394 matches
-
precum și recunoașterea cunoștințelor științifice ca atare, au început cu grecii antici. Începând cu grecii, și înaintea lor cu babilonienii, dezvoltarea ideilor și tehnicilor matematice s-a petrecut în paralel cu dezvoltarea primei științe explicit raționale astronomia descriptivă și predictivă. Pentru pitagoreici, care i-au dat numele matematicii în Grecia secolului al șaselea î.Hr., universalitatea relației matematicii cu cosmosul a fost demonstrată prin relații numerice în mișcarea corpurilor cerești și prin cele care guvernează sunetele muzicale. În mediul intelectual mai sofisticat și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
locului de exil. MOTIVE POLITICE. Regimul politic a lui Augustus avea numeroși opozanți 15 care doreau să reinstaureze sistemul politic republican. J. Carcopino 16 considera că Ovidiu era un inamic al regimului imperial și că ar fi participat la reuniuni pitagoreice clandestine. Cercul de opozanți avea o ideologie neopitagoreică, sectă filozofică suspectă prin adunările ei secrete. Nici argumentele lui Carcopino nu suportă însă o analiză riguroasă. Într-adevăr, Ovidiu prezintă, în Metamorfoze, Cartea XV, teoria metempsihozei, dar opera poetului conține multe
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
15 B. B. Ford, Tristia II. Ovid's opposition to Augustus, Univetsity of New Jersey, 1977. 16 J. Carcopino, "L'exil d'Ovide, poète neopythagoricien" în Rencontres de histoire et de la litterature romaine, Paris, 1963, p. 59. 17 Pentru elementele pitagoreice în Metamorfoze vezi L. Alfonsi, "L'inquadramento filosofico delle Metamorfosi Ovidiane" în Ovidiana, pp. 265-272. 18 D. Marin, "Intorno alle cause dell'esilio di Ovidio a Tomi" în Atti del Convegno..., 1959, p. 35. 19 Pentru relațiile strânse dintre Fabia
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
inițiativa pilduitoare venea de sus, de la nivelul patronatului, urmînd ca exemplul să fie preluat de totalitatea cosmică. Moartea nu mai trebuie privită ca o nimicire haotică, asemenea spicelor și animalelor strivite în devălmășie cu oamenii, cum găsim chiar și la pitagoreici; nici nu mai trebuie întîmpinată cu spaimă și pierdere de sine, ca în Legenda lui Telepinus. Experiența zeiței Inanna (-Iștar) îndeamnă la meditație, în sensul înțelegerii că viața și moartea își au legi proprii, care nu pot fi schimbate, nici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
știu chinul ce l-am avut însumi cu matematicele în copilărie, din cauza modului rău în care mi se propunea, deși îndealtfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem încă la vrâsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreică - tocmai pentru că // [nu] se pusese în joc judecata, ci memoria. Și, deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost; încît îmi intrase-n cap ideea că matematicele sunt științele cele mai grele de pe fața pământului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
El este cel ce stăpânește cuvântul enigmatic ce poate fi mai apoi interpretat. Importanța cuvântului a fost cercetată și în alt sens. Se credea, de pildă, că anumite cuvinte (nume, urări etc.) pot aduce noroc, după cum altele pot aduce ghinion. "Pitagoreicii s-au ocupat nu numai de spusele zeilor, ci și de ale oamenilor, pe care le numeau premoniții. Fiindcă strămoșii noștri le apreciau importanța, spuneau înainte de începe orice acțiune: Să fie bună, binevoitoare, fericită, norocoasă! La ceremoniile sacre, cu caracter
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu erau creionul și hârtia, ci rigla și compasul. Iar Pitagora considera că există o legătură profundă și mistică între forme și numere. Fiecare număr-formă avea un înțeles ascuns, iar cele mai frumoase numere-forme erau sacre. Simbolul mistic al cultului pitagoreic era, evident, un număr-formă: pentagrama, steaua cu cinci colțuri. Această figură simplă reprezintă aspirația către infinit. Cuibărit între laturile stelei se află un pentagon. Unind cu linii colțurile pentagonului se formează o steluță cu cinci colțuri, întoarsă, identică din punct
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai departe (Figura 6). Oricât ar fi fost de interesant, pitagoricienii considerau că cea mai importantă caracteristică a pentagramei nu consta în această autoreproducere, ci stătea ascunsă între laturile stelei. Ele conțineau un număr-formă care reprezenta simbolul fundamental al viziunii pitagoreice asupra universului: raportul de aur. Importanța raportului de aur provine dintr-o descoperire pitagoreică de care abia se mai amintește acum. În școlile moderne, copiii învață că Pitagora este creatorul faimoasei teoreme ce îi poartă numele: pătratul ipotenuzei unui triunghi
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai importantă caracteristică a pentagramei nu consta în această autoreproducere, ci stătea ascunsă între laturile stelei. Ele conțineau un număr-formă care reprezenta simbolul fundamental al viziunii pitagoreice asupra universului: raportul de aur. Importanța raportului de aur provine dintr-o descoperire pitagoreică de care abia se mai amintește acum. În școlile moderne, copiii învață că Pitagora este creatorul faimoasei teoreme ce îi poartă numele: pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egal cu suma pătratelor celor două catete. În realitate însă, acest lucru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și celelalte genuri de frumusețe. Pentru pitagoricieni, rapoartele și proporțiile controlau frumusețea muzicală, frumusețea fizică și frumusețea matematică. Înțelegerea naturii era la fel de simplă ca înțelegerea proporțiilor matematice. Această filozofie - simbioza dintre muzică, matematică și natură - a condus la prima reprezentare pitagoreică a planetelor. Pitagora susținea că Pământul se afla în centrul universului, iar Soarele, Luna, planetele și stelele se învârteau în jurul lui, fiecare corp ceresc fiind țintuit în interiorul unei sfere (Figura 8). Rapoartele dintre dimensiunile sferelor erau echilibrate, iar când sferele
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în sensul acelor de ceasornic și cei dispuși în sens invers acelor de ceasornic ai unui ananas, și veți vedea că rapoartele descoperite se apropie de raportul de aur (Figura 9). Pentagrama a devenit cel mai sfânt simbol al confreriei pitagoreice, deoarece liniile frânte ale stelei sunt împărțite într-o manieră deosebită - pentagrama este înțesată cu raportul de aur - și, pentru Pitagora, raportul de aur era regele numerelor. Acest raport era preferat de artiști și de natură, părând să demonstreze afirmația
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pentru Pitagora, raportul de aur era regele numerelor. Acest raport era preferat de artiști și de natură, părând să demonstreze afirmația pitagoricienilor că muzica, frumusețea, arhitectura, natura și însăși construcția cosmosului erau strâns legate între ele, practic inseparabile. În concepția pitagoreică, rapoartele controlau universul, iar ceea ce era adevărat pentru pitagoricieni a devenit în curând adevărat pentru întreg Apusul. Legătura supranaturală între estetică, rapoarte și univers a devenit unul dintre principiile fundamentale cele mai trainice ale civilizațiilor din Europa. Chiar și în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai trainice ale civilizațiilor din Europa. Chiar și în perioada lui Shakespeare oamenii de știință mai vorbeau despre rotația globurilor de dimensiuni diferite și dezbăteau tema muzicii divine care răsuna în întregul univers. Cifra zero nu-și găsea locul în cadrul pitagoreic. Realizarea unei echivalențe între numere și forme i-a transformat pe grecii antici în maeștrii geometriei, însă procedeul avea o mare lipsă. Excludea posibilitatea considerării lui zero drept număr. La urma urmei, ce formă ar putea avea zero? Este ușor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
zero și orice altceva - zero împărțit la un număr - este întotdeauna zero; celălalt număr își pierde relevanța. Iar raportul dintre orice și zero - un număr împărțit la zero - poate distruge logica. Zero ar fi provocat o breșă în frumoasa ordine pitagoreică a universului și, de aceea, era de neacceptat. Este adevărat că pitagoricienii au încercat să distrugă din fașă și un alt concept matematic problematic - cel de irațional. Acest concept a reprezentat prima provocare pentru punctele de vedere pitagoreice, iar confreria
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
frumoasa ordine pitagoreică a universului și, de aceea, era de neacceptat. Este adevărat că pitagoricienii au încercat să distrugă din fașă și un alt concept matematic problematic - cel de irațional. Acest concept a reprezentat prima provocare pentru punctele de vedere pitagoreice, iar confreria a încercat să îl păstreze secret. Când secretul a fost dezvăluit, cultul a recurs la violență. Conceptul de irațional a fost ascuns ca o bombă cu ceas în interiorul matematicii grecești. Datorită dualității dintre număr și formă, grecii considerau
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
diagonala pătratului să poată fi exprimată sub forma a/b. Cu alte cuvinte, diagonala acelui pătrat este irațională - și astăzi, noi recunoaștem numărul care o exprimă ca fiind ca rădăcina pătrată a lui doi. Problema aceasta a creat dificultăți doctrinei pitagoreice. Cum putea natura fi guvernată de rapoarte și proporții, când ceva atât de simplu precum un pătrat era în stare să creeze un haos în limbajul lor matematic? Ideea era greu acceptabilă pentru pitagoricieni, însă nu putea fi contestată - era
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
referea la incomensurabilitatea/iraționalitatea diagonalei unui pătrat. Iraționalul era periculos pentru Pitagora, deoarece amenința baza universului său, clădit pe rapoarte. Și, pentru a face lucrurile și mai greu de suportat, pitagoricienii au descoperit în curând că raportul de aur, simbolul pitagoreic absolut al frumuseții și raționalității, era un număr irațional. Pentru a nu li se permite să distrugă doctrina pitagoreică, aceste oribile numere iraționale au fost păstrate secrete. Toți membrii confreriei au amuțit - nu mai aveau voie nici măcar să ia notițe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
rapoarte. Și, pentru a face lucrurile și mai greu de suportat, pitagoricienii au descoperit în curând că raportul de aur, simbolul pitagoreic absolut al frumuseții și raționalității, era un număr irațional. Pentru a nu li se permite să distrugă doctrina pitagoreică, aceste oribile numere iraționale au fost păstrate secrete. Toți membrii confreriei au amuțit - nu mai aveau voie nici măcar să ia notițe -, iar incomensurabilitatea rădăcinii pătrate a lui doi a devenit secretul cel mai adânc și cel mai întunecat al ordinului
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
prioritar de trup, dacii restabileau ierarhia valorilor, acordând întâietate spiritului așa cum remarca Herodot. Recomandările dietetice erau însușite de familie: alimentație, curățenie, mișcare, aer. Ulterior, în desfășurarea activităților alternează munca și odihna. Strabon remarca și el la daci regimul vegetarian, inițierea pitagoreică, cultivarea sentimentului cosmic, preoții daci fiind și astrologi, creatori de calendare și interpreți de semne cerești. Ei și apropiații lui Zalmoxis aveau acces în peștera din adâncul muntelui sacru Kogaion, muntele ascuns al dacilor cu situare imprecisă: muntele Omul?; la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de număr stabilit matematic, pentru care se recurge, într-adevăr la "calcule și probabilități". O astfel de soluție are și avantajul că ne ajută să depășim și următorul obstacol de înțelegere a textului, deoarece ne permite o raportare la teoria pitagoreică a numerelor. Astfel, "masa" ca număr primordial, ca monadă, este chiar "esența eternă a "lucrului în sine"", principiul generator al Universului, la rândul său menționat parodic în text prin sintagma "Autocosmosul infinit și inutil"121. Încântați de întrezărirea unei frânturi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi cuantificată. Nu se poate stabili un preț pe calitatea vieții, a spus el, adăugând: „orice ar putea spune un Winshaw în sens contrar“. Asta era o aluzie măgulitoare la o scurtă lucrare pe care o prezentasem eu la Societatea Pitagoreică anul trecut, cu titlul „Calitatea este cuantificabilă“ - în care susțineam (destul de superficial, recunosc) că nu există nici o condiție - spirituală, metafizică, psihologică sau emoțională - care să nu poată fi exprimată matematic, printr-o formulă oarecare. (Lucrarea pare să fi făcut oarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mai sc]zut pentru a determina consistentă intern] a compilațiilor de idei decât pentru a admira calit]țile estetice atât ale p]rților, cât și ale întregurilor. La începutul acestei dezvolt]ri, Nicolaus Cusanus (1401-1464) s-a bazat pe metafizica pitagoreic] și platonician] și pe misticismul creștin pentru a construi o prezentare a realit]ții, potrivit c]reia exist] o miscare generalizat] a întregii omeniri înspre Dumnezeu, direcționat] de iubirea mistic]. Asemenea idei existau deja în scrierile acelora care erau asociați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
analizeaz] și cazurile extraordinare în care actele sexuale par în sine acceptabile moral, dar care, datorit] circumstanțelor, produc urm]ri extrem de d]unatoare pentru terți. Morală tradițional] occidental] 1) Dualismul în Grecia Antic]; Inc] din secolul al V-lea î.Hr., pitagoreicii postulau în cadrul înv]ț]turilor un dualism puternic între trupul supus morții și sufletul nemuritor. Animați de credință în unitatea întregii vieți, aceștia înv]tău c] sufletele individuale erau p]rți ale sufletului universal și divin. Pitagoreenii susțineau ideea potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reîntoarcerea în sufletul universal. Ei credeau c] sufletele sunt captive în trup și c] acestea sufer] transmigrația: moartea dizolv] uniunea unui suflet individual cu un anumit trup, iar apoi sufletul transmigreaz] într-un trup nou: de om sau de animal. Pitagoreicii au avut o influent] semnificativ] asupra doctrinelor lui Platon privitoare la imortalitatea sufletului, la existența Universaliilor într-o lume a Adev]rului mai înalt și a Rațiunii precum și a filosofiei ca modalitate de preg]tire a oamenilor pentru contopirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte planete. * Sateliții marțieni - Johann Kepler a inventat o lunetă ce-i poartă numele de atunci, care însă nu i-a permis să efectueze observați astronomice deoarece el era miop, însă a ghicit numărul sateliților planetei Marte. Continuând firul gândirii pitagoreicilor, el credea că în Cosmos trebuie să se respecte reguli numerice remarcabile. În acord cu această idee, cifrele ce exprimă numerele de sateliți ai planetelor se încadrează într-un șir, sunt termenii unei serii matematice. Dacă Pământul are un satelit
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]