237 matches
-
întreaga creștinătate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce după sine un arsenal de obiceiuri și bucate tradiționale care să bucure trupește și sufletește pe cei omeniți. Amintind de înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi și aromante cu usturoi trebuiesc pregătite și așezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul ca să sfințească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie. Nu lipsesc sarmalele și carnea
Mâncăruri specifice românești de Bobotează (Botezul Domnului) () [Corola-website/Science/307557_a_308886]
-
nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile "ardelenești". Bucătăria românească a suferit în timp multe modificări,în perioada fanariotă spre exemplu,au fost aduse în Țările Românești foarte multe preparate cu
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu. Tradiții Boboteaza în artă
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
carnea de vită, pui, oaie sau miel, precum și carne de vânat. Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri precum cârnați, caltaboși, piftia, cozonacul,sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, prânzul și cina. Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, șuncă, slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
Piftia (răciturile sau aiturile) este un preparat culinar din grupa gustărilor reci obținut prin fierberea îndelungată a bucăților de carne (porc, vițel, curcan, cocoș, gâscă, pește) cu os și cartilaje, în asociere cu legume, zarzavaturi și diferite condimente. Carnea se spală
Piftie () [Corola-website/Science/324189_a_325518]
-
șapte sau nouă). O masă tradițională de Crăciun în Polonia include crap prăjit și borș (de obicei supă de sfeclă roșie) cu "uszka" (ravioli). Crapul este o componentă principală a mesei Ajunul Crăciunului în Polonia, servindu-se file de crap, piftie de crap etc. Alimentele poloneze de Crăciun includ "pierogi" precum și unele preparate de hering, iar pentru desert, "makowiec" sau fidea cu semințe de mac. Adesea, se servește ca băutură un compot de fructe uscate (prune, mere, pere). După cină, restul
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
Ramaria aurea", "Ramaria botrytis", (cea mai gustoasă) , "Ramaria flava" și "Ramaria rufescens" sin. "Ramaria holorubescens" (toate de consumat numai în stadiu tânăr). Din "Sparassis crispa" se pot pregătii multe feluri de mâncare, ca Șnițel vienez, Șnițel "à la parisienne", ciulama, piftie, învelită în slănină la cuptor precum adăugată la creier de porc sau vițel, tăiței sau macaroane. De asemenea, creasta cocoșului poate fi uscată. Pentru a savura ciupercile fără complicații, trebuie dat neapărat atenție:
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
această dată fiind declarată oficială de către parlament. Crăciunul este o sărbătoare creștină care celebrează Nașterea Domnului Iisus Hristos, în Republica Moldova fiind cca. 3.270.000 de ortodocși (93,34% din populația țării). Pe masa de Crăciun sunt nelipsite cozonacul, sarmalele, piftia (răcitura), cârnații de porc, caltaboșul și vinul roșu. Există și obiceiul de a se mânca mămăligă de Crăciun, obicei cu conotații magice. A doua zi de Crăciun este prăznuit "Soborul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu". Un obicei de Crăciun este colindatul
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
animale sau reprezentări ale Sf. Nicolae. Printre decorațiunile vechi tradiționale se numără stele realizate manual, coji de ouă decorate, ghirlande colorate de hârtie etc. Crapul este o componentă principală a mesei Ajunul Crăciunului în Polonia, servindu-se file de crap, piftie de crap etc. Alimentele poloneze de Crăciun includ "pierogi" precum și unele preparate de hering, iar pentru desert, "makowiec" sau fidea cu semințe de mac. Adesea, se servește ca băutură un compot de fructe uscate (prune, mere, pere). Colindele de Crăciun
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
Guvernului privind măsurile pe care le vor lua. Solicităm abrogarea a două ordonanțe, una strecurată în mod ticălos într-o ordonanță privind salarizarea care distruge legea pensiilor militare de stat, alta la fel de ticăloasa dată de vechiul Guvern între sarmale și piftii în 2014, Ordonanța 95 privind zisa Revoluție. Solicităm legea salarizării unice, o nouă lege a pensiilor pentru toate categoriile de pensionari, drepturi pentru toți care au fost loviti prin aplicarea incorecta a legii", a declarat Mircea Dogaru, liderul Sindicatului Cadrelor
Revoltă de proporții la Guvern. Klaus Iohannis și Dacian Cioloș dau o lovitură străzii-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103253_a_104545]
-
foi de dafin în Muntenia sau mici și elegante în Moldova, ele se servesc fierbinți, cu mămăligă, cu sau fără smântână, după obiceiul locului. Și cârnații au rețete diferite de preparare, după regiune. Și, bineînțeles, nu există Crăciun adevărat fără piftii sau răcituri. Chiar dacă nu ai gătit vreodată, la lectura rețetelor lui Păstorel te lași furat de tentația gătitului. Vă transcriu o rețetă de sarmale din antologiile culinare ale Maestrului denumit și un “cavaler al spiritului românesc”: “Preparația începe prin opărirea
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
dimineața Crăciunului toată familia merge la biserică. Oamenii se întorc acasă după slujbă și duc pomană celor care nu au avut ce să sacrifice de Ignat. Gospodinele pun apoi pe masă tot ce au pregătit pentru această zi: tobă, caltaboși, piftie, sarmale, friptură de porc, cozonac, prăjituri. În zonele rurale, mai ales în Moldova și în Oltenia, sarmalele se fac într-o oală de lut, care este stropită cu apă înainte de a fi băgată la cuptor. Astfel se coc în tihnă
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]