278 matches
-
te-ardici și sufli-n lumînare..." Și acum varianta Creția: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit, cu mîna ta cea fină/ În val de aur părul despletind./ Desfaci visînd pieptarul de la sîn, Și îl arunci pe umeri de ninsoare./ Apoi te-ardici și sufli-n lumînare..." Trebuie să remarc înainte de orice (fără să mă fi molipsit neapărat de boala lui Nicolae Georgescu) că, în manuscris, punctuația lipsește, cu excepția unor virgule
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
Întrebarea ar fi: de ce? Poezia descrie o scenă de voyeurisme. Poetul își privește prin fereastră iubita care se pregătește de culcare. Fără ca aceasta să știe că el se află în cerdacul casei. Obosită, după efortul despletirii părului, femeia își desface pieptarul, pe care, cu un gest visător, îl aruncă de pe umerii albi. Aici a intervenit Perpessicius: schimbînd ordinea versurilor, el lasă să se înțeleagă că femeia își aruncă nu pieptarul de pe umeri, ci părul pe umeri, mascînd oarecum goliciunea sînului. În
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
în cerdacul casei. Obosită, după efortul despletirii părului, femeia își desface pieptarul, pe care, cu un gest visător, îl aruncă de pe umerii albi. Aici a intervenit Perpessicius: schimbînd ordinea versurilor, el lasă să se înțeleagă că femeia își aruncă nu pieptarul de pe umeri, ci părul pe umeri, mascînd oarecum goliciunea sînului. În plus, ca să aibă sens versul al doilea din terțină, înlocuiește prepoziția de pe cu simpla pe.În facsimil, este în mod incontestabil de pe. N-am altă idee mai bună decît
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
sub ochiul indiscret al poetului, a preferat să azvîrle pudic peste el părul auriu. (Poetul însuși de altfel a îndulcit un pic expresia: versul al doilea a avut o variantă, ștearsă, care suna așa: Să lunece de pe umerele goale. Tot pieptarul, nu părul).
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
baby și Întreprinderea de - de lucru str. diverse confecții confecții Oradea pentru Slatinei confecții nr. 57 textile ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Oradea, Prelucrări Întreprinderea de de lucru str. Avram furdale blănărie "1 Mai" - Oradea pentru Iancu nr. 8 blănuri confecții blănărie ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Oradea, Pieptare, mănuși,Întreprinderea de Pieptare, de lucru str. mantale p.v.c. blănărie"1 Mai" - Oradea mănuși, pentru Slatinei mantale confecții nr. 57 p.v.c. blănărie ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��� Consiliul popular al județului Botoșani - Întreprinderea județeană de industrie locală Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Dorohoi, Diferite Întreprinderea de
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
de lucru str. diverse confecții confecții Oradea pentru Slatinei confecții nr. 57 textile ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Oradea, Prelucrări Întreprinderea de de lucru str. Avram furdale blănărie "1 Mai" - Oradea pentru Iancu nr. 8 blănuri confecții blănărie ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Oradea, Pieptare, mănuși,Întreprinderea de Pieptare, de lucru str. mantale p.v.c. blănărie"1 Mai" - Oradea mănuși, pentru Slatinei mantale confecții nr. 57 p.v.c. blănărie ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��� Consiliul popular al județului Botoșani - Întreprinderea județeană de industrie locală Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Dorohoi, Diferite Întreprinderea de - de lucru str. confecții
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
și incendiu, precum și de interzicere a fumatului și folosirii focului deschis. Articolul 243 La intrarea în camera acumulatorilor, personalul de deservire este obligat să utilizeze echipament de protecție, mănuși, cizme de cauciuc, ochelari de protecție și șorț din cauciuc cu pieptar. SECȚIUNEA a 6 - a Instalații de încălzire centrală Articolul 244 (1) La instalațiile de încălzire centrală din clădirile și încăperile cu pericol de explozie sau incendiu, agentul termic se alege în funcție de temperatura de aprindere a substanțelor inflamabile din încăperile respective
NORME din 11 noiembrie 2008 de apărare împotriva incendiilor în Ministerul Apărării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206852_a_208181]
-
1) La proba de îndemânare "Pista cu obstacole" concurenții se prezintă la start echipați cu: costum de protecție sau trening, cască, brâu tip pompier și încălțăminte sport fără crampoane. ... (2) Pe costumele de protecție sau treninguri sunt prinse ecusoane sau pieptare de dimensiunile 15 x 15 cm, numerotate de la 1 la 9. ... (3) Membrii echipajului poartă pe bust și pe spate, în mod vizibil, ecusoanele cu numerele de la 1 la 9 atribuite de comandantul echipajului. ... (4) Materialul din care este confecționat
REGULAMENT din 3 iunie 2013 de organizare şi desfăşurare a concursurilor cercurilor tehnico-aplicative de elevi "Prietenii pompierilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252671_a_254000]
-
pe baza plafoanelor tarifare instituite de Regulamentul (CEE) nr. 3897/89 privind produsele și țările de origine menționate în tabelul de mai jos. Nr. comandă Categorie Cod NC Descriere Origine (unitate) 40.0280 28 6103 41 10 Pantaloni, salopete cu pieptar și bretele, chiloți și șorturi (alții decât costumele de baie) tricotați sau croșetați, din lână, din bumbac sau din fibre artificiale Thailanda (1 000 bucăți) 6103 41 90 Pakistan 6103 42 10 6103 42 90 6103 43 10 6103 43
jrc1800as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86949_a_87736]
-
90 6103 43 10 6103 43 90 6103 49 10 6103 49 91 6104 61 10 6104 61 90 6104 62 10 6104 62 90 6104 63 10 6104 63 90 6104 69 10 6104 69 91 Pantaloni, salopete cu pieptar, pantaloni si sorturi dar nu de baie, tricotate sau croșetate, din lână, bumbac sau fibre sintetice 56 206 bucăți 09.8119 29 6204 11 00 6204 12 00 6204 13 00 6204 19 10 6204 21 00 6204 22 80
jrc3463as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88622_a_89409]
-
90 6103 43 10 6103 43 90 6103 49 10 6103 49 91 6104 61 10 6104 61 90 6104 62 10 6104 62 90 6104 63 10 6104 63 90 6104 69 10 6104 69 91 Pantaloni, salopete cu pieptar, pantaloni și sorturi dar nu de baie, tricotate sau croșetate, din lină, bumbac sau fibre sintetice 267 951 bucăți 09.8068 29 6204 11 00 6204 12 00 6204 13 00 6204 19 10 6204 21 00 6204 22 80
jrc3462as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88621_a_89408]
-
și se desfășoară în Pasul Prislop în luna august. Costumul femeiesc se compune din năframa în diferite culori, zgărdan din mărgele, cămașă dreapta cu motive ornamentale prin cusătura în motive mărunte, fie geometrice, fie de stilizări vegetale în colorit policrom, pieptar în formă de vestă confecționat din blană de miel, ornamentat cu broderie din lână policroma, predominând roșul, iarna rocul, apoi zadii în dungi lațe, dispuse orizontal și fără bordura la capătul de jos, baierele cu care se înfășoară în talie
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și este cea mai deosebită piesă din portul popular al borșenilor. Traista, din fir de lâna, frumos ornamentata și baiere împletite în multe șuvițe, este purtată de femei și bărbați
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
întreaga comunitate este acasă în sat, unde participă activ la aceste evenimente, atât în plan laic, cât în plan și religios. Costumul popular al idicenilor era compus din „cioareci” din pănură albă, cămașă de pânză albă, lungă până aproape de genunchi, pieptar din blană de miel și suman din pănură neagră sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La brâu purtau șerpar din piele, iar pe cap căciulă din
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere „ceaptă”, un fel de voal cu zgardă de bănuți din argint, iar în picioare
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
de acoperișuri și anexe gospodărești). Constructorii cunoscuți din secolul XX au fost familiile Stoica / Ianăș, Lascu / Naia, Mihai Lupșa, Iancu Betii, Popescu Iacob și Beni Șupănău. Mai erau în sat una sau două persoane numite cojocari, care confecționau cojoace și pieptare. Referitor la alimentația locuitorilor din Livadia, trebuie amintite posturile care erau respectate până în primele decenii ale instaurării regimului comunist. Astfel credincioșii, de religie greco-catolică, țineau posturile din calendarul creștin și zilele de vineri ale fiecărei săptămâni. În primele decenii ale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
spre paguba culturii naționale românești. Portul țăranului sebeșan este de o mare frumusețe și varietate. Piesele portului tradițional pentru femei sunt: ia, pieptărelul, poalele, crătința, șurțul, betele, iar peste costum se purta frijura. Portul bărbătesc se compunea din: căciula rotilată, pieptar, cămașă, șerpar, cioareci, opinci și frijură.
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
fârciturile cu fan ce sunt făcute lângă sura ori în aproperea grajdurilor. Portul popular femeiesc , așa cum este surprins în fotografiile din casele familiilor din Luminișu, cuprindea: năframa, spăcelul (cămașă), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau adaugă un pieptar . Bărbații purtau cușma, spăcel și izmene albe. La fel ca și la femei, bărbații puteau purta pieptar iar iarnă sumane și cioareci de lâna. Orice oaspete ce trece pragul unei case din Luminișu cu siguranță nu va pleca cu stomacul
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
surprins în fotografiile din casele familiilor din Luminișu, cuprindea: năframa, spăcelul (cămașă), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau adaugă un pieptar . Bărbații purtau cușma, spăcel și izmene albe. La fel ca și la femei, bărbații puteau purta pieptar iar iarnă sumane și cioareci de lâna. Orice oaspete ce trece pragul unei case din Luminișu cu siguranță nu va pleca cu stomacul gol. Tradițională este plăcintă creată făcută cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
de drăguțule/ drăguțo; "comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii" (doar la plural), pentru resturi vegetale mărunte de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia muncilor agricole, unul dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din 211 piese, bătute în a doua jumătate a sec. XV
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]