400 matches
-
și era firesc, căci și el era tânăr. I se confesau și-i cereau sfaturi. Într-una din zile, când era acasă și povestea alor mei cum venea tineretul după el (în majoritate fete) în București de la Notre Dame la Pitar Moș să-l asculte, Ana l-a întrebat cum se descurca între atâtea fete, a răspuns cu seninătatea ce-l caracteriza: „pentru mine toate erau ca un lan de porumb: când îl privești vezi lanul dar nu și fiecare plantă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am stat ascuns prin București la diferite familii catolice cunoscute și necunoscute, primindu-mă cu bucurie și inimă largă auzind pățania mea și a greco-catolicilor din Ardeal. Sfânta Liturghie am celebrat-o în mai multe capele (bisericuțe) ale maicilor de la Pitar Moș, Sanct’Agnes și Timișul de Sus, până într-o zi când am auzit că haldăii sunt pe urma mea luând-o la sănătoasa. În acest timp de restriște n-am uitat nici pe foștii mei enoriași din Drăgești pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a venit să urlu de furie neputincioasă. În fond, de mult ar fi trebuit să mă aștept la asta. Și încă mă număr printre cei norocoși. Alții s-au smintit. Mama celor doi veri ai lui Șaga care învățau la Pitar Moș se duce la botezuri și la nunți împreună cu servitorii și îi îndeamnă: „Spuneți-mi Jeanne“. Alta repetă întruna: „Bărbatul meu, bijuteriile mele, banii mei“. Eu, slavă Domnului, sunt sănă toasă, nu mi-am pierdut mințile, îți scriu scrisori din
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cele mai frumoase nopți ale lui Yung”), își tipărește cursul de retorică, compilează și publică la București, în 1839, „Datoriile omului creștin întemeiate pe învățăturile sfintei Scripturi și date la lumină pe limba Patriei de Paharnicu Simeon Marcovici. În tipografia pitarului Constantin Pencovici”. Publică apoi „Belisarie, Scriere morală compusă în limba franțozească de Marmontel și tradusă slobod în cea românească de d/lui pah/arnicul Simeon Marcovici, Buc., 1843”. Pentru a-și asigura drepturile de autor, în prefața cărțuliei de retorică
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
au mișcări de Vicleim: Iar Grigorie-vodă Ghica Noaptea și cu masalale, Porunci să-i tragă butca, Mergând până la un locu, Și așa au purces pă vale, Stătu de oftă cu focu. Întâiul adevărat poem burlesc muntean este Povestea mavroghenească a pitarului Hristache, în metru de cântec de stea, într-un amestec hazliu de mahalagisme, turcisme, grecisme și radicale. Avem de-a face cu o critică de exponent al păturii joase, comic bombastică, prăpăstioasă, răzbunătoare, miticistă, zeflemistă la modul bucureștean: Nu trecu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se disting de la început. Cu toate că reformele fuseseră făcute de boieri, reacțiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult în sens moderator decât retrograd. Fură totuși și protestatari, dar aceștia aparțin clasei micilor boieri intrați de curând în tagmă, ispravnici, sameși, pitari, cluceri, care înțeleg să se bucure de caftanul agonisit. Toți aceștia sunt speriați de perspectiva revoluției democrate și formează clasa "tombaterelor", a bătrânilor mici slujbași cu parapon, îmbinișați și îngiubelați. E caracteristic că de înveșmîntarea europenească râd nu boierii mari
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
etc. Dintre toate aceste piese, reprezentabile sunt încă Iorgu de la Sadagura și seria peripețiilor cucoanei Chirița (Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă, Chirița în provincie, Cucoana Chirița în balon). Cea dintâi înscenează conflictul între tombatere și bonjuriști. Pitarul Enachi Damiean, om de modă veche, cu antereu, blană și căciulă brumărie, își așteaptă cu masă întinsă pe nepotul Iorgu de la "afcademiile din Sadagura". Pentru a scoate în evidență înapoierea pitarului, prin care se apără caricat o teză, autorul scoate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
balon). Cea dintâi înscenează conflictul între tombatere și bonjuriști. Pitarul Enachi Damiean, om de modă veche, cu antereu, blană și căciulă brumărie, își așteaptă cu masă întinsă pe nepotul Iorgu de la "afcademiile din Sadagura". Pentru a scoate în evidență înapoierea pitarului, prin care se apără caricat o teză, autorul scoate pe scenă pe Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei înaintate, tot atât de legitime în fond, umflate și ele. Gahița poartă beretă cu pene, rochie bufantă de coloare vie și evantai. Umerii și brațele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piesele masive apare mai bine construită comedia severă Boieri și ciocoi, care osândește generația venală a vechii protipendade de la 1840-1846, aceea care s-a lăsat cumpărată de evreii imigrați, spre a fi săpată la rîndu-i de parveniți ca Lipicescu și pitarul Slugărică. Interesul piesei rezidă mai ales în desfășurarea înceată și amănunțită, în lipsa unei expoziții morale bogate și în coloratura epocală a scenelor. Adevărata maturitate dramatică a lui Alecsandri începe cu De-spot-vodă, piesă cu mult din maniera lui V. Hugo, fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Gahița Rosmarinovici, o văduvă bătrână, pretențioasă, franțuzită, o "précieuse ridicule", în genul Muzei de la Burdujăni. Tânărul Iorgu declară un amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care-și îngrijește de moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă și bogat, departe de influența fanariotă a capitalei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
TÂRZIU, Alexandra (19.XI.1937, București), prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ilenuș) și a lui Gheorghe Târziu, mic industriaș; e căsătorită cu Andrei Brezianu. A urmat la București școala primară și Liceul Sanitar „Pitar Moș”, absolvit în 1957. Lucrează ca asistentă medicală la diverse spitale din capitală (1957-1967) și ca bibliotecară la Uniunea Scriitorilor (1969-1974). Se stabilește în 1986 în Statele Unite ale Americii, unde în anul următor devine profesoară de limba română la International
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
Catedra de limba germană Suceava) Domnului Dimitriu Eugen - Suceava Str. ștefan cel Mare nr. 17, Sc. B, et. I, ap. 3 Vineri 17 noiembrie 1972, orele 12, va avea loc În sala N. Bălcescu de la Facultatea de limbi germanice (str. Pitar Moș 7-13, etaj II) comemorarea a 25 ani de la moartea profesorului universitar Simion Mândrescu Cu acest prilej vor lua cuvântul prof. dr. doc. Mihai Isbășescu, prof. dr. Virgil Tempeanu, prof. dr. Ion Chițimia, istoricul Vasile Netea, prof. Alexandru Roman, prof. Maria
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fără fund a neantului tiraniei. Muriseră deja câțiva prieteni, ne Înghițea bezna pe fiecare și pe toți, clipă de clipă. Frumusețea sucomba, oripilată de proximitățile pernicioase, adevărul devenise sălbatic, binele se retrăsese În vis. Când am intrat În casa de pe Pitar Moș de unde pornea cortegiul funerar, Adela Petrescu, În negru, a izbucnit, instantaneu, În plâns. „Nu l-ați mai iubit”, a murmurat când m-am apropiat. Nu știam ce să bâlbâi, nu știu cum am bâlbâit protestul, dar ne-am Îmbrățișat, Într-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de operă a Henriettei Karl, precum și flautist în orchestra trupei italiene de operă din București. După 1850 a ocupat diferite funcții administrative: „scriitor” și mai târziu „ajutor la masa a doua” la Departamentul Credinței, primind între timp și rangul de pitar, secretar și apoi membru al Comisiei Documentale, iar din 1862, la Arhivele Statului, șef al secției istorice și a așezămintelor publice și ulterior „cap al secțiunii bunurilor publice”. Își face debutul publicistic în 1857, cu un foileton muzical apărut în
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
al lor în activitatea didactică și culturală. În 1832, odată cu înființarea școlii din Vălenii de Munte, el devine aici cel dintâi profesor, rămânând până în 1837, când este mutat la școala din Călărași. Pentru merite didactice, în 1838 primește rangul de pitar, iar din 1842 este numit la conducerea școlii din Ploiești. Deși prefețele manualelor sau cuvântările sale la serbările școlare dezvăluie un apărător al tradițiilor și o fire evlavioasă și blajină, se află, totuși, printre participanții la revoluția din 1848, în
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
grupării tutelate de Titu Maiorescu: „Până la întemeierea «Junimii», literatura română este scrisă aproape numai de boieri, de marii boieri la început, de boierii de clasa a doua în epoca bonjuristă, și de burghezii și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici, căminari) în deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de dezbatere
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
divan. A ieșit un militar din miliție, - e bun de judecător la Comerciu. Ne-a venit un pictor, - e bun de polițar". În aceeași ordine, denunța și neclaritatea denumirilor profesionale: " S-a distins un inginer în meseria lui, - îl poroclim pitar (jimblar); s-a distins un medic, - îl poroclim paharnic (sofragiu); s-a distins un judecător, - îl poroclim clucer (chelar); s-a distins un ministru, - îl poroclim vornic (portar)"79. Aceste lamentații corespund de fapt unei stări de lucruri de dinainte de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
PÂRVAN DANIELA Cluj, str. Mogoșoaia nr. 1 ap. 22 țel. 095932859 PENEA DANIELA Cîmpia Turzii, str. Nouă nr. 3 bl. T7 ap. 6 țel. 367819 PETROVAN LIVIU EUGEN Cluj, str. București nr. 70A bl. D 20 ap. 7 țel. 132296 PITAR MIRELA Cluj, str. Rășinari nr. 1 ap. 40 țel. 142658 PLEȘA ELENĂ Cluj, str. Pasteur nr. 44 ap. 48 țel. 120265 POP ANCA GABRIELA Cluj, str. Vidraru nr. 5-7 bl. C5 ap. 64 țel. 422409 POP G. IOAN Cluj, str.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
nr. 60 et. 5, ap. 37 sector 1 țel. 3156964 15217 HOISAN CARMEN MIHAELA (n. 1967) Str. Mirea Mioara Luiza nr. 2 bl. 33, sc. 2, et. 7, ap. 66 sector 4 țel. 3132888 4605 HRISTEA IERONIM (n. 1932) Str. Pitar Moș nr. 1 bl. 1, sc. 1, et. 2, ap. 9 sector 1 țel. 2110143 12054 HUTIRA IOANA (n. 1961) Sos. Panduri nr. 23 bl. P7, sc. A, et. 2, ap. 10 sector 5 țel. 4101402 5492 IACOB CONSTANTIN (n.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Burdujeni nr. 16 bl. N14, sc. A, et. 1, ap. 4 sector 3 țel. 6447952 4846 ȘTEFĂNESCU ȘTEFAN (n. 1926) Str. Sfinții Voievozi nr. 49-51 et. 5, ap. 19 sector 1 țel. 6506018 6084 ȘTEFĂNESCU V. CONSTANTIN (n. 1939) Str. Pitar Moși nr. 15 sc. 1, ap. 2 sector 1 țel. 2119727 10863 ȘTEFĂNESCU VERONICA (n. 1949) Bd. N. Bălcescu nr. 23A sc. D, et. 7, ap. 114 sector 1 țel. 3151857 4847 STEFANUT GHEORGHE (n. 1956) Str. Navigației nr. 53
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
la intersecția căii ferate București-Constanța cu șoseaua Pipera. De la această intersecție limită urmează traseul pe șoseaua Pipera (exclusiv), calea Floreasca (inclusiv), strada Polona (inclusiv) pînă la piata Alexandru Sahia (exclusiv), strada Xenopol, strada Pictor Verona pînă la intersecția cu strada Pitar Moși, strada Pitar Moși pînă la stradă C. A. Rosetti, strada C. A. Rosetti pînă la bulevardul Nicolae Bălcescu, bulevardul Nicolae Bălcescu pînă la intersecția cu bulevardul Republicii (toate inclusiv); - Sectorul 2 Situat în partea de nord-est a municipiului, cuprins
LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152005_a_153334]
-
ferate București-Constanța cu șoseaua Pipera. De la această intersecție limită urmează traseul pe șoseaua Pipera (exclusiv), calea Floreasca (inclusiv), strada Polona (inclusiv) pînă la piata Alexandru Sahia (exclusiv), strada Xenopol, strada Pictor Verona pînă la intersecția cu strada Pitar Moși, strada Pitar Moși pînă la stradă C. A. Rosetti, strada C. A. Rosetti pînă la bulevardul Nicolae Bălcescu, bulevardul Nicolae Bălcescu pînă la intersecția cu bulevardul Republicii (toate inclusiv); - Sectorul 2 Situat în partea de nord-est a municipiului, cuprins între sectoarele 1
LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152005_a_153334]
-
și 3, are următoarea delimitare: Începînd de la intersecția bulevardului Republicii cu bulevardul Nicolae Bălcescu, limită de vest a sectorului urmează traseul: piața Nicolae Bălcescu, bulevardul Nicolae Bălcescu pînă la stradă C. A. Rosetti, strada C. A. Rosetti pînă la stradă Pitar Moși, strada Pitar Moși pînă la stradă Pictor Verona, strada Pictor Verona pînă la stradă Xenopol, strada Xenopol (toate exclusiv) pînă la piata Alexandru Sahia, piața Alexandru Sahia (inclusiv), strada Polona, calea Floreasca (ambele exclusiv), șoseaua Pipera (inclusiv) pînă la
LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152005_a_153334]
-
următoarea delimitare: Începînd de la intersecția bulevardului Republicii cu bulevardul Nicolae Bălcescu, limită de vest a sectorului urmează traseul: piața Nicolae Bălcescu, bulevardul Nicolae Bălcescu pînă la stradă C. A. Rosetti, strada C. A. Rosetti pînă la stradă Pitar Moși, strada Pitar Moși pînă la stradă Pictor Verona, strada Pictor Verona pînă la stradă Xenopol, strada Xenopol (toate exclusiv) pînă la piata Alexandru Sahia, piața Alexandru Sahia (inclusiv), strada Polona, calea Floreasca (ambele exclusiv), șoseaua Pipera (inclusiv) pînă la intersecția cu calea
LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152005_a_153334]