2,546 matches
-
știe cine îi mâncase pe ai ei? Tăticu îngrijorat de istoria morcovilor, care făcea să se zguduie curtea de înjurăturile lui tanti în ungurește și de jurămintele în românește ale mamei, că nu luase în ultimul timp niciun morcov din pivniță, a ieșit din casă și furios, a coborât în pivniță hotărât să-i scaoată pe ai noștri din nisip și să îi dea ei. După cinci minute tăticu se urcă cu mâinile pline de nisip, iar printre resturile pe care
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
istoria morcovilor, care făcea să se zguduie curtea de înjurăturile lui tanti în ungurește și de jurămintele în românește ale mamei, că nu luase în ultimul timp niciun morcov din pivniță, a ieșit din casă și furios, a coborât în pivniță hotărât să-i scaoată pe ai noștri din nisip și să îi dea ei. După cinci minute tăticu se urcă cu mâinile pline de nisip, iar printre resturile pe care le ținea în palme erau și niște biluțe negre uscate
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
palmele deschise după care le-a spus: -Cred că i-a mâncat vreun șobolan! Mă uitam de la ferestra cu sufletul la gură. Tata-mare se plimba prin curte și îmi făcea cu ochiul să ne păstrăm secretul. Ancheta a continuat în pivniță. Tăticu era expertul, mami era supărată că o tratase de hoață, tanti Oala nu știa ce să creadă și ca de obicei, lansa cele mai extravagante supoziții. După mai bine de două ore, am auzit și noi, adică eu cu
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
nu știa ce să creadă și ca de obicei, lansa cele mai extravagante supoziții. După mai bine de două ore, am auzit și noi, adică eu cu tata-mare verdictul: un șobolan sau poate mai mulți au tras noaptea salopeta în pivniță, dar pe unde? După care, negăsind altceva mai bun de mâncat, au atacat morcovii îngropați în nisip. Iepurele era salvat! Pentru prima dată, în fiecare după-amiază, eu cu tata-mare ne ofeream serviciile să spargem lemne pentru mami, cât și pentru
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
el, apostrofându-l plină de obidă: „Taci mă că te-aude vecina, primărița! Parcă văd că mâine oprește duba la poartă și te duce de-ți scoate toți gărgăunii din cap!” „Dar, ce-am făcut?”, se prefăcea tata, inocent. În pivniță, butoiul cu varză la murat, tot specialitatea lui era. Cobora des la el și pritocea de zor, suflând aer printr-un furtun, dar insista mereu să ne amintească că el nu se duce acolo ca să încerce gustul țuicii de prin
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1417953842.html [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
picioare de lângă o masă rotundă tot așa de joasă. -Ce vrei să bei, Cârțule? Am și zaibăr și țuică. -Adu câte un țoi de țuică. -Bine! Marin deschise chepengul de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă o butie, și introduse primul țoi. Apoi următorul. Dădu o dușcă pe gât, dintr-o înghițitură, a necaz, se cutremură puțin... și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
întoarcerii feciorului. -Atunci, adu și pentru mine... -Mă duc să scot din butie o litruță. Bătrânul Marin se sculă de pe scăunelul cu trei picioare și cu pași vioi, cum nu-l mai văzuse de mult vecinul, coborî prin chepeng în pivnița de sub casă. Aprinse lumina și luă de pe laviță un tâlv pe care îl introduse prin cepul butiei și cu gura începu să tragă vinul. Cu degetul mare astupă orificiul tâlvului și deșertă într-un canceu vinul rubiniu. Puse la loc
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult și vinul încă mai curgea pe vatră, de la ferestre numai păienjenii mai privesc în afară în timp ce casa mea coborâse sub cruce. Referință Bibliografică: întoarcere în timp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483703298.html [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
-
te mândri, așa că își continuă discursul, după ce dă peste cap vinul din pahar: - Îmi fac în curte o filigorie cu beci. Pe vreme bună, vom sta cu musafirii afară și-o să bem acolo. Pe vreme rea, ne mutăm jos, în pivniță. Eu am un principiu în viață: nevastă-mea nu-i slugă pentru nimeni! Așa că n-o s-o pun io pe ea să-i servească pe alții, ori să curețe după ei! Le-am și spus la toți prietenii mei: eu
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite, cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de samo, cu vinul alb și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
au fost foarte bine întreținute și modernizate de inginerul Cristian Diaconescu, iar doamna sa, Liliana, reușise să mobileze casa astfel, încât toți membrii familiei să se simtă bine la „casa de vacanță” în orice anotimp. Aveau tot ce trebuie, iar pivnița era foarte bine aprovizionată. Când au plecat la București, au angajat o femeie de prin partea locului, cinstită și bună gospodină, să aibă grijă de casă. Mișu, băiatul lor, era mulțumit de întreaga așezare și de tot ce-i oferea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_2_marian_malciu_1327078692.html [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
în anul 1840. Are o curte mică în care se află o fântână. În partea dinspre mare și în părțile laterale este împrejmuită de un gard solid din piatră. Casa este construită în întregime din lemn. La parter are o pivniță, o magazie și un hambar. La etaj în centru se află salonul din care pornesc circular celelalte camere, care au jos dușumea și tavanul din lemn sculptat. Prima cameră cu vedere spre mare are tavanul de lemn cu romburi lucrate
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile erau organizate în afara orașului, aproape fiecare familie avea o pivniță unde vinul era păstrat în butoaie de lemn. Femeile băștinașe ca și cele ale colonilor veniți, mai ales, din regiunea Yenice-Vardar pregăteau uneltele pentru pescuit, munceau împreună cu bărbații lor la câmp, pe când femeile grecoaice erau numite „kokoni”, deoarece se ocupau
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
lemn între care se află un amestec alcătuit din argilă, nisip și spărturi de cărămidă. La interior pereții sunt acoperiți cu mortar, iar la exterior sunt placați cu scânduri din lemn de pin așezate orizontal. La parter se află o pivniță, o magazie și un hambar. La etaj în centru se află un salon din care în evantai pornesc mai multe camere. Spre deosebire de casele construite în localitățile de pe uscat din cauza vânturilor puternice, la etaj camerele nu au chardak (o verandă mare
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
mare, însă suma de bani cerută era și ea pe măsură. Cât despre loialitatea preotului față de arhierei, Hasim știa că acest lucru funcționa grație intereselor. Așa că, preotul se hotărî să le pună la dispoziție intrarea în subteran situată undeva în pivnița unei case din apropiere de Templu, asigurându-se că riscurile sunt minime, fiindcă Hasim făcu promisiuni că omul lui nu va vedea nimic în afară de intrarea propriuzisă iar odată intrat în subteran nu mai era cale de întoarcere pentru el. Citește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
mare, însă suma de bani cerută era și ea pe măsură. Cât despre loialitatea preotului față de arhierei, Hasim știa că acest lucru funcționa grație intereselor. Așa că, preotul se hotărî să le pună la dispoziție intrarea în subteran situată undeva în pivnița unei case din apropiere de Templu, asigurându-se că riscurile sunt minime, fiindcă Hasim făcu promisiuni că omul lui nu va vedea nimic în afară de intrarea propriuzisă iar odată intrat în subteran nu mai era cale de întoarcere pentru el.... XXVI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
spațiul frumos sper să îi aprecieze clienții cel puțin la fel de mult cum îi apreciez eu. R: Înțeleg că începe un nou sezon al 6-lea la număr. Ce va fi? CE: Punctele care ne-au definit: Nechezol pe 22 decembrie, pivniță cu povești la Crăciun, implicarea în jazz, evenimentele legate de cafea, vara asta vom avea și terasă, ne mai gândim noi la ceva frumos, vineri avem o petrecere să scriem în bar “Coffee Tea... Me?” cum era la Cafeteca Mică
Cafeteca 3.0 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7500/cafeteca-30 [Corola-blog/BlogPost/96652_a_97944]
-
să-l iau, din pricina prețului cam piperat. A treia categorie de vorbitori de limbă engleză erau nevorbitorii. De ei e plină Praga. Să vă descriu cum ne-am înțeles cu ospătărița dintr-un local mic, de fapt un fel de pivniță cochetă, din Vysehrad. Ne-a lăsat întâi să ne uităm la o foaie de pe masă, scrisă în cehă, după care s-a înființat și a bolborosit ceva, în cehă și apoi într-un fel de cehgleză. N-am înțeles nimic
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400918987.html [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
Kugler, nevoia a apărut într-o sâmbătă călduroasă din iunie 1922, când hanul i s-a umplut de foarte mulți cicliști însetați, iar el nu avea suficientă bere pentru a le potoli setea. Avea câteva mii de sticle neatinse în pivniță... și atunci i-a venit ideea: va amesteca berea rămasă cu limonadă. Clienții au fost cuceriți de gustul noii băuturi. În onoarea cicliștilor care l-au inspirat, Herr Kugler a numit noul amestec Radler (ciclist, în germană). Paul Markovits, Marketing
Ciuc lansează primul Radler românesc by http://www.zilesinopti.ro/articole/2303/ciuc-lanseaza-primul-radler-romanesc [Corola-blog/BlogPost/99492_a_100784]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > GÂNDURI DE BUZUNAR Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului * Aud frumusețea ta în pivnițele gândului. Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește. * Crucea de la margine drumului seamănă cu tine: cântec fără cuvinte. * Stau în genunchi, mă uit în mine, văd buzele
GÂNDURI DE BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_buzunar_george_baciu_1332436794.html [Corola-blog/BlogPost/357849_a_359178]
-
toamnei. Iată, până și impasibilii locuitori ai acestei urbe provinciale începură să-și revină din inactivitate prin pregătiri timpurii pentru iarnă. Câțiva bătrâni grijulii în exces cu soarta lor începură să care, pe cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural strigătul lui monoton Geamuri! Geamuri de sticlă! Geamuri!... Doi meșteri trecură ciondănindu-se în conversații cu ferăstraiele în spinare în drum spre vreun gospodar de la periferia orașului. O trăsură veche și
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
mic, visam să fiu și mai mic”). Reveria poetică figurează năzuința către liniște și izolare, către veșnicie. Aici, visul ființei minime îl reprezintă somnul cartofului trăind în două lumi: „și tot așa să rămân, / să dorm mereu din cuib în pivniță/ și din pivniță în cuib/ din mulți neîntors și uitat”. Rugăciunea constituie un eveniment esențial în existența ființei minime. Colateratul apărea (în „Pantelimon 113 bis”) ca manifestându-se „în bătrâni, în bolnavi și în cei care beau”. Pivnița este un
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
fiu și mai mic”). Reveria poetică figurează năzuința către liniște și izolare, către veșnicie. Aici, visul ființei minime îl reprezintă somnul cartofului trăind în două lumi: „și tot așa să rămân, / să dorm mereu din cuib în pivniță/ și din pivniță în cuib/ din mulți neîntors și uitat”. Rugăciunea constituie un eveniment esențial în existența ființei minime. Colateratul apărea (în „Pantelimon 113 bis”) ca manifestându-se „în bătrâni, în bolnavi și în cei care beau”. Pivnița este un loc de rugăciune
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]