136,450 matches
-
vechile repere. Cum putem vorbi de dispariția unor mari obiective colective, odată cu dispariția marilor ideologii, cînd în România nimic nu pare a fi mai urgent decît proiectul construcției Catedralei Mîntuirii Neamului! Oare este literatura postmodenă română avangarda dezabuzării și a pierderii oricărei credințe (nu doar de natură religioasă) ce urmează să se instaleze? Iar consumismul de masă și hedonismul egoist, trăsături importante ale unei societăți postmoderne, sînt ele efectiv caracteristici definitorii ale săracei societăți românești de astăzi? Numai în România postmodernismul
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
de acțiune a primarului Timișoarei s-a decis să intre în bătălia pentru președinție. Din această confruntare va avea de câștigat și partidul d-lui Ciuhandu, PNȚCD, care așteaptă revenirea în bătălia politică. Personal, nu resimt ca pe o mare pierdere ieșirea din cursă a lui Stolojan. Oricum, șansele sale în fața mașinii de război a pesedeilor erau destul de mici. Șansele Alianței, prin avansarea în prim-plan a lui Băsescu, cresc exponențial. Dar e important ca din cazul Stolojan să înțelegem cu toții
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
trăiesc laolaltă dar în "timpuri diferite" și de fapt nu se cunosc. Patricia Nolan (Irlanda) a vorbit despre "singurătatea morală" din satul global, iar Cenghiz Bektaș (Turcia) despre artificializarea vieții în lumea care comunică atât de mult prin computer, despre pierderea culorilor naturale, a gusturilor naturale, ca și despre uniformizare. în același spirit a vorbit și Al. Mironov care a înfățișat o imagine a viitorului ultratehnicizat, astfel cum se întrezărește din consultarea analizelor prospective și a statisticelor. Nora Iuga, al cărei
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
tonice pentru că de fiecare dată cînd se cîștigă ceva în plan profesional, se pierde altceva în plan personal. Astfel încît la un moment dat vedeta zilei se poate trezi total înstrăinată de cei din jur și de sine, pînă la pierderea noțiunii de ,acasă" (vezi pp. 96-98). Deși este încă foarte tînăr, Robert Turcescu este pe deplin maturizat ca om și ca jurnalist. Crezul său profesional este unul care ar trebui să dea de gîndit multora dintre colegii săi de breaslă
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
om și ca jurnalist. Crezul său profesional este unul care ar trebui să dea de gîndit multora dintre colegii săi de breaslă, fie ei tineri sau mai puțin tineri: ,Meseria aceasta înseamnă puterea de a spune nu, chiar cu riscul pierderii funcției sau a locului de muncă. Și nu mă refer la acte de insubordonare pe criterii subiective. E vorba de refuzul de a-ți anestezia propria conștiință de dragul unui salariu mai mare sau al unei poziții sociale. A fi jurnalist
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
citim ținând-o în brațe, având ea, cartea, greutatea ideală a unui sfânt copil propriu. Copilul acesta crește, crește și manuscrisul cărții frumoase, mereu, și noi ne trecem neconsolați, și totul în jurul nostru se scumpește inadmisibil și se strică, până la pierdere și renunțare" l Cu adevărat numai bună de citit, revista RAMURI, cum atâta lume recunoaște și din aprecierile căreia spicuim: N. Manolescu, Al. Cistelecan, Gh. Grigurcu, G. Dimisianu, E. Negrici, Nicolae Breban sunt doar câteva din numele ce mărturisesc în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
mai compactă, aspirând spre univocitate, aplicată realității celei mai apropiate. Este mai presus de orice demonstrație că jurnalismul Țiței Chiper era unul dăruit, un talant pe care l-a îmbogățit prin pasiunea și eforturile sale. Ar fi fost o reală pierdere dacă interviurile ei ar fi rămas în umbră.
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
Rodica Zafiu În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de poziția accentului într-un cuvînt izolat sau cuprins în grupări fonetice stabile
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
Rodica Zafiu În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de poziția accentului într-un cuvînt izolat sau cuprins în grupări fonetice stabile. Contează însă și caracteristicile gramaticale ale formei: în genere nu se
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
Teo și Doru etc. Influențe colocviale străine (ale francezei, englezei) au condus în argoul juvenil la o modă a trunchierii prin apocopă (prof, mate, țăcă etc.); afereza rămîne însă mult mai rară, chiar în argou; unul dintre puținele exemple de pierdere a silabei inițiale e oferit de șto, reducere din mișto (mai ales în construcția la șto). Trunchierile prin suprimarea părții inițiale transformă cuvîntul într-un mod mai radical, îl fac mai greu de recunoscut; tocmai de aceea, poate, ele constituie
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
mai greu de recunoscut; tocmai de aceea, poate, ele constituie un mijloc de eufemizare a imprecațiilor. Un banc lingvistic de tipul întrebare-răspuns ilustra rezultatul unei asemenea reduceri (,Știi bancul cu rața? - îR-aț' ai dracu' de intelectuali!"). Un caz interesant de pierdere a silabei inițiale care pare să se fixeze în limbă - telectual - e legat oarecum de bancul citat mai sus, cu care împarte o atitudine ironică și autoironică. Exemple de folosire a formei scurtate - dar care rămîne ușor de recunoscut - se
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
puterii fiecăruia. Că este o condiție cerută tuturor, reiese din felul în care se va face Judecata de apoi, când vom fi întrebați dacă am făcut bine celor mai mici ai lui Hristos, slujirea semenilor fiind decisivă pentru mântuirea sau pierderea veșnică. Cel ce împlinește porunca dragostei se aseamănă cu Dumnezeu Care este dragoste (I In. 4, 8), iar cel ce se aseamănă cu Dumnezeu și-a desăvârșit menirea sa în această lume. Tot ceea ce săvârșește creștinul se judecă prin prisma
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
evreiesc, acoperind fizic același sit, sfidează, prin continuitatea lor profundă, de aici, de la marginea micului oraș părăsit, marile conflicte ale lumii contemporane. Imaginea emblematică a Sulinei de astăzi este Farul migrator, o formă care a fugit în spațiu pînă la pierderea funcției, iar aceea a lumii contemporane înseși este complexul de cimitire, modelul unei aspirații mereu enunțate și cu scadența veșnic amînată. P.S. Art. 1 al Ordonanței nr. 125 din 31 august 2000 sună astfel: Se declară ca obiectiv de interes
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
unuia dintre protagoniști. în orice ipostază s-ar afla, Breban nu este totuși un scriitor ignorabil și chiar admițând că scrierile lui din urmă ilustrează un declin, că sunt toate eșecuri, ratări, a nu le lua în discuție este o pierdere nu în ultimul rând pentru critică. Eșecurile, ratările scriitorilor mari sunt totdeauna mai interesante, mai semnificative literar și mai incitante pentru exercițiul critic decât izbânzile, decât reușitele integrale ale autorilor medii sau minori. Dar nici nu este vorba de un
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
înțelege să-l atace pe Traian Băsescu sunt fie manipulați, fie, pur și simplu, în solda președintelui e, în cel mai bun caz, o mârlănie. A persista în idee, așa cum face cel poreclit ,bursucul veninos", descrie un clar simptom de pierdere a frâielor. În loc să încerce să explice, cu instrumentele lexicografice pe masă, că acuzatorii săi sunt în eroare, dl Severin face încă un pas în bezna relei-credințe, calificându-i pe cei care nu-i împărtășesc părerile rasiste privitoare la ,tătarul" Băsescu
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
permanent. Ceea ce am scris atunci, în 1986, n-a apucat să fie publicat dat fiind că expoziția s-a închis între timp, exemplificările mele rămânând deposedate de obiectul lor concret. Scurgerea vremii a permis însă să evoc, fără riscul unei pierderi de interes, substanța manifestării de odinioară, prezentând-o într-o altă lumină. La București - scriam eu - a avut loc la răscrucea anilor (ultima săptămână a lui 1985, primele două ale lui 1986) o expoziție care a intrigat, prin mesajul ei
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
de baron de Bacău. Iar cînd, înainte de ultimele alegeri locale, Sechelariu a încercat să-și recapete popularitatea împărțind bani și mititei băcăuanilor, cezarismul său de binefăcător al oropsiților a fost taxat și de la centru de, pe atunci președintele, Ion Iliescu. Pierderea alegerilor i-a fost fatală. Luat la cercetări în arest, fostul nr. 1 al Bacăului a izbucnit de două ori în lacrimi, pînă acum, în fața judecătorilor, încercînd să-i convingă să-l cerceteze în libertate. Corneliu Iacobov, care a avut
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
Dacă somnul rațiunii naște monștrii, trivialitatea trează, exaltată, nu se lasă, nici ea, mai prejos... Să zici că ar fi un soi de defulare sexuală colectivă, ceva de seminariști, duminica, învoiți, scăpați la bordel... Nu. E mai mult. E o pierdere a simțului valorii pe toate planurile, din cauza unei lipse totale de criterii, datorată precarității culturii. Așa se explică și faptul că, la noi, în România, lucru unic în Europa, un antropoid cu greu școlit fu cât pe-aci să ajungă
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
Protagonistul e bombardat cu bucăți de amintiri și singura lui șansă pentru a relua contactul cu realitatea e să pună cap la cap o imagine defavorabilă pentru el. Cât de defavorabilă, asta veți afla văzând filmul, n-ar fi o pierdere de vreme, dar nu vă așteptați la cine știe ce revelație. Nu mai am prea mult spațiu și voi reveni pe larg asupra subiectului, dar nu îmi pot stăpâni interjecțiile admirative la adresa filmului lui Cristi Puiu (scuză: l-am văzut recent). Wow
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
deschise și ale unor conștiințe europene mai largi. Nu e deloc neglijabil efectul dizolvant al postmodernismului: o despărțire, cu amărăciune și sarcasm, de spiritul limitat al propriei țări, percepută prin complexele, eșecurile și întârzierile ei. Postmodernism înseamnă, implicit, globalism, cosmopolitism, pierdere voită a individului într-o lume fără frontiere. Neliniștea apare ca un simptom, o consecință a unui exil generalizat: nicăieri nu mai ești suficient de acasă (în varianta decepționistă a unei viziuni literare) sau ești acasă peste tot (în varianta
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
urgent soluții de ieșire din impas. Referindu-se sincer la îndoială sau la eșec în destinul lor profesional cei doi nu se socoteau degradați, între ei nu mai funcționau demoni ai răului, amorul propriu sau gelozia. Ce exemplu încurajator de pierdere a trufiei în relații de breaslă! Goethe a atins o etate a senectuții acoperit de glorie, era permanent în centrul atenției publice, fiecare cuvânt pe care îl rostea umbla din gură în gură, interpretat ca un mesaj al unui oracol
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Dinu Patriciu, ignorînd că firma sa e printre cele bine cotate la Bursă și că reținerea lui ar putea avea efecte negative asupra cursului acțiunilor Petrom. Economiștii au calculat că fiecare oră de arest i-a produs lui Dinu Patriciu pierderi de cîte un milion de dolari. Așa că pentru gluma pe care i-au făcut-o subordonații lui Ilie Botoș, el a anunțat că va da statul în judecată. Dacă Dinu Patriciu va avea cîștig de cauză, ceea ce e foarte probabil
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
Ilie Botoș, el a anunțat că va da statul în judecată. Dacă Dinu Patriciu va avea cîștig de cauză, ceea ce e foarte probabil, nu cred că statul îl va da apoi în judecată pe Ilie Botoș, pentru a-și recupera pierderile. Distracția procurorilor va fi plătită, așadar, de contribuabilul de rînd. N-ar fi prima oară. Nu cred că încălzește pe nimeni că acționarii de la Rompetrol au cerut demisia procurorului general. Cît despre comunicatul președintelui Băsescu, prin care acesta afirmă că
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
niște cuvinte de bun venit. Keyserling însă, cu un râs răsunător, fără a răspunde la salutul pretorienilor, îi aplică Ducelui genevez un pumn ușor în regiunea stomacului, apoi două lovituri cu palma peste umăr și spate, ceea ce produse instantaneu o pierdere de autoritate și le provocă o indignată surpriză acoliților. Dar filosoful nu le lăsă timp să se manifeste. Bătu din palme și strigă: "Aduceți imediat șampanie, Lanson brűt!" Paladinii priviră spre maestru, acesta însă dădu din cap. "La hotelul de
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
în "rezumatele" din cursul elementar. Iată, în numărul din 2 iunie, ce se scrie despre Identitatea lui Milan Kundera recent apărută în seria de autor de la Humanitas: "Romanul redă povestea unui cuplu aflat în pragul despărțirii ș...ț Autorul redă pierderea valorilor tradiționale..." etc. Sau despre Stalinism pentru eternitate de Vladimir Tismăneanu (Ed. Polirom): "Cartea a fost publicată inițial la University of California Press în 2003. Cartea a fost tradusă în românește de Dragoș și Cristina Petrescu". Urmează un citat și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]