamități naturale. Istoria este o carte în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
descoperirea unei oaze pline de viață în pustiu. De aceea invităm pe toată lumea, spre a ne împărtăși, din Hristos, căci bun este Domnul! Să nu uităm că o cruce și o pătimire, fără înviere, ar duce la deznădejde și la pieire, dar și o înviere fără patimă și cruce ar însemna lipsă de onestitate. Amândouă, atât patima, cât și izbăvirea, sunt împletite, fără a-și găsi calea una fără cealaltă. În vederea întâmpinării învierii Domnului, salut pe toți cititorii ZiaruluI Românesc, cu
O nouă biserică românească la Londra [Corola-blog/BlogPost/93541_a_94833]
-
promițând că-și va plăti grațierea cu dezvăluiri devastatoare despre templieri. Filip cel Frumos ordonă ca prizonierul să fie adus la Paris și primește cu nesfârșită satisfacție prețioasele depoziții despre crimele celor pe care Îi urăște și cărora le vrea pieirea. Are acum În mână argumentul necesar și suficient pentru declanșarea represaliilor. Dispune fără ezitare ca Jacques de Molay, marele maestru al Ordinului Templului, și adjunctul său, Geoffroy de Charmey, să fie arestați, Învinuiți de erezie și dați pe mâna tribunalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu era nici pe departe un psiholog de duzină... 29 Rămânea În suspensie o mică problemă: ce rost mai avea să mă curteze În condițiile În care intenția lui de a-i păcăli pe Ceilalți pentru a-i trimite la pieire nu era decât o cacealma ordinară? Ca să stăpânească lumea, n-avea În nici un caz nevoie de umărul meu de sprijin. Despre colaborarea mea profesională, nu mai vorbesc... - Nimeni nu este atât de puternic Încât să se poată dispensa de ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nebunie e să alergi ca un apucat printre pietre și dune, fără să-ți cruți propria viață și nici viața celor pe care-i întâlnești în calea ta. Nebunie este să furi și să otrăvești apa fără de care suntem sortiți pieirii sau să-i ameninți cu pistolul pe cei ce te-au primit cu brațele deschise. Și dacă ați acceptat să luați parte la o asemenea tâmpenie, trebuie să acceptați și consecințele ei. Dar ce credeți că veți obține sechestrându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ăsta nu ai nici un merit. Tatăl nostru ne-a dat cel mai bun exemplu că există împrejurări în care un adevărat tuareg trebuie să facă față unei bătălii, chiar dacă știe dinainte că aceasta este pierdută. — Și asta l-a dus la pieire. Ce s-ar fi întâmplat dacă în acea blestemată zi ar fi renunțat la războiul acela între forțe atât de inegale, atât de absurd și de inutil? — Acum, probabil, oricum ar fi fost mort, dar de supărare și de rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-mi vine să cred că nu avem pic de control asupra vieților noastre!! Nu-i nimic!!! Eu am formula mea, de-asta vreau s-o completez, pentru ca odată aplicată unui petec de pământ pe care anterior eu voi fi declanșat pieirea și pustiirea mea, acolo să renască forme zoidice impunătoare, Luca, paraclefe mixte generatoare de viață perfectă și neprevăzută, tuburi metalice ieșinde dintr-una-ntr-alta, reprobabile, dătătoare de cleobe geniale și radiante de emisfere electrogastronecromantobliveonaale, Luca, atât de necesare vieții și securității înțelegerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
gravă a curului, care urma să îi cadă în scurt timp din pricina ofilirii. Și, odată căzut, curul urma să antreneze după el și căderea altor elemente din corp, într-un domino fără de scăpare al morții, care avea să-i determine pieirea. În timp, bineînțeles că doctorii încercaseră să-l salveze în fel și chip, legându-l când cu scotch, când sudându-l, când prinzându-l cu nituri, dar nimic. Curul lui Bogdan se dovedise pur și simplu de nereparat. Acum el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
din acest motiv încontrări fioroase îndreptate împotriva acestei proiecții nesfârșite de lumină izvorâtă de nicăieri, datorită căreia a fost posibilă viața, îmi bântuie imaginația de dincolo de moarte. Cine e Dumnezeul ăsta potrivit căruia orice alt drum decât drumul Lui înseamnă pieirea? Și cum a putut fi atât de înțelept, încât să creeze totul astfel încât noi să nu-l putem vedea, asemeni unor roboți lipsiți încă de simțire, oameni având toate simțurile mai puțin unul, acela de a-l vedea pe El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cotropească pe deplin și definitiv sufletul, ceva se întâmplă! Cum de se poate? Cum de mai este posibil?! mă întreb nedumerit, de vreme ce mă cufundasem atât de adânc în neființă? Se întâmplă ceva, o repet, cu această ultimă redută în calea pieirii civilizației, aflată în inimile noastre, iar eu simt, în sfârșit, poate pentru prima oară... simt că în această seară istorică a universului, destinul implacabil va face o excepție în ceea ce mă privește, nu știu cum și de ce, pentru că nu merit, ci dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nebunie, oare nu i-aș fi sucombat și eu la rândul meu, cedând tertipurilor ei imposibil de pătruns? Dacă e adevărat că există o anume mediocritate de a trăi, atunci mă închin ei și desfid pe toți aceia care laudă pieirea vremelnică și glorioasă datorată cine știe cărei pretinse inspirații insuflate de acei demoni nevăzuți ai creației... Ce este starea acesta ciudată și de necuprins pe care unii au numit-o geniu - și de unde vine? ar trebui să mă întreb mai curând, fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
-mi mântui sufletul pe care mi-au insuflat-o, apoi să dispar, obosit, tânjind după odihna vieții veșnice, hotărât să mă dedic singurei munci pe care o poate înțelege mintea umană. Față în față cu nimic altceva decât propria-mi pieire, să rămân neclintit în așteptarea morții până la marginea timpului, până când moartea se va hotărî să mă cuprindă în brațele ei primitoare, sătul de materia care n-a putut oferi nici cea mai mică satisfacție sufletului meu, pe care nici cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
asta... ca și cum altcineva ar fi acționat în locul meu... viziunea mea se alterează și structurile atât de ferme și bine definite ale imaginilor se covârșesc, devenind nesigure și pălind, iar simțirea îngrozitoare a începutului de moarte îmi înșfacă sufletul, urlându-i pieirea... Lucifer se întoarse spre mine. Lucifer eram eu. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Luca Dinulescu redactat.doc PAGE 38
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pe calul său și apoi s-a prăvălit la pămînt. Calul s-a cabrat și a luat-o la fugă, urmat de ceilalți tîlhari. CÎnd sihastrul Serafim și parintele Serghei vrură să-i mulțumească misteriosului monarh-protector, care Îi salvase de la pieire, de pe locul unde nu de mult stătuse cu brațele Întinse spre cer se Înălța o pîclă ușoară, iar firele ierbii bătucite se Îndreptau ca niște arcuri verzi. Izbînda finală va reveni totuși Necuratului. Într-o zi, un pluton de encavediști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
făcut, Reușind astfel să fie De neîntrecut. Cunoscută-i o-ntâmplare Când a dăruit Două pungi cu bani, prin care El a reușit Să ajute spre-ndreptare Trei sărace fete Date pentru desfrânare Și, pe îndelete, Ar fi-ajuns chiar la pieire. Bunul Domn i-a dat Sfanțului, spre mântuire, Darul minunat De a face o minune Când și cum ar vrea. El minuni și fapte bune Permanent făcea. Comportarea să creștină Mult i-a înrăit Pe cei care, fără vină L-
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
nu mai am eu anii tinereții, precum și voința de luptător de atunci! ... Ce vremuri!... Călătoream în toate direcțiile, asumându-mi expedițiile cele mai dificile ... Eram tânăr și chipeș, toată suflarea Pământului mă respecta!... Într-o temerară expediție am salvat de la pieire o civilizație de pe o planetă îndepărtată, ai cărei locuitori nu mai știau să-și regleze atmosfera planetei!... Ehei, câte isprăvi din astea am făcut la viața mea!... Și ei, oamenii de astazi, măcar de-ar avea un pic de respect
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
consistență și un autor care va rămâne, cu certitudine în conștiința generală ca un mare iubitor și creator de frumos. Căci, adevărate sunt vorbele profetului care grăiesc: Numai ceea ce e rupt din suflet doare, dar nu va fi niciodată sortit pieirii. Căci viața însăși înseamnă curaj, demnitate, credință și speranță. Speranța că fiecare lucru făcut ne va ajuta să găsim cât mai curând lumina și că nu ne vom auto-condamna, pentru vecie, la întuneric”. Gheorghe A. Stroia Membru corespondent al Academiei
MARTOR AUTENTIC LA TRANSFORMĂRILE NECESARE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363884_a_365213]
-
același timp ceștile și sorbiră din ceai. -Țin minte Serah...erai doar un adolescent pe când studiai Mișna și v-am pus tuturor o întrebare... V-am întrebat așa. Dacă marele templu ar lua foc, voi tinerilor ce veți salva de la pieire? Aurul templului? Vasele sfinte? Sfeșnicul cel cu șapte brațe? Poate efodul marelui preot bătut în pietre prețioase. Poate veșmintele sfinte și celelate acoperăminte! Poate templul însuși! Hm! doar câțiva dintre voi au răspuns cum trebuie Serah, printre care și tu
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
merita numirea de antiproprietari, ci aceia, care, pentru aparență seamănă a ține mult la proprietate, aceia care par a voi să apare cestiunea dar în realitate consulându-ne în modul d-sale ne împing la erori mai mari spre vătămarea și pieirea noastră. Cu toate acestea, Camera legislativă, de este chemată a regula și cestiunea proprietății de pământ nu se va întemeia pe opiniunile nimănui, ci le va consulta pe toate; va considera dar diversele împrejurări, va cântări cu imparțialitate drepturile și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]