275 matches
-
la Școala de Arte Frumoase din orașul natal. Profesori la școală în acea vreme erau Wojciech Korneli Statter și Władysław Łuszkiewicz. În 1858, primește o bursă de studii la München. Aici are ocazia să viziteze bogata colecție de tablouri din Pinacotecă; este fascinat în special de Rubens, Van Dyck și Paul Delaroche. După întoarcerea la Cracovia, închiriază pe strada Krupnicza un atelier atât de strâmt, încât tablourile de dimensiuni mai mari este nevoit să le desfășoare și să le picteze pe
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
studiat pictura și desenul. A activat în „Grupul celor patru” alături de Constantin Baraschi, Gheorghe Ionescu-Sin și Dan Băjenaru. În 1930, alături de Anastase Demian, a pictat capela Stella Maris din Balcic la cererea reginei Maria a României. În 1935 a donat Pinacotecii din Balcic lucrarea "Peisaj din Balcic", realizată în 1927. În prezent, pictura în ulei "Peisaj din Balcic" este expusă la Muzeul Național de Artă al României din București. Un autoportret al lui Tache Papatriandafil, realizat în tehnica ulei pe pânză
Tache Papatriandafil () [Corola-website/Science/319133_a_320462]
-
muzee de artă din Franța, Anglia, ("Țațe Gallery" din Londra); Italia, Germania, Spania, Austria, Elveția, Olanda, Suedia, Norvegia, Portugalia, Grecia, Rusia - (Muzeul Pușkin ), Iran, Turcia, Polonia, S.U.A etc. De asemenea, domnia sa are tablouri în colecții regale, în mari pinacoteci și în colecțiile unor șefi de stat din Norvegia, Danemarca, România, Italia, China, Bulgaria și chiar în Colecția Muzeului de artă al Vaticanului. În anul 1968, din iunie până la finele lui septembrie, pictase în frescă, singur, Biserica din Lunca Asaului
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
ani mai tarziu au fost distruse și acoperite cu alte picturi. În 1511 lucrează pentru confreria "Buon Gesù" din Ieși (provincia Anconă) pictând "Coborârea în mormânt". La scurt timp, pictează piese de altar în Recanati, o "Schimbare la fața" (1512?, Pinacoteca Comunale, Recanati) și frescă "St Vincent Ferrer " pentru biserică "Sân Domenico". În perioada 1513 - 1525, artistul locuiește la Bergamo. Aici pictează un iconostas de mari dimensiuni pentru biserică dominicanilor, apoi execută numeroase comenzi din partea unor familii bogate. De asemenea, a
Lorenzo Lotto () [Corola-website/Science/320650_a_321979]
-
un anumit public, în schimb s-a dovedit un adevărat maestru al portretului. Revenit în țară, pune bazele învățământului superior de artă, prin înființarea Școlii de Arte Frumoase (26 octombrie 1860). Totodată, alături de Gheorghe Asachi și Mihail Kogălniceanu, fondează și Pinacoteca Națională din Iași, pe lângă Universitatea din Iași, unde se vor păstra mari valori ale artei plastice românești și străine și la conducerea căreia va fi numit. Timp de aproape patruzeci de ani va face să supraviețuiască aceste doua instituții, cărora
Gheorghe Panaiteanu-Bardasare () [Corola-website/Science/321591_a_322920]
-
înregistrați. Instituția a beneficiat de importante subvenții publice, încă din momentul înființării sale. De asemenea, arhitectul a donat bibliotecii 250 de volume din colecția sa. În paralel cu dezvoltarea Bibliotecii Populare Nicolae Iorga, la parterul aceleiași clădiri, a înființat o pinacotecă prin colecționarea unor reproduceri de picturi din vestul Europei, precum și a unor acuarele sau picturi în ulei originale ale artiștilor români. În acest scop, el a fost ajutat de un grup de intelectuali din Ploiești printre care era și avocatul
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
politic Ion Ionescu-Quintus, istoricul Dumitru Munteanu-Râmnic, precum și de către primarii succesivi ai orașului dintre care Ștefan Moțoiu, important comerciant local, care a adus o semnificativă contribuție financiară acestei inițiative. În cadrul "Fundației Culturale Nicolae Iorga", creată în 1930 și prezidată de către arhitect, pinacoteca avea să devină Muzeul de Artă. A fost inaugurată de către arhitect în noiembrie 1931. Discursul de inaugurare este reprodus "in extenso" în "Amintiri". În 1965 muzeul a fost mutat în clădirea actuală, Palatul "Ghiță Ionescu", ce fusese până atunci sediul
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
unei lucrări, poate un portret sau o medalie promisă unui senior. Este o referire la șederea artistului la Milano, în 1440 - 1441, după crearea medaliei lui Ioan Paleologul Se păstrează unele exemplare ale medaliei, între care una se află la Pinacoteca de la Castello Sforzesco din Milano, iar o alta, la la "Cabinetul de Medalii" de la Paris. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
Licitații Artmark și al ArtSociety. Cu această ocazie, celor trei corpuri, marcate convențonal, A, B și C, li s-au dat următoarele destinații: Acționarii Artmark își propun să amenajeze în podul palatului o sală de teatru, cu 150 de locuri. Pinacoteca București, găzduită de Palatul Cesianu-Racoviță, deși dispune de 5.500 de lucrări, dintre care capodopere inestimabile, le-a ținut încuiate de peste două decenii în depozite cu condiții improprii de conservare. În prezent, aici se expun opere ale unor pictori români
Palatul Cesianu-Racoviță () [Corola-website/Science/325709_a_327038]
-
este o colecție de picturi înființată la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele Carol al II-lea al României, cu titulatura Pinacoteca Municipiului București, care a fost pregătită în vara anului 1933 în Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21, într-un imobil donat în acest scop de către Ioana Urseanu, văduva amiralului Vasile Urseanu. Inaugurarea Pinacotecii a avut loc la 20 noiembrie 1933, în
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
Carol al II-lea al României, cu titulatura Pinacoteca Municipiului București, care a fost pregătită în vara anului 1933 în Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21, într-un imobil donat în acest scop de către Ioana Urseanu, văduva amiralului Vasile Urseanu. Inaugurarea Pinacotecii a avut loc la 20 noiembrie 1933, în prezența mai multor personalități, între care și Liviu Rebreanu, Constantin Argetoianu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Marcel Iancu, George Oprescu, Octav Doicescu, Milița Petrașcu etc. La deschidere au fost expuse 103 lucrări, majoritatea de pictură
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
Alexandru Tzigara-Samurcaș, Marcel Iancu, George Oprescu, Octav Doicescu, Milița Petrașcu etc. La deschidere au fost expuse 103 lucrări, majoritatea de pictură, dintre care 63 proveneau din colecțiile Primăriei București. În următorii cinci ani, fondul de opere de artă din colecția Pinacotecii s-au adăugat 241 de lucrări cumpărate din fondurile municipalității, precum și cu un mare număr de piese provenite din donații particulare, astfel încât, în anul 1939, inventarul se ridica deja la 756 de lucrări. Cel mai important donator particular a fost
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
cât și celor mai importante școli de pictură europene și provine de la avocatul colecționar Ioan Movilă (1846- 1904), descendent dintr-o veche familie de domnitori și boieri ai Moldovei. În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: ""După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
de la avocatul colecționar Ioan Movilă (1846- 1904), descendent dintr-o veche familie de domnitori și boieri ai Moldovei. În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: ""După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească"". În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: ""După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească"". În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat în 1950 în care a fost
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat în 1950 în care a fost integrat și Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu". Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului. Din acest motiv, Pinacoteca a fost mutată de mai multe ori și, de fiecare dată, cel mai mult au avut de suferit obiectele. De-a lungul timpului, muzeul a suferit modificări de titulatură și de sediu. S-a numit pe rând: "Pinacoteca Municipiului București
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
acest motiv, Pinacoteca a fost mutată de mai multe ori și, de fiecare dată, cel mai mult au avut de suferit obiectele. De-a lungul timpului, muzeul a suferit modificări de titulatură și de sediu. S-a numit pe rând: "Pinacoteca Municipiului București", "București în arta plastică", "Colecția Simu", "Muzeul de Artă al Municipiului București "Anastasie Simu"". În anul 1984 prin unificarea cu Muzeul de Istorie al Municipiului București a devenit secție a fostului Muzeu de Istorie și Artă al Municipiului
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
prin unificarea cu Muzeul de Istorie al Municipiului București a devenit secție a fostului Muzeu de Istorie și Artă al Municipiului București, actualul Muzeu al Municipiului București. În anul 1991, din pricina unor defecțiuni tehnice ale clădirii în care se afla pinacoteca, aceasta a fost închisă, iar pe parcursul anilor clădirea a fost retrocedată proprietarilor de drept. Din acest motiv, adică lipsa unui spațiu propriu de expunere, patrimoniul Pinacotecii, ajuns între timp la 5.500 de piese, constând în pictură, sculptură, grafică în
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
București. În anul 1991, din pricina unor defecțiuni tehnice ale clădirii în care se afla pinacoteca, aceasta a fost închisă, iar pe parcursul anilor clădirea a fost retrocedată proprietarilor de drept. Din acest motiv, adică lipsa unui spațiu propriu de expunere, patrimoniul Pinacotecii, ajuns între timp la 5.500 de piese, constând în pictură, sculptură, grafică în principal, dar și o mică colecție de artă religioasă și decorativă, a rămas de mulți ani ascuns în depozite. După ce Primăria Capitalei a reabilitat Muzeul Gheorghe
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
religioasă și decorativă, a rămas de mulți ani ascuns în depozite. După ce Primăria Capitalei a reabilitat Muzeul Gheorghe Tattarescu, fostă casă memorială care găzduia ambientul, atelierul, șevaletul și lucrări ale marelui pictor, în clădire au fost depozitate picturile din patrimoniul Pinacotecii, iar clădirea a fost închisă pentru public. Aici lucrările de artă sunt conservate în condiții total necorespunzătoare. Deoarece microclimatul nu este stabil, lucrările de artă suferă un proces de degradare continuă ca urmare a atacului de mucegai și a contracțiilor
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
sunt conservate în condiții total necorespunzătoare. Deoarece microclimatul nu este stabil, lucrările de artă suferă un proces de degradare continuă ca urmare a atacului de mucegai și a contracțiilor bruște ale suporturilor în urma variațiilor de temperatură și umiditate. În prezent, Pinacoteca expune pe rând lucrări din colecțiile sale, în expoziții tematice organizate în încăperile Centrului Cultural ArtSociety, în corpul A al Palatului Cesianu-Racoviță, chiar dacă unele dintre ele sunt afectate de condițiile termohidrografice necorespunzătoare din depozite. În 2012, 14 tablouri ale Pinacotecii
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
Pinacoteca expune pe rând lucrări din colecțiile sale, în expoziții tematice organizate în încăperile Centrului Cultural ArtSociety, în corpul A al Palatului Cesianu-Racoviță, chiar dacă unele dintre ele sunt afectate de condițiile termohidrografice necorespunzătoare din depozite. În 2012, 14 tablouri ale Pinacotecii București, purtând semnătura marilor nume din istoria artei românești: Theodor Pallady, Camil Ressu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nicolae Dărăscu, Iosif Iser, Eustațiu Stoenescu, Ion Theodorescu-Sion, Ipolit Strâmbu, Aurel Băeșu, Ștefan Popescu, M.H. Maxy și Arthur Verona, au fost restaurate prin campania de
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
fostei Societăți de asigurări Dacia - România, construit între anii 1910-1913), urmând a da băncii, în schimb, terenul pe care este construit Turnul Bancorex din Calea Victoriei nr. 15 și 6 milioane de euro. În clădirea din Lipscani, municipalitatea vrea să amenajeze Pinacoteca Municipiului București. La data aprobării hotărârii, patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.546 de lucrări de pictură românească și europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 de lucrări de artă decorativă, 2.445 de lucrări de grafică. Din
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
a da băncii, în schimb, terenul pe care este construit Turnul Bancorex din Calea Victoriei nr. 15 și 6 milioane de euro. În clădirea din Lipscani, municipalitatea vrea să amenajeze Pinacoteca Municipiului București. La data aprobării hotărârii, patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.546 de lucrări de pictură românească și europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 de lucrări de artă decorativă, 2.445 de lucrări de grafică. Din 29 iulie 2016, Pinacoteca Municipiului București a organizat la Muzeul Municipiului
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
data aprobării hotărârii, patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.546 de lucrări de pictură românească și europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 de lucrări de artă decorativă, 2.445 de lucrări de grafică. Din 29 iulie 2016, Pinacoteca Municipiului București a organizat la Muzeul Municipiului București din Palatul Suțu o expoziție temporară retrospectivă a principalelor donații, făcute de Ioan Movilă și Filip Marin, precum și a celor mai reprezentative lucrări achiziționate în perioada interbelică.
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]