290 matches
-
a lui David Creangă și Petrea Ciubotariul, prin căsătoria lui Ștefan (al treilea după fondatorul Ștefan) cu Smaranda sînt bine surprinse. David Creangă, bunicul după mamă al scriitorului s-a născut, arătase încă arhivistul Gh. Ungureanu, în 1796, în satul Pipirig. Memoria scriitorului, venită fals din familie cum se vede și din mărturisirea pomenită la începutul acestei cronici, cam încurcă lucrurile despre strămoșii săi. Ne-am dezobișnuit cu astfel de investigații de istoriografie literară, plasate în pur biografic și chiar genealogic
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Săbăoani 7. Dulcești 19. Secuieni 8. Făurei 20. Stănița 9. Gherăești 21. Tămășeni 10. Horia 22. Trifești 11. Icușești 23. Valea Ursului 12. Ion Creangă 4. JUDECĂTORIA TÎRGU-NEAMȚ cu sediul în orașul Tîrgu-Neamț ORAȘE 1. Tîrgu-Neamț COMUNE 1. Agapia 8. Pipirig 2. Bălțătești 9. Răucești 3. Brusturi-Drăgănești 10. Timișești 4. Crăcăoani 11. Țibucani 5. Grumăzești 12. Urecheni 6. Păstrăveni 13. Vînători-Neamț 7. Petricani JUDEȚUL OLT 1. JUDECĂTORIA BALȘ cu sediul în orașul Balș ORAȘE 1. Balș COMUNE 1. Baldovinești 6. Morunglav
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
unei păduri de carpeni, Hogaș se gândește că Aeneas, mergând pe calea iadului, tot astfel de locuri străbătuse (19). Înconjurat de un stol de fete, constată că un Apolone ca mine și un cerc de grații ca acesta, numai în Pipirig se poate găsi (46). Pișcat de furnici la umbra plopului, el se asemuiește unui alt Prometeu chinuit de vultur (151). Invidios pe vicleanul fecior al lui Laerte care a înghițit atâtea spete de berbeci în pribegia lui fatală (207), e
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
locul de nuntă și comândul...". Sunetul perfecțiunii prozodice pare să îmblânzească înfățișările horror din unele episoade biblice (învierea morților din morminte) sau deznădăjduitele, dar pline de iubire invocații ale numelui lui Dumnezeu în ceasul al doisprezecelea: Stau în Sărătură/ Mâlul, pipirigul/ Doamne, fără ură/ Numele tău strigu-l Mâlul, pipirigul/ Parcă leagă fire/ Numele tău strigu-l/ Doamne din iubire/ Stau în Sărătură/ Vietăți grămadă/ Toate, fără ură/ Doamne să te vadă/ Vietăți, grămadă/ Mișună-n neștire,/ Doamne, să te vadă,/ Toate din
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
pare să îmblânzească înfățișările horror din unele episoade biblice (învierea morților din morminte) sau deznădăjduitele, dar pline de iubire invocații ale numelui lui Dumnezeu în ceasul al doisprezecelea: Stau în Sărătură/ Mâlul, pipirigul/ Doamne, fără ură/ Numele tău strigu-l Mâlul, pipirigul/ Parcă leagă fire/ Numele tău strigu-l/ Doamne din iubire/ Stau în Sărătură/ Vietăți grămadă/ Toate, fără ură/ Doamne să te vadă/ Vietăți, grămadă/ Mișună-n neștire,/ Doamne, să te vadă,/ Toate din iubire!" Dând valoare estetică și metafizică unor expresii
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
la începutul secolului următor o precizează un document din 1820: cele douăsprezece zile de muncă pe an, 11 lei adetiul casei, două care cu lemne (un car cu lemne va trece în Dănilă Prepeleac), dijma "din toate după obicei". Pentru Pipirigul Smarandei și al lui David Creangă, Gh. Ungureanu a descoperit în Arhivele Statului Iași documente îngrozitoare, amintind de paginile ce descriu felul în care erau chinuiți țăranii în Ciocoii vechi și noi al lui Filimon, roman despre care, ca elev
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
fi poetul ardelean. Aceeași părere o are și Mircea Vaida pentru care piesa "fără virtuți artistice", chiar "execrabilă", nu poate fi atribuită integral lui Budai-Deleanu, dar acceptă posibilitatea participării poetului măcar la crearea eroilor țigani cum ar fi, de pildă, Pipirig Iștoc. Ion Istrate este de acord că Occisio Gregorii... e doar un "crochiu" și că nu trebuie pierdut simțul proporțiilor, dar că "alături de anticlericalism, antifeudalism și raționalism, trăsăturile limbii și stilului din Occisio... aduc cea mai sigură și puternică dovadă
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
a atras după sine și dispariția dramatică a faunei si florei adiacente. De-a lungul vechiului traseu cotit al Balasanului mai persistă câteva smârcuri cu apa provenind din izvoarele de sub mal. Acolo se mai găsesc smocuri de papură, trestie și pipirig, populate de broaște și țânțari.Un izvor mai puternic are fostul lac Cărămiziul, numit așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
premieră absolută. }iganii continuă să se bată orbește. Bătaie neagră, homerică... Să desfacem strofele Poemei și să le facem vânt în albia curentă a prozei... Găvan pe Chițu-l omoară, Cocoloș pe Titireaz deculă, Costea lui Zăgan capul îi sboară, iar Pipirig a Dodii căciulă taie în două și capu-i despică din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită străpunse pe Corbea în gemănare și de nu era punga încrețită, îi pătrundea fierul până în spinare... Mândra pe Ciuntul de barbă
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
soarta scriitorului. Să n-o uităm nici pe sensibila bunică Nastasia, bunăcuviința însăși, purtând mereu lacrimi în ochi de suferințele altora. în toiul disputei dintre părinți, să-l dea, să nu-l dea pe drăcosul copil la școală, bunicul din Pipirig intervine cu logica sa grea, ardelenească. Duminică, nu, că-i ziua Domnului, nici luni, că-i zi de târg, dar marți musai îl ia pe nepotu-său și-l duce împreună cu Dumitru al lui la Broșteni, la profesorul Nicolai Nanu, la
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
Nicolai Nanu, la școala lui Baloș, și-or să vază ei ce va scoate din Ionică... Că Vasile și Gheorghe, ceilalți băieți, au învățat acolo carte nu glumă și că de de vreo douăzeci de ani de când e vornic în Pipirig, se tot încurca în socoteli, că nu știa decât slova bisericească, dar după ce i s-au întors feciorii tobă de carte, îi țin strașnic socotelile și nu mai poate de bine... Elogiul pe care bătrânul îl aduce școlii e una
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
care bătrânul îl aduce școlii e una din paginile acelei proze dense de adevăr, care, în lipsa istoriei, ține loc și de istorie. Când am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Alexandru și Nică din Ardeal în Pipirig... unde se pomenea școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar la Iași să fi fost așa ceva și... la Mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitu Iacob, care era oleacă de cimotic cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, bunicul
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
Mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitu Iacob, care era oleacă de cimotic cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smarandă, (se adresează fi-si cu mândrie) al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericii din Pipirig. Dacă și Ciubuc, al cărui nume, săpat în bronz, clopotul îl bătea, zi de zi, făcându-l să răsune în lume, intra în genealogia luminoasei manie... Și bunicul David relatează mai departe, desfășurând lent, dar apăsat, seria de nume de
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
Roșie ● - 976. Farcașa ● - 977. Făurei ● - 978. Gârcina ● - 979. Gherăești ● - 980. Girov ● ● 981. Grințieș ● 982. Grumăzești ● - 983. Hangu ● - 984. Horia ● - 985. Icușești ● - 986. Ion Creangă ● - 987. Mărgineni ● - 988. Moldoveni ● - 989. Oniceni ● - 990. Păstrăveni ● - 991. Pângărați ● - 992. Petricani ● - 993. Piatră Șoimului ● - 994. Pipirig ● - 995. Podoleni ● - 996. Poiana Teiului ● - 997. Poienari ● - 998. Răucești ● - 999. Războieni ● - 1.000. Rediu ● - 1.001. Români ● - 1.002. Roznov ● - 1.003. Sagna ● - 1.004. Săvinești ● - 1.005. Secuieni ● - 1.006. Stanița ● - 1.007. Ștefan cel Mare ● - 1.008. Tămășeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
ridicat ● - 684. Ceahlău mediu ● - 685. Dobreni ridicat ● - 686. Doljesti ridicat ● - 687. Farcașa mediu ● - 688. Făurei ridicat ● - 689. Gârcina mediu ● - 690. Hangu mediu ● - 691. Icușești ridicat ● - 692. Ion Creangă mediu ● - 693. Moldoveni ridicat ● - 694. Păstrăveni ridicat ��� - 695. Piatră Șoimului mediu ● - 696. Pipirig mediu ● - 697. Poiana Teiului mediu ● - 698. Răucești ridicat ● - 699. Războieni ridicat ● - 700. Români ridicat ● - 701. Sagna ridicat ● - 702. Ștefan cel Mare ridicat ● - 703. Tașca mediu ● - 704. Tupilați ridicat ● - 705. Urecheni ridicat ● - 706. Vânători-Neamț mediu ● - 707. Viișoara mediu ● - Olt Municipiul 708
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic... Se face comerț, din neolitic, cu sare. Slatina de la Oglinzi se cară acum cu tractorul. «Civilizația Cucuteni
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au întors la agricultură, ară cu vacile și cu caii. Tradițiile folclorice aproape că nu mai există. Avem costume naționale la școală... Nu-i mai tentează muzica, dansul popular. Portul popular a dispărut. Nu mai există ateliere de costume la Pipirig. Oamenii sunt demoralizați. Prosperitatea actuală provine de pe timpul când erau salariați. Toate fabricile din Târgu-Neamț s-au închis. Străinii le-au luat pe bucăți. Micii întreprinzători abia mai respiră sub taxe. Preoteasa și muștele Humuleștiul s-a înfrățit cu satul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dar le plătește prost pe fete. - Ce urmași are Creangă în sat? - Mai are... Chiar și eu sunt, mai de departe... Este apoi Mihai Grigoriu, profesor de geografie și fost inspector școlar din Bacău. Din familia lui David Creangă, de la Pipirig, mai este doamna preoteasă Caia... Nu toate muștele fac miere. Unii fac teatru pe opera lu Creangă, cu actori în blugi. Merge ca nuca-n perete... Dinții urmașilor Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții... «Creangă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fără retorică, cine sunteți și de unde veniți. — Păi n-am spus? Suntem doi călugări moldoveni care pribegesc... — Vorrrba! Locul și data nașterii! — Hârlău, 3 octombrie, stil vechi. — Hârlău? - făcu surprinsă huiduma. A cui ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce ținea capre-n curte? De-a cui ești de-a lu’ Pipirig? — De-a Vasilcăi a lu’ Porojan. — Ce vorbești, dom’le?! - făcu ochii mari zdrahonul. Vasilca lu’ Porojan ce-a trăit cu Stafidiade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și de unde veniți. — Păi n-am spus? Suntem doi călugări moldoveni care pribegesc... — Vorrrba! Locul și data nașterii! — Hârlău, 3 octombrie, stil vechi. — Hârlău? - făcu surprinsă huiduma. A cui ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce ținea capre-n curte? De-a cui ești de-a lu’ Pipirig? — De-a Vasilcăi a lu’ Porojan. — Ce vorbești, dom’le?! - făcu ochii mari zdrahonul. Vasilca lu’ Porojan ce-a trăit cu Stafidiade ce ținea casa aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Locul și data nașterii! — Hârlău, 3 octombrie, stil vechi. — Hârlău? - făcu surprinsă huiduma. A cui ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce ținea capre-n curte? De-a cui ești de-a lu’ Pipirig? — De-a Vasilcăi a lu’ Porojan. — Ce vorbești, dom’le?! - făcu ochii mari zdrahonul. Vasilca lu’ Porojan ce-a trăit cu Stafidiade ce ținea casa aia verde? — Așa e! - zise uimit Metodiu. Da’ de unde știi? — Păi și eu sunt din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
stăpîn aspru, și un împărat fără milă va stăpîni peste ei", zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 5. Apele mării vor seca, și rîul va seca și se va usca, 6. rîurile se vor împuți, canalele Egiptului vor fi goale și uscate, pipirigul și trestiile se vor veșteji. 7. Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate semănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8. Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
să vă certați, ca să bateți răutăcios cu pumnul, nu postiți cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. 5. Oare acesta este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig, și să se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? 6. Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți, și rupe orice fel de jug; 7. împarte-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]