5,550 matches
-
veacuri și îi sug sângele căpcăunii i s-a frânt trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii împietrite clădite fără cugetare și suflet în locul pădurilor înverzite pe pieptul sau sufocat de convulsii ardite. Referință Bibliografica: PLÂNSUL PĂMÂNTULUI / Maria Giurgiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486310505.html [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii împietrite clădite fără cugetare și suflet în locul pădurilor înverzite pe pieptul sau sufocat de convulsii ardite. Referință Bibliografica: PLÂNSUL PĂMÂNTULUI / Maria Giurgiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486310505.html [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
celor doi uciși... Ce vină, încă au? luați aminte, Erau atât de simpli și de goi! Lipsiți de aer și de îmbrăcăminte Mai trec și azi, proscrișii, printre noi. Pavel și Petru, grâu jertfit în pâine, Două lacrimi din același plâns, Credința lor din veac în veci rămâne: Iubiți-vă în toate îndeajuns! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: PETRU ȘI PAVEL / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul V, 29 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae
PETRU ȘI PAVEL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1435552224.html [Corola-blog/BlogPost/348565_a_349894]
-
moaște ale biruitorilor daci. Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în inimile vrăjmașilor și se revarsă peste sângele Neamului creștin și sfânt. De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
va avea bani de pâine...” Drama artistului, ajuns la stadiul când dorul, nu se știe de cine sau de ce, doare - este grefată pe o frumoasă poveste de iubire, acea iubire absolută cu firescul “te iubesc” rostit printre lacrimi, ca un plâns interior: “Chiar dacă aparențele puteau lăsa o impresie falsă, el știa că iubirea asta de capăt de drum este ceea ce trebuie, este așa cum trebuie, castă, sublimă prin perfecțiunea ei, argumentată de o logică a sentimentelor...” Implicarea sufletească dublată de o accentuată
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
30 mai 2017 Toate Articolele Autorului * In Poarta casei Mărgăreta, ieșită la poartă să-și ia și să lege câinele, văzu că domnul care vine pe drum nu-i altul decât Petrică al ei! Nu putea să se bucure de plânsul care o podidi, udându-i obrazul cu pielea întinsă și arsă de soare. Unul în brațele altuia, zăboviră mult la poartă, parcă uitând unde sunt. Petrică rămase surprins când pe lângă ei trecu ieșind din curte o tânără și frumoasă țigancă
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
S-o preschimbi în cânt. În limba ta Ți-e dor de mama, Și vinul e mai vin, Și prânzul e mai prânz. Și doar în limba ta Poți râde singur, Și doar în limba ta Te poți opri din plâns. Iar când nu poți Nici plânge și nici râde, Când nu poți mângâia Și nici cântă, Cu-al tău pământ, Cu cerul tău în față, Tu taci atuncea Tot în limba ta. Referință Bibliografica: ÎN LIMBA TA/ TIRE ĆHIBĂΘE - GRIGORE
GRIGORE VIERU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1487022776.html [Corola-blog/BlogPost/382749_a_384078]
-
parfum, nici canarii nu mai cântau... Îi reveneau, obsesiv, cuvintele colegei ei în minte: „- A murit. Dar tu știai, nu-i așa? - Cum? Despre cine vorbești? Nu știu nimic! - Colegul vostru E.C. - Oh, Doamne!!!!” În secunda următoare o podidise un plâns isteric. Nu îl cunoscuse personal decât cu două săptămâni în urmă, când se ținuse un curs și au rămas peste program. El era cu mașina și conveniseră să o lase mai aproape de o stație de autobuz la plecare. Erau cu
CONTOPIRE -11- VEȘTI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1460934698.html [Corola-blog/BlogPost/381717_a_383046]
-
putea urma... Și Crăciunul se apropia...simțeai asta văzând pregătirile făcute de cadrele medicale care se străduiau din răsputeri să aducă în acel loc o fărâmă de bucurie. Dar toate acele decorațiuni de Crăciun nu-și găseau locul acolo, unde plânsul, jalea, neputința, și...moartea își găseau locul. Primisem cu câteva zile înainte de Crăciun vestea că fetița mea nu va mai trăi decât câteva zile. Cu brațele ridicate spre cer, a neputință, cu glasul stins, profesorul îmi dăduse acea veste...vestea
DE CRĂCIUN AM ÎNVĂȚAT CE ESTE MOARTEA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1482856572.html [Corola-blog/BlogPost/364165_a_365494]
-
secundă aceea veste. De Crăciun se naște un prunc, al meu nu putea să moară. Și totuși...Moartea lua pe rând tributul de vieți. Îl privisem neputincioasă pe Andrei, copilașul de câteva luni, cum se stinsese în ciuda tuturor eforturilor medicilor. Plânsul sfâșietor al mamei ce-și pierduse pruncul îmi răsună și acum în urechi. „Hristos se naște, Domnul coboară...” ...pe rând plecaseră Andrei, Mihăiță, Alexandru, Miruna, copilul fără nume din incubator...Le aprinsesem chiar eu câte o lumânare în baia salonului
DE CRĂCIUN AM ÎNVĂȚAT CE ESTE MOARTEA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1482856572.html [Corola-blog/BlogPost/364165_a_365494]
-
se sperie. Nu-și mai amintea de când nu-i mai auzise țârâitul. Ce s-o fi întâmplat? Se repezi și ridică receptorul, răspunzând timid: alo? - Tanti Maria, tanti Maria!..și vocea agitată de la capătul firului se topi în hohote de plâns. O recunoscu: - Tu ești, Violeta? De ce plângi, draga mea, ce s-a întâmplat? - Lasă-mă să plâng...tanti...că nu pot altfel. Vrei să mă primești în seara asta la matale? Nu mă-ntreba de ce! Discutăm când sosesc. - Bine, vino
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
și...descalță-te! O, da’ ce rochie frumoasă! Trebuie să mergi la o petrecere? - Petrecerea mea s-a terminat, tanti! Poate și viața, șopti Violeta, ghemuindu-se într-un colț al canapelei din sufragerie. Și iar izbucni în hohote de plâns. - Ia termină cu disperarea asta! Te știam o fată curajoasă. Astăvară erai așa de veselă... - Eram...S-au terminat și curajul și veselia mea. Ajută-mă să mor, tanti! Vreau să mor înainte să vină Anul Nou! Maria încremeni. Respiră
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
se abținu să mai spună ceva, se apropie de ea și începu să-i mângâie gleznele înghețate. O înveli cu un pled, încercând să o liniștească numai cu calmul tăcerii. N-o mai întrebă nimic. Așteptă să se oprească din plâns, ceea ce se întâmplă brusc, cu o întrebare răstită: - De ce nu mă-ntrebi ce mi s-a-ntâmplat? - Aștept să-mi spui tu, fetiță, șopti duios Maria. - Știi, când eram atunci...veselă? Îl cunoscusem cu o zi înainte...la spital, în
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
-și adevăratul caracter de brută, de monstru infernal. Că a cunoscut destule curve nenorocite, că s-a resemnat și a acceptat să se-nsoare tot cu o curvă, dar să nu-l mintă de la obraz. Violeta izbucni în hohote de plâns. Maria începu s-o mângâie: - Lasă...liniștește-te! Hai, liniștește-te! - I-am spus, tanti, că în toată adolescența, mi-am dorit să fac dragoste cu un bărbat, dar acel bărbat să merite dragostea mea. De aceea am răbdat până
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
rânjea la mine batjocoritor. Am întins mâinile să-i cuprind umerii, privindu-l fix în ochi: înțeleg că ești supărat, dar...chiar vrei să plec? Știi ce mi-a răspuns, tanti? “Chiar, putoarea dracului!” Violeta a izbucnit în hohote de plâns. După câteva clipe, a continuat: simțeam că se-nvârte camera cu mine. Capul îmi vâjâia și mi s-a pus un nod în gât. Simțeam că mă sufoc. M-am prăbușit pe un scaun, tremurând. Cred că un minut sau
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
gustă din caltaboșul făcut de mine! Ia cu muștar! Să bem și un păhărel... - Să ne veselim nițel! mai râse Violeta. Asta e a doua lecție! Nu știam că voi uita așa de repede drama vieții mele (iar o podidește plânsul). - Hai, Violeta, nu mai pișa ochii! Să ascultăm poantele năsoșilor ăștia de la televizor. Și mai pune-un păhărel!.. - Ca să ne-mbătăm nițel, râse trist Violeta. Simt, tanti, că pot să fiu veselă toată noaptea, împreună cu dumneata. Numai noi două. Am
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
florile de mai să miros a tinerețe frunzele trufașe suite pe ramuri îmi întorc spatele căutând reflectoare cochete primăvara mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creanga rănită de colțul cerului poate vei atinge mâna mea în aparență Suzana Deac Referință Bibliografică: Moare primăvara la pas / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie
MOARE PRIMĂVARA LA PAS de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Moare_primavara_la_pas.html [Corola-blog/BlogPost/357400_a_358729]
-
sunt într-al nouălea cer. Citește? Citește enorm și e exact la vârsta când descoperă marile cărți. Primăvara asta, la 16 ani, a citit pentru prima oară „Război și pace”. A venit și mi-a spus că abia își abține plânsul, era disperat la sfârșit că se termină. „Aș vrea să mai existe 50 de volume. Nu pot să cred că se termină”. Din felul în care vorbiți și scrieți se poate vedea că sunteți extrem de atașat de familie. Am o
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume by https://republica.ro/filip-florian-am-primit-in-dar-de-la-familia-mea-libertatea-lucrul-asta-nu-are-prec-pe-lume [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
Acasa > Literatura > Proza > 14. MÂINILE MELE PLÂNG Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mâinile parcă-s amorțite: de uimire și de plâns. Pentru că, da, mâinile îmi plâng de tristețe și de disperare, ochii epuizându-mi toate lacrimile. M-am trezit plângând. M-am spălat plângând. Am băut cafeaua plângând. Am muncit plângând. Am mâncat plângând. M-am culcat plângând. Am dormit plângând
14. MÂINILE MELE PLÂNG de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454952995.html [Corola-blog/BlogPost/384005_a_385334]
-
de Dumnezeu. În ființa Mamei dacoromânce surâde și lăcrimează plinirea bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrățișarea Viței de vie, tremurul verde al ierbii, candelabrul păpădiei, iscusința albinei, subțirimea razei de soare, catifeaua trandafirului, ciripitul rândunicii, plânsul izvoarelor, tresărirea iepurelui, nectarul mierii, dogoarea focului, albul porumbiței, refrenul cucului, trilul ciocârliei, simfonia mierlei și fastul imperial al păunului. Mama dă măsură iubirii, sens frumosului, miracol copilului și armonie bărbatului. Mama este Sentiment, Gingășie, Casă, Acasă, Pământ, Cer, Univers
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
înlăcrimat. Jenat, am întins mâna după pachetul de țigări, crezând că gestul acesta ținea loc și de întrebare. Tocmai mă pregăteam să apăs degetul pe rotița randalinată a brichetei, când, am și auzit-o cum dă drumul unui hohot de plâns, răsucind și strivind chiștocul de țigară în scrumieră. Se ridică și mă invită în sufragerie. Cu puțin înainte de a pătrunde în camera în care fusesem invitat, am încercat să-mi închipui care era motivul pentru care fusesem chemat și mai
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Autorului Mai stăm pierduți pe ulițe, pe care E încă praf și vânturile bat; Și nu vedem alături stradă mare De care ani întregi ne-am separat. Mai stăm și azi pierduți în nostalgie, Cu crezul rătăcit spre amintiri. Cât plâns a fost și cât o să mai fie Îl plângem iar... și-n noile zidiri. Ne-au scris furtuni pe zile și pe viață Și le-am citit atunci că rugăciuni, Iar azi când adevărul ne e-n față Noi încă
MAI STĂM PIERDUTI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_stam_pierduti_.html [Corola-blog/BlogPost/340850_a_342179]
-
am căutat să înțeleg omul, vocea strigată, mâna ridicată, ultimul cuvânt grijania, grijania...O imagine imprimată în ochi de copilă, care o găsesc în goliciunea drumurilor mele. Nu am căutat fericirea ca să pot zâmbi, știam că după surâs venea mereu plânsul. Am îngropat lacrimi în pământ, lângă urzici, le-am astupat cu iarbă apoi am mers înainte. M-am luat la întrecere cu viața și m-am trezit bătrână. Am întrebat nimicul ce culoare are iubirea și a răspuns astfel: pe
...MIROS DE IUBIREA TA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/_miros_de_iubirea_ta.html [Corola-blog/BlogPost/373076_a_374405]
-
treci să-mi cânți și veșnicia și dorul de izvoare. de n-ar mai veni toamne, eu sigur aș rămâne, să-ți cânt doina și dorul cu glasul trăgănat, când văd că moare frunza și frigul mă răpune mă doare plânsul tău , de nu e cu bănat. rămâi că înfrunzesc în dulcea primăvară și ușile-ți deschid să vii ca să mă vezi, palatul meu e veșnic și nu e prima oară când hoinărind prin mine aevea tu te pierzi. de ce-
DIALOG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dialog_ion_ionescu_bucovu_1360998716.html [Corola-blog/BlogPost/351914_a_353243]
-
și piti cheia lângă uluci, sub o pietricică. După care porniră spre râu, pe o potecă udă de rouă, sub lumina lunii. — Ce frumoase sunt nopțile de septembrie! exclamă broscuța. De fiecare dată când ajung să le văd, mă năpădește plânsul. Fiindcă într-o asemenea noapte am încetat să fiu Lina și am devenit broscuța pe care o ai alături. Nu că broscuță e rău, dar oricât... — Dar cum s-a petrecut asta? o întrerupse Octavia. Cum? Știu că se poate
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]