22,633 matches
-
Addenda - "Vieți paralele" , "Omul nou", Nihilismul "subteranei", Thomas Mann și "problema evreiască", "Ultimul" Vianu. Vederile subîntinse de aceste titluri nu sunt deloc ortodoxe - și, în orice caz, nu sunt cele cu care ne-am obișnuit în ultima vreme. Așa, de pildă, se afirmă că "Marx a fost un adept al capitalismului, în perspectiva depășirii acestuia" (p. 68), ori se sugerează că antisemitismul bazat pe ideea contribuției evreiești la instaurarea comunismului în România reprezintă o reminiscență stalinistă a epurărilor din aparatul de
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
disidenți), este esențial de subliniat că fenomenul rezistenței nu poate fi redus la latura lui contestatară. La fel de importante ca și contestarea sînt valorile în numele cărora se înfăptuiește aceasta. (...) Anticomunism, desigur, dar în numele căror principii? Căci anticomuniști notorii au fost, de pildă, Spengler sau Céline, Mussolini și Hitler, Himmler și ceilalți...". Astfel ne dăm seama că un lucru a fost "rezistența prin cultură" în "epoca de aur", cînd pericolele sale erau diminuate - și altceva "rezistența prin cultură" în perioada anterioară - cînd purtătorii
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Primul: Nu există o criză a libertății, fiindcă pot să apară articole în care publiciștii se plîng de această criză. Să mă ierte confratele meu, dar nu m-a convins. Să admitem că pe domnia-sa l-ar durea, de pildă, burta și că ar chema un medic. - D-le doctor, mă doare burta... sînt bolnav! - D-le cugetător, nu ești bolnav, fiindcă te poți văita. Ba dimpotrivă; cu cît te vaieți mai mult, cu atît ești mai sănătos! Ce părere
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
scriitorii A, B, C, fiindcă scriitorii X, Y, Z nu se plîng de această criză. D-sa probabil că n-a băgat de seamă un mic detaliu: în România, crizele au o particularitate - ele nu lovesc deopotrivă pe toată lumea. De pildă, omul care mănîncă în fiecare zi pîine albă va fi foarte surprins cînd îi voi spune că ieri eu n-am găsit nici mălai. Omul acela va tăgădui cu ferocitate existența crizei de mămăligă. Aceasta nu înseamnă că nu există
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
pot permite și anume, scrisul. Însă în condiții de austeritate, restructurare și reformă... - Aveți un scriitor preferat? - Nu - îi prefer pe toți! - Personajele - pozitive sau negative - sunt progeniturile scriitorului. Le iubiți fără discriminare? - Nu-mi pot iubi toți copiii! De pildă, în Contratimp, am un personaj care-mi inspiră mereu, chiar și astăzi, palme. De fapt, este vorba despre Reptilică, fost director corupt al unei edituri centrale, fost membru supleant în C.C. al P.C.R., actualmente prezent pe mai toate ecranele televiziunilor
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
propozițiile lui Havel ar cădea sub privirile vreunui consilier cu imaginea, sunt sigur că acesta le va ascunde, într-atât viziunea președintelui ceh continuă să fie un deget acuzator îndreptat împotriva celor care fac politică uitând de onoare. Există, de pildă, o frază, în care Václav Havel vorbește despre sentimentul de jenă când analizează pe cei "a căror muncă am spijinit-o, sau pe cei a căror influență am făcut-o posibilă". îl vedeți pe-un politician român capabil de-o asemenea
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
a "onoarei de rușine?") Ideea indoeuropeană, miturile europene, femeia și legendele feminismului, credințele și inventarea toleranței religioase, politica și filosofia europeană, națiunea, moneda, știința, amorul, alimentația, totul constituie o aventură a cunoașterii de sine. Cine se mai gândește astăzi, de pildă, că datorită tratatelor europene medievale stăm la masă pe scaune, drepți, "fără a înclina capul sau trunchiul", fără a sprijini coatele pe masă (ceea ce numai unii bogătași ori insolenți își puteau îngădui?) Fața de masă, furculița (simpatică ar fi definirea
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
că Nicolae Manolescu avea dreptate să considere că destructurarea pe care o produce lirica bacoviană drept una deliberată și să afirme, astfel, caracterul "intențional" al ironiei și parodiei: cum altfel ar putea fi interpretat un poem precum Scîntei galbene, de pildă. Intenția din aceste versuri mi se pare în afară de orice dubii: Vom spune că toamna a venit... foarte trist -/ La o fereastră melancolică, mi s-a părut ceva,/ Însă m-a trezit un glas pozitivist.../ Vînt umed, și frunza zboară undeva
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
Mie îmi place; Mi-a zis mie... etc.). Teoriile lingvistice actuale explică fenomenul prin categorii sintactico-pragmatice mai largi (tematizare, dislocare, emfatizare contrastantă, întărire). Tendința dublării se regăsește în grade diferite în alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, italiană); în italiană, de pildă, ca fenomen al limbii vorbite, populare, e frecvent utilizată ("A me mi piace"), dar rămîne neagreată de multe gramatici normative. Gramaticile românești de azi descriu în detaliu situațiile de dublare, disociind între cazurile de obligativitate și cele de alegere liberă
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
ca atare de ideologie, care - din inerție consimțită pe bază de rea-credință - continuă să evoce fantoma unui scop de mult aruncat la coș, după ce, prin complicate medieri "logice", izbutise să-i schimbe definiția, și deci conținutul, pînă într-atît încît, de pildă, cuvîntul "libertate" să ajungă a semnifica perfecta aliniere pe modelul însuși pe care-l constituie strivitorul edificiu al alienării)". Concluzia firească nu poate fi decît următoarea: "la adevărata libertate nu se poate ajunge decît printr-o libertate adevărată". Dar cum
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
a transformat într-un mult mai cumpănit autor, cronicile au căpătat mai multă consistență, iar diferența e cu atât mai vizibilă, cu cât și-a dispus textele după alte criterii decât cel cronologic; astfel încât după o recenzie din '97, de pildă, urmează o cronică din 2000, și tot așa. Daniel Cristea Enache face parte din categoria restrânsă a cronicarilor de cursă lungă care se remarcă nu numai prin perseverență, ci și prin faptul că oferă o viziune (ei, da!) asupra literaturii
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
scrie despre Virgil Ierunca, Gh. Grigurcu, Paul Goma, față de operele cărora nu are nici o apetență. Curajos și liber scrie și despre "avocatul literaturii române", Nicolae Manolescu. Mai puțin curajos însă pare să fie când este vorba despre Eugen Simion, de pildă, care face parte, chiar dacă tânărului critic îi e greu să recunoască, din grupul scriitorilor simpatizați; pentru că, deși se străduiește să nu lase să se vadă că, omenește, are și el antipatii și simpatii, această încercare de a fi obiectiv rămâne
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
s-a născut român, chiar și atunci cînd nu era decît dac, peceneg, cuman sau simplu soldat al Imperiului. Ba s-a mai născut chiar și cu acele calități care la data nașterii sale nici nu erau inventate; românul, de pildă, s-a născut președinte. Pentru că altfel nu se poate explica stihiala vocație prezidențială, fără pereche în nici o altă țară europeană, care se manifestă subit atunci cînd devine cazul cu alegerile. Dar toate acestea, la urma urmelor, pot fi reduse la
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
performanțelor nivelului lor de mijloc. Iar cînd acest nivel mediu este înalt, nici performanța nu poartă nume chiar lipsite de sonoritate: Shakespeare, de exemplu, sau Dante, Leonardo, Rabelais, Goethe și Cervantes sugerează o onomastică destul de convingătoare. Dar între Leonardo, spre pildă, și foarte mulți alți pictori italieni, care i-au fost sau nu contemporani, diferența este una inefabilă, de amplitudine a gîndirii și de energie a exprimării, și nu una de cunoaștere a meseriei, de stăpînire a tehnicilor sau de știință
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
în comparație cu arta portretistică a lui Voltaire din Histoire de Charles XII. Citită azi, detașat de alunecările spre hiperbola triumfalistă și transfigurările moralizatoare, lucrarea este depozitară a evenimentelor importante, dintre 1593-1601, "anii istoriei românilor cei mai avuți în fapte vitejești, în pilde minunate de jertfire către patrie." Compusă din cinci "cărți", lucrarea este desfășurare de fapte viu materializate prin două momente cheie, Călugăreni și Mirăslău, Servagiul, cu un conținut axat pe "robirea țăranului", idee asupra căreia a întârziat autorul, în sumarul general
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
manager, au stimulat și au sprijinit diferite voci artistice care să se exprime aici, să imprime dinamism și anvergură noilor tendințe ale mișcării de teatru pentru păpuși și marionete. Aici au pus în scenă Silviu Purcărete și Ion Caramitru, de pildă, spectacole cu succes de public, remarcate de critica de specialitate, spectacole invitate la multe festivaluri internaționale. Spectacolul-emblemă, totuși, în acești doisprezece ani care au trecut din 1990 rămîne Adunarea păsărilor a lui Cristian Pepino. Premiera cu Dragostea celor trei portocale
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
de creație în străinătate anticipativă în ceea ce ați scris - anticipativă și în același timp legată de un anumit trecut de avangardă devenit tradiție... N. I.: Rodica dragă, eu nu știu dacă la mine lucrul acesta a fost învățat, pentru că eu de pildă, în tinerețea mea, nu am avut posibilitatea să vin în contact cu avangarda, nici cu cea românească, nici cu cea franțuzească... Știi ce vremuri erau și știi prea bine că avangarda era absolut "verpöhnt", prohibită. Eu cred că există și
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
un interviu, regizorul declara că a urmărit o intrigă "valabilă oriunde în lume": "Furia ține mai puțin de realitatea din jur, e o poveste care se poate întîmpla oriunde, desigur și cu elemente specifice". La "elemente specifice" se încadrează, de pildă, mafia țigănească și sărăcia dîmbovițeană; dar "cel mai specific" element al filmului e celebrul manelist Adrian Copilu' Minune, în propriul rol, acela de star autohton... Asta spune totul despre calibrul unei lumi. Cum poate să arate o lume care îl
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
interesante, legate de conceptul de identitate - geografia identitară despre care vorbește Monica Spiridon cu aplicație la Eminescu și Caragiale poate servi drept punct de plecare pentru o analiză aprofundată a unei întregi zone a literaturii române, începînd sau terminînd, de pildă, cu Mateiu Caragiale, la fel cum o problemă interesantă este și cea legată de "peisajele culturale" ale Dunării (Roxana Verona, în al cărei articol apare o bizarerie - Horia Lovinescu drept autor al teoriei sincronismului). De prea multe ori însă, vîrsta
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
s-o considere prefăcută decît dacă îi consideră nebuni pe cei care au făcut aceste emisiuni maraton. S-au făcut și greșeli amuzante, dovedind însă că televiziunile au mers pe viu, adaptîndu-se din mers situației. La un moment dat, de pildă, TVR nu mai știa unde se află președintele Bush - a plecat de pe aeroport, e încă în salonul oficial de la Otopeni? -, asta mi se pare însă o probă că TVR n-a fost privilegiată în nici un fel, în materie de transmisiuni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
adoptînd forme religioase. De altminteri, fondul cultic, al unei religii răsturnate cu capul în jos, pe care-l învederează comunismul (cu componente insusiace, marianice, martirice etc.), a fost relevat în repetate rînduri. Istoria ceva mai îndepărtată ne prezintă și ea pildele împletirii dintre revoluție și pietate. Revoluția franceză, bunăoară, a înregistrat secta deistă a teofilantropilor, care încerca să-și structureze morala civică pe o credință rațională în Dumnezeu, și chiar iacobinii acceptau la început creștinismul. În epoca noastră, ne-am putea
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
rumoare și auzi din cînd în cînd cîte un oui, chérie și des bribes de conversation. îmi plac pentru că au parfumuri bune și au inventat recent cea mai bună strategie a ispitei olfactive: pun mostrele în stradă, în fața magazinului, de pildă un Caron și un Gucci-Envy, dar sub o raclă de sticlă, ca-n povești; printr-un sistem de tuburi invizibile cu buton exterior, aroma aurie comunică cu trecătorii și-i învinge. (în alte țări, mostrele stau într-un coș, tot
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
Vinea. Dăduse chiar anumite semne a ceea ce urma să fie "revoluția" dadaistă. La acest capitol românesc al cărții sale, biograful se arată destul de bine informat, referințele sale principale fiind Ovid S. Crohmălniceanu și Serge Fauchereau. (Un supliment de documentare, de pildă apelul la corespondența dintre Tzara, Vinea și Marcel Iancu, publicată în revista "Manuscriptum" de Henri Béhar în 1981, ar fi dat, totuși, ceva mai multă culoare raporturilor sale cu mediul de origine). Treptat, se încheagă un portret foarte viu, deloc
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
arăta, în fond, până la sfârșit. Căci dacă istoria frământată pe care o traversează îl va pune în fața unor opțiuni radicale (războiul din Spania și, în general, fascismul tot mai agresiv în diverse spații europene, care îl face să tranșeze, de pildă, între ideologia franchistă și cea a sovietelor staliniste), el va încerca o poziție de natură să împace spiritul său nesupus cu credința într-o lume proiectată, cel puțin în principiu, ca fiind mai dreaptă. Nu va avea intransigența lui Breton
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
1980), care a făcut 16 ani de temniță, și ale cărui memorii au fost strînse, de curînd, în volum, sub titlul Mărturii asupra unui veac zbuciumat... Față de carte, scenariul a comasat, a permutat, a selectat și, inevitabil, a simplificat (de pildă, episoadele din carte despre Ferma Roșia, Ghencea, Tîrgșor au dispărut complet din filmul care se oprește la Canal). O mostră de intervenție inspirată în materia cărții e inversarea episoadelor "Noaptea de Înviere" și "punerea cu fața la zid, în noaptea unei percheziții
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]