407 matches
-
de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă de Haine și cu Joagăr, Tarcea Ioan, cu Cazan de Țuică și Casa Fierarului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă de Haine și cu Joagăr, Tarcea Ioan, cu Cazan de Țuică și Casa Fierarului de la Țigani. În ceea ce priveștre activitatea măcelarilor din cele două Cârțișoare găsim că în acelaș an 1940, între 1 ianuarie și 29 decembrie au fost sacrificați
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
secară și 6.143 kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii animale, respectiv al unturii și al slăninei de porc. Materia primă pentru procesul de producție al uleiului vegetal era
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai apoi la treieratul cu mașini acționate de apă. Mașini dintr-acestea au avut în satele noastre Constantin Folea și Ion Scorobeț (Boltașu) în Streza, ai lui Pătruț (Mandan) și Valere Grovu. Pentru că toți cei arătați mai dețineau și joagăre, piue sau pisăluge așezate la un loc pe râu, mașinile lor rudimentare folosite la treierat au fost așezate tot aci, ceeea ce era destul de incomod pentru cel ce trebuia să aducă recolta de la câmp în acest loc nu întotdeauna foarte accesibil
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cânepa se oprea în grămada care aduna semințele, iar pleava o lua vântul și o dădea mai...încolo. După o asemenea sortare, sămânța rezultată era trecută printrăun jet de apă, pusă la uscat, și după ceva timp era pusă în piuă, căuș cu căuș, și cu ajutorul unui bătător numit pilug, făcut din lemn de ulm sau de frasin, după o umezire, cu apă semi-caldă, din miezul firului de sămânță ieșea o făină albă ca foaia de hârtie. Ea se numea diferit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
laptele boului”, dar de ce așa, n-am aflat, mama nu ne-a spus niciodată, poate nici nu știa, după cum nici despre tehnologia descrisă n-am aflat prea multe de la ea, ci de ici de colo. Am uitat să precizez că piua în care se punea sămânța de cânepă la bătut cu pilugul era un fel de buduroi, prevăzut cu o scobitură, anume făcută în corpul lemnului care fiind răchită, se scobea ușor și adânc. Aici, înăuntru, se așeza sămânța care primea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o moarte aproape sigură și a doua oară din mâinile poliției. Curând după aceea se va întoarce în țară cu valori care i-au permis să-și facă în sat o casă cum nu era alta, un joagăr de apă, piuă, cazane de rachiu. A fost și primar liberal al satului vreme de câteva legislaturi. 57.Budac Iancu, stabilit în America. 58.Grovu Petru a lui Arone, stabilit în America. 59.Gheța Ioan, plecat fără pașaport, stabilit în America. 60.Gheța
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
alte imagini. Mi-ar fi furat-o, dacă nu le-aș fi luat-o înainte. Ea atârnă acum în dormitorul meu. Privirea străină sau Viața-i un sictir bătut în piuătc "Privirea străină sau Viața‑i un sictir bătut în piuă" Pe-acasă cine n-a mai dat Dorul-câine nu l-a iertat Câinele blană de ierburi are și faruri de noapte în cătare I-auzi cum a fiecărui gură A pâine străină șuieră Frunză sură măr văratic Rumeior cucul tomnatic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
carnea friptă, cerul deasupra unui picnic la iarbă verde, cartofii. Unica artă cu care are ceva de-a face Privirea e arta de a izbuti să-ți duci viața cu ea. Îmi zic uneori: „Viața-i un sictir bătut în piuă“. și când nici asta nu mă mai ajută, îmi amintesc mereu de aceeași anecdotă: Un bătrân șade pe banca din fața casei, iar vecinul trece pe-acolo și-l întreabă: Ce faci, bade, șezi și cugeți? Iar cel întrebat răspunde: —Ba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
În fiecare limbă sunt alți ochi 5 Regele se-nclină și ucide 43 Când tăcem, devenim dezagreabili - când vorbim, ajungem ridicoli 83 Apucă o dată, dă-i drumu’ de două ori 118 Privirea străină sau Viața-i un sictir bătut în piuă 145 Floarea roșie și bățul 170 Insula e înăuntru - granița, în afară 180 La noi în Germania 198 Când e ceva în aer, de regulă nu-i lucru bun 211
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești, muzeul nostru prezintă schema unei dârste sau piue pentru cergi precum și un război de țesut cergi pe care este țesută o cergă „crudă”. Imaginile prezentare sunt surprinse la dârsta din Oituz care a aparținut meșterului Constantin Avram. Primul meșteșug tradițional prezentat în expoziție este olăritul, meșteșug străvechi care
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
împotriva căruia locotenentul a venit să pună umărul? Tot ce spune nu face decât să-i întărească convingerea: nu ei îi va încredința locotenentul ceea ce el consideră a fi un secret militar. După o clipă, sătul să bată apa în piuă și pentru a schimba subiectul, întreabă ca din întâmplare cine locuiește în vila vecină. "Nu e locuită, spune doamna Segal, de ce?" "Ca să știu dacă avem vecini simpatici." " Nu, nu mai locuiește nimeni acolo de vreo zece ani." "Nu pare părăsită
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Toamna accea (1784) dase târziu, cutreierau câmpii și pădurile, și strângeau pădurețe (mere sălbatice) care roduri și adunături le-au pus în chivnițele (beciuri) gazdelor de-au avut ei a face din ele borș aproape toată iarna, chiuau (băteau în piuă!) produsele și din zeama lor făceau și mâncare.” Importanța însemnărilor lui Ion Dumitru Corniță constă în aceea că ne spune că bejenarii așezați în lunca Dunavățului sunt veniți în grupuri, în perioade de timp diferite, dintr-o arie largă a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada interbelică, a avut o presă de ulei, în partea de sat numită Ruseni - Rusești. Nu avem date despre existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni și Fruntești, din moment ce erau vaduri de mori, poate că, la început, să fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni și Fruntești, din moment ce erau vaduri de mori, poate că, la început, să fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație care se făcea manual sau cu o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație care se făcea manual sau cu o mașină specială. O asemenea mașină de scărmănat a avut preotul Ion Păvăluță, instalată într-o sală de clasă a școlii vechi, făcută în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost sumanarii. Obiceiul de a purta suman, confecționat dintr-o „stofă” de lână neagră, dată la piuă, la „chiua lui Gheorghe Gurău, lucrată de mâna lui”, a fost adusă de bejenari din Bucovina. După ce sumanul era cusut, și se aplica pe guler și de-a lungul celor două părți și la poale un șnur cu model, numit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un rulou; se învârte într-o tigaie și se dă la rolă. Se mănâncă caldă; este foarte hrănitoare. Julfă. Foietaj cu umplutură din sămânță de cânepă care se prepară după ce s-a îndepărtat crusta tare prin batere cu chilugul în piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe tavă și se taie ca un tort. Se făcea în mod obișnuit de sărbători. Nu am auzit atunci de proprietățile halucinogene ale cânepii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legat de pământ, de strămoși. în ce-i privește pe răzeșii din Fruntești și pe cei din Filipeni, dispăruți la începutul secolului al XVIII-lea, portul lor, trebuie să se fi bazat pe „stofa” din lâna de oaie, dată la piuă și pe țesăturile de in și cânepă. Fiind o categorie social intermediară între boieri și țăranii dependenți de pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzeșești și portul reflectă această situație intermediară: unele elemente ale vestimentației sunt păstrate de la starea boierească, ca și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
elemente ale vestimentației sunt păstrate de la starea boierească, ca și felul de a se purta (apucăturile!); încălțămintea din piele, cizmele, apoi bocancii, în locul universalelor opinci, apoi, în locul ițarilor și „cioarecilor”, au purtat pantaloni din aba, stofă de lână dată la piuă, la fel, în loc de bundiță, un ilică din aceeași „stofă”. Răzeșul are „oroare” de opincă, de cojocă de oaie, de tot ce consideră că i-ar scădea prestigiul social. Foarte rar s-au văzut răzeși în opinci care să meargă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]