1,034 matches
-
înfățișează pe domn așa cum apare el în portretele pictate în tablourile votive, zugrăvite în timpul domniei sale. Un portret al domnului a fost realizat în marmură, în 1496, pe turnul arsanalei de la mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Este un bazorelief săpat pe pisania așezată pe zidul arsanalei. Chipul domnului se aseamănă cu cele pictate la Voroneț, la Pătrăuți și la Dobrovăț, fără barbă, cu nasul drept și cu sprâncenele frumos arcuite, cu plete bogate revărsate pe umeri. Este singurul portret săpat în piatră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pe fațade se mai păstrează unele urme puține și șterse ale unui ansamblu de pictură. Tabloul votiv arată că la exterior pereții fuseseră acoperiți “pe dinafară cu acest strat de preparație a picturii exterioare.” Locul în care a fost pusă pisania și felul în care a fost încadrată este o dovadă că biserica urma să fie pictată pe dinafară. Un alt indiciu îl constituie decorația exterioară a bisericilor ridicate după 1499-Volovăț, Dobrovăț, Reuseni, Arbore. La aceste biserici “dispare brusc orice decor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cetăți. Cahlele era decorate cu stema Moldovei, cu Sfântul Gheorghe omorând balaurul, cu un cavaler și o jupâniță, care aveau între ei o floare de crin, ce simboliza pomul vieții, apoi cerbul, leul rampant, Manticora, Melusina (figuri fantastice), cahlă cu pisanie sau cahlă pe a cărei față era reprezentată o pasăre fantastică, alte cahle fiind decorate cu simboluri heraldice sau cu elemente vegetale. Registrul foarte bogat al decorației de pe fața cahlelor au permis încadrarea lor în timp - soba a fost făcută
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ele expunerea se face la persoana întâi, exprimă deci gândurile și voința domnului. Maria Magdalena Szekely a avut inițiativa fericită de a cerceta și identifica în documentele rămase de la Ștefan cel Mare “fragmente de solii, din tratate de pace, din pisanii, din relatările călătorilor străini”, care reflectă gândurile, starea de spirit a acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn pe locul bătăliei: același stil, aceași
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare “fragmente de solii, din tratate de pace, din pisanii, din relatările călătorilor străini”, care reflectă gândurile, starea de spirit a acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn pe locul bătăliei: același stil, aceași logică, aceași formulare lapidară. Dar și din primele documente ale cancelariei domnești se simte personalitatea domnului. Salvconductele, date fostului logofăt Mihul de a se întoarce în țară, ni-l arată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curtea mea, am făcut ce am putut”. Documentele, prin care Ștefan cel Mare se adresa principilor creștini, au fost dictate de domn în limba română, după care au fost traduse în latină și italiană. Atât în Letopiseț, cât și în pisania bisericii de la Războieni, ridicată întru pomenirea celor căzuți în după-amiaza zilei de 26 iulie 1476, răsare din inima și mintea domnului plânsetul, durerea stăpânită într-una dintre cele mai frumoase pagini de literatură. “Căci, scria Iorga, aceasta este literatură. Aici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Petrovici considera că denumirea orașului Huși provine de la pârâul omonim, iar din punct de vedere etimologic, numele moldovenești de persoane Hus, Husul, Husea derivă din ucr. gγs´ (gâscă). Lingvistul susținea că toponimul Huși prezintă s, nu ș, aducând drept argument pisania de la 1497 (cu caractere chirilice), care se află deasupra ușii principale a bisericii Episcopiei din Huși. Pornind de la faptul că pe această inscripție se citește VZ G2SO ("în Huși"), Emil Petrovici afirma că "lângă o trebuie să fie un ҳ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pavel, pe Drăslăvăț, ce s-a săvârșit în anul 7003, iară al domniei lui, anul 38 curent, luna Noemvrie 30”. Construită între anii 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), biserica actuală a păstrat numai temeliile și pisania fixată deasupra ușii bisericii Episcopiei. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost afectată de cutremure devastatoare, iar invaziile pustiitoare au provocat lăcașului daune incalculabile. De exemplu, biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, apoi a fost arsă în timpul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
metal care s-a putut vedea de departe până în anul 1911 când datorită unui vânt puternic a fost smulsă și scoasă dela locul ei. Crucea aceea pe care e gravat «anul 1821», se află încă în podul bisericii. După cum atestă pisania scrisă în frescă pe zidul despărțitor deasupra ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comuna Chirpăr). Întreaga pictură este realizată în spiritul iconografiei Bisericii ortodoxe. În exterior, pe zidul de la Sud, biserica are patru tablouri - deasemenea în frescă - Dreapta Judecată, Cumpăna Dreptății, Sfântul părinte Nicolae și Iisus Hristos. Deasupra ușii de la intrare există o pisanie: «Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și s-a zugrăvit această biserică...1809, iunie 28.». În septembrie 1916, în vremea primului război mondial partea de nord-vest a navei a fost afectată de un obuz tras de dincolo de Olt, dinspre Dealul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
suferit o reparație capitală, ocazie cu care acesta a fost înlocuit integral. Vechiul acoperiș avea lați de lemn ciopliți cu securea și care se aflau într-o stare avansată de putrezire. În 1971 biserica a fost electrificată, oprație în timpul căreia pisania a fost grav deteriorată. Biserica nu deține obiecte de valoare artistică sau istorică din metale prețioase, dar deține câteva cărți vechi cu valoare bibliografică între care cităm: 1. - Liturghierul publicat de mitropolitul Antim Ivireanu în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
evreul, dar nu numai el. Locul lui putea fi luat și de un alt „străin”, de regulă tot necreștin (turc, tătar, arab) sau creștin neortodox. „Păgânii”, „ereticii” și „schismaticii” erau receptați ca fiind profanatori de fresce și icoane de biserici. Pisania lui Neagoe Basarab (1512-1521), așezată la intrarea În biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul muntean Îi cere acestuia să protejeze „acest hram din nou zidit” și „mai sus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de personalitatea marelui Ștefan, din acea vară, când, student fiind, după practica la un spital rural de la poalele Ceahlăului (Hangu), cu rucsacul la spinare, am pornit să bat codrii, munții, plaiurile Moldovei; m-am închinat la sfintele mănăstiri; am descifrat pisaniile dăltuite în piatră; am îngenuncheat la căpătâiul lespezilor voievodale; am luat urma pașilor lui Ștefan Vodă ascultând din gura bătrânilor răzăși povești și legende despre "Năzdrăvanul Moldovei" (și-o mai aminti cineva de ele?); am dormit pe pământul gol, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din el puterea de a se ridica și de a merge mai departe cu sabia. Tragica ispășire, "Învierea" apropierea cu Patimile Mântuitorului nu este întâmplătoare. Cum se va sfârși totul? Finalul suspendat este deschis oricărui sfârșit: izbândă? înfrângere? moarte? În pisania bisericii eroilor căzuți la Valea Albă Războieni, Ștefan a săpat în piatră dramaticele cuvinte: "... Și au fost biruiți creștinii de păgâni și au căzut acolo mulțime mare din ostașii Moldovei..." Îl va obseda amintirea sacrificiului oștenilor, "cei mai buni oșteni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prilej de a simți aroma măreției până la care ar fi putut crește istoria românească." (Lucian Blaga, Spațiul mioritic) Nu putem uita pe alt mare, mare om al nostru, martir, cărturar care cu strădanie multă s-a aplecat asupra letopisețelor, asupra pisaniilor ca să deslușească din negura vremurilor trăirea lui Ștefan Voievod, trecutul zbuciumatei Moldove: Și candela aprinsă deasupra mormântului său s-a stins uneori în zile rele. Mâini de hoți au scormonit în mormântul cel sfânt. Dar amintirea sa a luminat totdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității Botoșani datează din anul 1350 prin pisania bisericii armenească, deci înainte de formarea Principatului, pe locurile lui Botos (Botoș) evrei și armeni veniți din Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare este prin letopisețul făcut la Curtea lui Ștefan cel
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității Botoșani datează din anul 1350 prin pisania bisericii armenească, deci înainte de formarea Principatului, pe locurile lui Botos (Botoș) evrei și armeni veniți din Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare este prin letopisețul făcut la Curtea lui Ștefan cel
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
asemănării variantelor de cântece și proverbe în diferite provincii, având o continuitate etnică și culturală - imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților oglindit în pisanii, gropnițe și moghile, cu aceleași înfiripări de stat reflectate în nomenclatura geografică, arme și hrisoave, cu aceeași etică - răsfrântă în datini și moravuri - Dvs. ați descoperit și arătat acelor ce puneau totul pe seama norocului că acesta este secretul că avem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iarba, Nela: se răsucește/ în vînt, extrage din luturi și din roci, în/ foetajele cărnii, miresme, otrăvuri". Scene-scene, oameni betegi, păcătoși, care se prind într-o horă de iele. În fine, ultimul ciclu e parcă ecoul unor vorbe mai vechi, pisania unei biserici de-altă lege: noi sîntem văzători, și Dumnezeu e-un orb bătrîn, fiecare sîntem copiii lui, și fiecare îl purtăm de mînă. Un joc de oameni și de lupi, cu întîlniri la crîșma lui Humă, cu fugi pe
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
meu (...). Iar lacrimile care mi-au întovărășit scrisul vor înflori, în primăveri, prin livezile de a Soroca, de la Orhei, de la Tighina." A inclus în acest volum splendida evocare "În paraclisul de la Soroca". La 15 ianuarie 1943, din Iași, scria această Pisanie: "Io, Vasilie Lupu, Moldovei hospodar, Sălaș Domniei mele având la Eși, M-am vrednicit ca să ridic altar Pe-un loc ce-i cu Danubiu megieș." Se referea la biserica ridicată în Muntenia, ca temei al împăcării cu Matei Basarab, deci
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Dramă (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stâncă (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni râd). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i râd). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni râd). Dundo
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
și conținutul învățământului, precum și din rolurile - funcțiile cadrului didactic. Acestea sunt: - comunicativitatea; - învățarea; - conducerea - analiza; - organizarea - îndrumarea - dirijarea - evaluarea - decizia; - cunoașterea elevului, copilului. ELEMENTE DE LIMBĂ SLOVACĂ 1. Ortografia și punctuația -Pravopis a rozdelovacie znamienka Pismo a pismena. Pravopisne principy, pisanie i-i, y-y. u, e, o pisanie dvojhlasok. Rozdelovacie znamienka. 2. Lexicul - Nauka o slovnej zasobe Slovo. Slovna zasoba. Zakladny slovny fond. Masa slovnej zasoby. Obohacovanie slovnej zasoby. Rozvoj slovnej zasoby. Synonyma, homonyma, antonyma. Spisovne a nespisovne slova. 3. Noțiuni
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
cadrului didactic. Acestea sunt: - comunicativitatea; - învățarea; - conducerea - analiza; - organizarea - îndrumarea - dirijarea - evaluarea - decizia; - cunoașterea elevului, copilului. ELEMENTE DE LIMBĂ SLOVACĂ 1. Ortografia și punctuația -Pravopis a rozdelovacie znamienka Pismo a pismena. Pravopisne principy, pisanie i-i, y-y. u, e, o pisanie dvojhlasok. Rozdelovacie znamienka. 2. Lexicul - Nauka o slovnej zasobe Slovo. Slovna zasoba. Zakladny slovny fond. Masa slovnej zasoby. Obohacovanie slovnej zasoby. Rozvoj slovnej zasoby. Synonyma, homonyma, antonyma. Spisovne a nespisovne slova. 3. Noțiuni de fonetică - Hlaskoslovie Hlaska, litera, pismeno. Rozdelenie
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Dramă (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stâncă (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni râd). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i râd). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni râd). Dundo
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]