368 matches
-
etc.) 1.3. Activități de estimare În această secțiune a chestionarului sunt diferite operații ce implică activități de estimare sau judecare. În acest caz se consideră activitățile În care lucrătorul poate folosi unul sau toate simțurile, de exemplu: văzul, auzul, pipăitul etc. 28 I Estimarea vitezei unor părți În mișcare (estimarea părților mobile ale obiectelor staționare, de exemplu: turația pe minut a unui motor, viteza la care se rotește un strung etc.) 29 I Extinderea vitezei unor obiecte În mișcare (estimarea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
o strămutare în altă lume, omul părăsindu-și numai lutul pentru un alt trup, mult mai desăvârșit în ușurătatea și puritatea lui aeriană (Ibidem, p. 69). Lumea cealaltă este o lume concretă, o lume ce poate fi văzută și chiar pipăită, deși e pe alt tărâm, pe unde omul numai cu gândul poate ajunge (Ibidem, p. 69). În concluzie: E un creștinism - dacă vreți, rudimentar, fără prea multe putințe de zboruri în transcendent - dar organic și adânc (Ibidem, p. 29). Expresiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
păreri diferite atunci cand acționează asupra lor un stimul identic, din cauza a trei procese specifice percepției: atenția selectivă, distorsiunea selectivă și memorarea selectivă. Indivizii recunosc un obiect în urmă senzațiilor care le sunt transmise prin intermediul celor cinci simțuri: vaz, auz, miros, pipăit, gust; însă fiecare le percepe într-un mod personal. De aceea, acelasi produs/ serviciu poate fi perceput diferit de un potențial consumator, datorită intensității variabile a celor trei procese specifice percepției (atenția selectivă, distorsiunea selectivă și reținerea selectivăă. Atenția selectivă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
microclimat la care este expus consumatorul în timpul cumpărării produsului. Stimulând cele cinci simțuri ale consumatorului, se poate realiza o creștere substanțială a vânzărilor. Astfel, simțul olfactiv poate fi stimulat printr-o aroma de friptură la grătar la raionul de carne. Pipăitul poate fi, de asemenea, exploatat; s-a constatat că posibilitatea de a atinge produsele expuse în magazine sporește dorința de a cumpăra. Simțul vizual este cel mai important, fiind speculat cu preponderenta de strategiile de marketing, vizibilitatea produselor (poziția produselor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
încredere; îndemn; jignire; legămînt; lucru; mama; mădular; medicină; membru inferior; mireasă; mișcare; mîini; de la mînă; mîngîiere; mîță; muget; mustrare; nară; nas; neimportant; nepăsare; nimic; nod de vindecare; număr; obiect; orală; organ; pară; parte a mîinii; parte umană; pastă; pedeapsă; picioare; pipăit; prelungire; pricepere; purta un deget; puțin; rană; recunoaștere; sărută; scrie; a simți; speranță; stilou; strîmte; tendon; totul; uman; unitate; util; văz; veselie; vulgaritate; zdrobit; zgîrîiat; 1 (1); 768/ 151/55/96/0 departe: aproape (163); distanță (38); acolo (37); dor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Atunci ce cunoșteam, de fapt, cu atâta claritate În această bucată de ceară? Nu poate fi, cu siguranță, nimic din toate cele pe care le sesizam prin intermediul simțurilor; pentru că toate lucrurile ce depind de gust, sau miros, sau văz, sau pipăit, sau auz sunt modificate, și totuși ceara rămâne. Poate că era aceea ce gândesc acum, anume că ceara Însăși nu era nici dulceața mierii, nici mirosul plăcut al florilor, nici această albeață, nici această formă, nici acest sunet, ci doar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
am observat aici cu privire la ceară se poate aplica tuturor celorlalte lucruri ce se găsesc În afara mea. Pe de altă parte, dacă percepția cerii pare a fi mai clară și mai distinctă după ce a fost descoperită nu numai prin văz și pipăit, ci prin multe alte căi, cu atât mai multă evidență, distincție și claritate trebuie să mă cunosc pe mine Însumi, deoarece toate rațiunile care folosesc cunoașterea și conceperea naturii cerii sau a oricărui alt corp, dovedesc cu mai multă ușurință
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fii tu însuți... Sursa dublă: Asta o știam și eu... Dosar nr.: Șșștt, taci...! Îmi spune că adevărul și neadevărul sînt strîns legate între ele... că trebuie să știi..., să pipăi granița ce le desparte... Sursa dublă: Ei, chestia cu pipăitul e mai grea... Dosar nr.: Stați, stați că vrea să-mi mai spună ceva... dar nu-l mai aud... Sursa dublă: N-are semnal..., spune-i să se miște puțin... Dosar nr.: (manevrînd floarea) Aloo, spiritule, mă auzi? (amuzament) Stați
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
primește o pluralitate de valențe. Cuvântul capătă o deviere de la traseul obișnuit, o nouă realitate care pornește de la limbaj. În lirica poetului Nichita Stănescu apare frecvent ideea cuvântului-prim, cuvintele capătă greutate și valoare: "Până la el, cuvintele au fost gustate, mirosite, pipăite, acum sunt văzute" (Al. Condeescu): "Tu, atât să strig, tu/ și cuvântul începe să se vadă/ încet, încet. Cum se vede lăsarea de noapte". Cuvintele alcătuiesc o "lume simultană" peste care se așează alte "lumi simultane", care există în afara noastră
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se reverse sub forma unor "icoane" așternute pe hârtie; dominanța concretului vădește "o mare îmbelșugare de viață", dar și puținătate, ariditate de idei generale. "Nici tipuri abstracte, deci, nici intrigă ideală în nuvelele lui Creangă: pretutindene carne vie și lucruri pipăite", remarcă Iorga, mulțumit că a desprins o concluzie totuși temperată, în ton cu modalitatea critică, fără ca ea să sune strident în urechile contemporanilor. Senzaționalul este însă o trăsătură cu "două fețe": una trimite la senzația pură, percepută simțual, direct la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sau auditive, lipsesc și percepțiile respective. Ce este de făcut? Se vor căuta soluții de a le suplini. Dintre tulburările senzoriale, doar cele ce se referă la văz și la auz pot da handicap. Alte simțuri, de pildă mirosul ori pipăitul, nu produc, în condiții normale, dizabilități care să împiedice o viață normală 73. Preocuparea pentru modul cum reacționează individul om (lipsit de unul sau mai multe simțuri) nu sunt noi. Și sentimentul de compasiune și ajutorare vine de demult. În
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
limitat la simțul olfactiv", "Despre un om limitat la simțul auditiv", "Despre legătura dintre miros și auz", " Despre gust numai și despre legătura dintre gust, miros și auz", " Despre modul cum începe să descopere spațiul un om limitat la simțul pipăitului 74" etc. Mai multe aspecte practice demne de luat în seamă au fost prilejuite de trecerea de la descrierea speculativă la observațiile clinicienilor. De aici și până la primele încercări de educare a nevăzătorilor și a surzilor a fost doar un pas
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
70 Edward E. Smith, Susan Nolen-Hoeksema, Barbara L. Fredrikson, Geofrey R. Loftus, 2005, pp. 1012. 71 Gheorghe Schwartz, 2006, p. 7. 72 Alfred Binet, 2002. 73 Afirmația este valabilă doar pentru "cele cinci simțuri clasice" văzul, auzul, gustul, mirosul și pipăitul. Lista stimulilor este mult mai largă pentru mulți dintre ei omul neavând acces nici măcar pe plan imaginativ. Însă mai există și destui stimuli pentru care avem receptori a căror dereglare poate afecta profund traiul obișnuit. Printre numeroasele exemple la îndemână
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dacă cineva s-a visat vrodată elastic...că poate crește, se poate îmfla, se poate contrage (s.n.)...Dacă pe-un asemenea om nu l-ar trezi nimene din somn, el ar trăi o viață întreagă c-o lume reală și pipăită, căci în somn se pipăie așa de bine ca-n trezvie... va să zică nu lipsește nici acest control, cel mai sigur, al realității...și acest om s-ar contrage-ntr-o (s.n.) cartofă care-ar striga oamenilor de pe uliță să ia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a dispărut simultan./ Vine vederea, mai intâi, apoi pauză,/ nu există ochi pentru ce vine;/ vine mirosul, apoi liniște,/ nu există nări pentru ce vine;/ apoi gustul, vibrația umedă,/ apoi iarăși lipsă,/ apoi timpanele pentru lenesșle / mișcări de eclipsă;/ apoi pipăitul, mângâiatul, alunecare / pe o ondulă întinsă,/ iarna-nghețată-a mișcărilor / mereu cu suprafața ninsă." (A zecea elegie) De o izbitoare asemănătoare cu un alt text blagian, În lan121, este poemul Imn, în care metafora blagiană este transpusă în literă de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a scrisului caragealean ca și capacitatea de proiecție a poeziei eminesciene în universalitatea spațiului și eternitatea timpului: "Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o lasă este, cu toate calitățile și defectele ei, ceva sfînt, fiind-că în ea se întrupează pipăit, și pentru o viață mai durabilă chiar decît a neamului său întreg, gîndiri și simțiri de veacuri ale acestuia, și de aceea, fără teamă de exagerare, s-a putut zice că o așa lucrare este patrimoniul omenirii întregi, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fațetă dezvoltată superior la arhitecți. Guilford, de asemenea, luând în considerare conținutul aptitudinilor, vorbește de patru tipuri de inteligență: concretă, simbolică, semantică și socială: 1. Inteligența concretă desemnează aptitudinile implicate în vehicularea informațiilor figurale (informațiile concrete percepute prin văz, auz, pipăit, care nu sunt transformate în semne sau cuvinte), focalizarea fiind pe lucruri concrete și pe proprietățile lor. Persoanele la care această aptitudine este dezvoltată la nivel superior sunt inginerii, artiștii, muzicienii. 2. Inteligența simbolică este importantă pentru capacitatea de a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pe care acum le neagă. Cei doi Cantacuzini schimbară priviri grăbite, căci gazda intră înfrigurată, frecându-și mâinile înghețate, și se îndreptă spre lada pe care o descuie cu greu pentru că avea trei lacăte deosebite. Ridicând capacul, mai mult pe pipăite decât văzând, scoase la iveală două volume cu legătura de piele roasă de vreme. Aveau colțurile copertelor întărite cu tablă de argint și miroseau a mucegai și ierburi uscate. Cei patru bărbați se traseră spre lumina sfeșnicelor de pe masă. Ștefan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până din sus de glezne în noroiul cleios. Ajunse asudat la postul de observație, ascuns chiar în prima linie de tranșee. Schimbă două vorbe cu plutonierul zgribulit și apoi îl trimise la baterie. Bologa se cocoță în dosul teodolitului, pe pipăite. Nu vedea nimic. Aparatul era ferit de ploaie, în schimb în spatele observatorului se scurgeau șiroaie de apă din spărturile coperișului. Căută să se orienteze, dar o beznă atât de deasă acoperea lumea, că ochii lui nu puteau desluși nici o nuanță
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
totul nedezlegată cestiunea dacă acele calități sunt inerente lucrurilor. Căci simțurile produc fiecare din ele o serie de fenomene, oricare ar fi impulsul. Față cu orice atingere ochiul produce numai fenomene de lumină (colori), urechea numai sunete, gustul numai gust, pipăitul numai pipăit, mirosul numai miroase. // Limba atinsă de un curent electric simte acru, ochiul frecat noaptea cu mâna produce colori, urechea lovită începe a țiui. Lumea de dinafară dă grăunțele, simțurile dau o făină produsă de ele, cari nu te
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cestiunea dacă acele calități sunt inerente lucrurilor. Căci simțurile produc fiecare din ele o serie de fenomene, oricare ar fi impulsul. Față cu orice atingere ochiul produce numai fenomene de lumină (colori), urechea numai sunete, gustul numai gust, pipăitul numai pipăit, mirosul numai miroase. // Limba atinsă de un curent electric simte acru, ochiul frecat noaptea cu mâna produce colori, urechea lovită începe a țiui. Lumea de dinafară dă grăunțele, simțurile dau o făină produsă de ele, cari nu te îndreptățesc la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cumplit de simple a aburului. Aceasta se și vede de acolo că se constată că în natură nu este decât un singur lucru, simplu și deosebit după grade - mișcarea. Ceea ce auzim e o mișcare, ceea ce vedem e mișcare, ceea ce atinge pipăitul în formă de căldură e mișcare, ceea ce gustăm e mișcare, ceea ce mirosim e mișcare. Această mișcare, una ș-aceeași în universul întreg, se prezentează deja în moara noastră intelectuală sub cinci forme deosebite, specific deosebite după natura cu totul individuală
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
oarecare, mic or mare, dar în sfârșit era un public. Față cu cei moderni parcă mă simt într-o cameră rece și, într-o cameră rece, va fi observat oricine asta, pare că lipsește ceva, nu căldura însăși, ci ceva pipăit, parcă pe peretele curat fusese ceva și nu mai este, sau simțământul în familie când a murit cineva în casă. E un fel de deșert atât de simțit de fiecare, un fel de suflare care cuprindea toate obiectele nu mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pămînt? Încercarea e a se face cu explozive și a se judeca în analogie. Explozivele să fie măsurătoarea schimbării mișcării în căldură. [SENSIBILITATE ȘI TEMPERATURĂ] 2264 Gustul și mirosul - cumpănă pentru grade infinitezime de răceală (să se vază Jaeger). tactul - pipăitul item Fără a se topi sau a se dizolva lucrurile prin căldură nu le putem mirosi sau gusta. Gradul de răceală e totdeuna identic c-o direcție de mișcare. Rece: descensiune spre centrul pământului, cald: ascensiune către soare; călduț: echilibru
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numai o scară de stări a unei și aceleiași materii. Dar [î]i lipseau instrumentele pentru a o verifica. A trebuit deci ca inteligența să se coadapteze greutăților de verificare, să lungească vederea ( - aceeași vedere) prin telescop; să ascuță simțul pipăitului (prin cumpeni chemice), să ascuță auzul (prin instrumente acustice); să ușureze zgîriarea unghiilor prin metale ascuțite; să accele[re]ze repejunea pasului prin vapor. Toate, toate; toate analogii ale unor cunoștințe cuprinse virtual în mintea noastră. Eroarea se naște din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]