2,039 matches
-
un bătrân obosit. Ajutată de Costăchel, Măriuca nu prididea cu pregătirile pentru primirea musafirilor. Cuptorul din bucătărie duduia. Plăcintele poale-n brâu așteptau rândul - ca la moară - să intre la copt... Gospodarule! - i-a șoptit Măriuca. Eu am să dau plăcintele în cuptor, iar tu - ca să-ți aduci aminte ce ascunde beciul - fă bine și pregătește niște vin. Acușica acușica sosesc musafirii și noi nu suntem gata... Bine că am apucat să mai aud și eu o vorbă domoală. M am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ca Măriuca, apoi muream din prima clipă... Măi Petrache! Da’ ce limbă ascuțită ai în searea asta! - a sărit Costăchel în apărarea Măriucăi. Păi s-o cam tocit limba de când n-am mai pus picătură de vin și firimitură de plăcintă pe ea - a pus paie pe foc Petrache, râzând din tot sufletul... Au ciocnit ulcelele cu vin, într-o veselie generală... Cred că muriți de curiozitate să aflați, ce ne aștepta a doua zi - i a zgândărât Petrache. Dacă stau
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de gândurile lui... Petrache - mai puțin îndrăzneț - tăcea chitic. În acest timp, inginerul își făcea de lucru cu o oală din care emanau aromele unui vin „Puterea ursului” și cu o farfurie doldora cu pastramă de berbec... Dacă nu sunt plăcinte, să ne mulțumim cu pastramă, că tot îi toamnă - a deschis vorba agronomul, așezând bunătățile în fața lor. Ehei! De când n-am mai pus în gură măcar o așchiuță de pastramă, nici nu mai știu ce gust are - a grăit Costăchel
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de la afumat... pregătește acolo vreo două-trei bardace cu vin... da’ știi tu de care. Din butoiul cela uitat de anțărț în fundul beciului. Și... mai stăm de vorbă. Altfel... O rog pe Didina să-i ardă colea și un cuptor de plăcinte, de să-ți lingi degetele. Încolo... Sănătate! Atunci treaba-i ca și făcută. Mâine seară ai musafiri, Petrache! Sunteți bine veniți. Numai să nu te văd că o faci iar pe mutul, că nu te speli cu toată apa din
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o curiozitate izvorâtă din dragostea adâncă ce ne-o purta. În sufletul ei bun, am rămas niște copii nevinovați cărora trebuia să le poarte cineva de grijă. Am intrat În hol și În afară de un miros Îmbătător de friptură, sărmăluțe și plăcintă cu mere... se părea că nimic nu tulbură liniștea ce devenise parcă singura stăpână. Hei! E cineva acasă? am strigat aproape la unison, În timp ce ne scoteam hainele și căutam din priviri un loc pe unde să le abandonăm. Ce bucurie
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Credeam că nu mai scap din vâltoarea ce mă cuprinsese, vâltoare care mă ademenea asemenea unui ochi de apă viclean care vrea să te ducă În adâncuri. Acasă ne aștepta o supă de cocoș cu găluște. La desert am avut plăcintă cu brânză ( pască poloneză) pe care o făcusem cu o zi Înainte. Fructele (smochine, kivi, struguri), ciocolata nu lipseau de pe masă. Seara, Înainte de culcare, am băut un ceai verde cu lămâie și miere de albine. Singura problemă, și cea mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Domnului de voi dacă ascultați? Ce bucurie, ce sentimente frumoase aveam în suflet! Eram atât de fericiți că Maica Domnului ne iubea și venea în fiecare an la noi de această sărbătoare. Erau sărbători la care știam că se coc plăcinte, toate gospodinele din mahala puneau împreună totul și coceau la o casă, unde se adunau toți împreună și mâncau. Era de sâmbăta pomenirii lui Lazăr, cel înviat a patra zi din morți. Și încă multe alte obiceiuri plăcute și interesante
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Galina, lele Anișoară, Tudoriță și Serghei, Marie și Vladimir! Vă iubim pe toți și ne este tare dor de voi!”. Fiecare gospodină cocea pâinea pentru familia sa în cuptoare acasă. Sâmbăta seara, în casa noastră se aduna atâta pâine și plăcinte proaspete și calde, de parcă aș fi copt eu în cuptorul meu. Fiecare din ele dorea să facă pomană și se gândea: „Cutare coace și ea, cealaltă la fel, cealaltă la fel... mă voi duce să fac pomană la profesori, că
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Hai, la făcut băiță și repede la culcare în pătuc, la călduț! îi zisei eu. Copilul ascultă și făcu ce-i spusesem. După ce-l spălasem, îmbrăcându-l, el zise trist: - Mamă, astăzi tanti Genia nu ne-a adus pâine și plăcinte. Eu nu observasem aceasta, dar copilul așteptase toată după amiaza ca să vină tanti Genia cu pâinica și plăcinta caldă. Suferea și nu înțelegea cum de putuse uita tanti de noi. Stătea deja în pătucul lui. Îmi plăceau suflețelele lor curate
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
făcu ce-i spusesem. După ce-l spălasem, îmbrăcându-l, el zise trist: - Mamă, astăzi tanti Genia nu ne-a adus pâine și plăcinte. Eu nu observasem aceasta, dar copilul așteptase toată după amiaza ca să vină tanti Genia cu pâinica și plăcinta caldă. Suferea și nu înțelegea cum de putuse uita tanti de noi. Stătea deja în pătucul lui. Îmi plăceau suflețelele lor curate și sincere. Încercasem să-i dau vreo explicație care să-l fi ajutat să adoarmă mai ușor. - Eu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
căci chiar în acel moment auzim boc-boc în geam și cuvintele: - Deschide-mi, sunt vecina! M-am dus să deschid și când intrarăm în cameră, copilul era în picioare. Vecina nu uitase de noi, venise cu pâinica proaspătă și cu plăcinte. Pe fața copilul o expresie de bucurie se născuse. Vecina se grăbea, își ceruse iertare că venise așa târziu și se îndreptă spre ușă. Copilul îi zise: - Eu te-am așteptat, tanti Genia! Vecina, care avea o inimă atât de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o inimă atât de bună ca și pâinea pe care o cocea, cuprinse copilul, îl sărută și îi zise: - Știam, puiule, de aceea și am venit. Ieșisem să-mi petrec vecina. Când intrasem, copilul mânca cu poftă o bucățică de plăcintă. - Vezi, îmi zise el bucuros, ți-am spus că a copt azi! Își frecă palmele mânuțelor, una de alta (așa făcea, și face și acum încă, când era mulțumit tare de ceva) și se culcă. Acum, peste mulți ani, vreau
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pe acolo administratorul parcului. Pe placa de beton schâncea, rotindu-se de mama focului, Lolica o cățelușă tare drăgălașă, care se oploșise de mai multă vreme pe aici. Administratorul se apropie de ea, o dezmierdă, prin cuvinte, îi dădu o plăcintă și câteva oase, din friptura de pui pe care o mâncase ceva mai devreme, dar, Lolica, nu a luat nimic în seamă. Se tot rotea, pe betonul care de-acum seîntărise bine, și scâncea mereu. Ce ai, ce ai pățit
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
prevederilor. Își terminară și aici treaba. Porniră mai departe.Bucurie și entuziasm nemaipomenit - din partea tuturor. Urmară încâ vreo câteva opriri, pe la alte adrese. Mulțumire enormă și din partea colindătorilor, și din a colindaților. Pretutindeni erau întâmpinați cu gustări, cu prăjiturele, cu plăcinte, colaci și bani. Inclusiv cu băutură. Mătușa Irina mai dădea câte un păhăruț pe gât. Copiii, însă, și conducătorul auto, nimic. Așa era bine, așa era normal. Urmau, în zorii zilei, să revină de unde au plecat, și, așa cum le-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
se născuse, unde copilărise, la ce pension de fete învățase, când se măritase cu nenea Epa, prin ce momente grele a trecut (mai puțin anii de detenție de care nu eram și nu sunt încă sigur), cum n-au fost plăcintele pe garduri niciodată, etc. Avea o duzină întreagă de fotografii prinse cu răbdare și cu mult gust în albume de zile mari, cu coperți vernil și cănaci roșii ca de mărțișor sau roz fără cănaci, sau mov și cu dungi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
are inimă bună și nu te-a lăsa la greu ferească Dumnezeu. Când toate s-au liniștit, cărăușii s-au apucat să mănânce gospodărește. Măriuța se învârtea printre ei întrebându-i dacă mai doresc de mâncare. Acușica îs gata și plăcintele... Atunci vine și vinul, flăcăilor, și pe urmă să dea Dumnezeu zile bune - a completat Costache, plecând cu o oală burduhoasă după vin. Măriuța s-a apucat să pregătească ulcelele pentru vin, numărându-le: două, patru, șase, opt și... gata
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să mângâie ulcica cu gesturi delicate, de parcă ar fi mângâiat sânul unei femei... Apoi a dus-o la gură și abia și-a înmuiat buzele și mustața, pentru că ochii de vulpoi sau oprit pe chipul Măriuței, care, îmbujorată, tocmai aducea plăcintele... A trecut pe la fiecare cu chersânul, începând cu moș Dumitru. Când a ajuns la Hliboceanu, parcă a zăbovit mai mult, iar ochii i-au clipit cumva anume... Dar pe urmă poate și-a tras de seamă că nu-i bine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a plecat la bucătărie. Ochii lui Pâcu nu ședeau degeaba. Pe sub sprâncenele stufoase, îi urmăreau pe Măriuța și pe Hliboceanu...Nu i-a scăpat nimic, dar nu a dat nici un semn că ar fi priceput ceva... După ce și-a terminat plăcinta, a întrebat pe neașteptate: Ia să-mi spuneți voi unde am ajuns cu povestitul? Nimeni n-a scos o vorbă. Atunci, Pâcu a reluat firul povestirii: Și spunea Vasile Căpitanu: „Unde au început să-mi tremure genunchii... <Hai, curaj, băiete
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
căutam și eu sămânță de vorbă. Mai degrabă vroiam să-l zgândăr pe Pâcu. Și el cu limba lui ascuțită nu ne-o iertat nici pe unul - a apreciat moș Dumitru. Spune-i Măriuței că diseară, fără tochitură și fără plăcinte poale-n brâu, nici nu vreau să știu de ea - a aruncat vorbă provocatoare Pâcu. Nici o grijă. Nu se face ea de rușine, Pâcule. Până una-alta, noi o luăm din loc, pentru că mai avem oleacă de drum... Acușica-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la locul lui știut de ani și ani...Măriuța și Costache și-au făcut datoria, dar Pâcu a mai avut ceva de spus: Să nu crezi, Măriuță fata moșului, că scapi ieftin în seara asta, dacă nu ne dai și plăcinte poale-n brâu, așa ca la mama lor... Promisiunea dată îi datorie curată, moș Pâcule. Așa că m-am ținut de făgăduială și în sara asta ai să mănânci plăcinte pe săturate - i-a răspuns Măriuța, râzând așa cum n-a mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că scapi ieftin în seara asta, dacă nu ne dai și plăcinte poale-n brâu, așa ca la mama lor... Promisiunea dată îi datorie curată, moș Pâcule. Așa că m-am ținut de făgăduială și în sara asta ai să mănânci plăcinte pe săturate - i-a răspuns Măriuța, râzând așa cum n-a mai făcut-o de ceva vreme... Hliboceanu a întors capul spre ea, dar cu fereală parcă. De când Pâcu i-a spus să se liniștească, pentru că nu face bine ceea ce face
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Nu mai era tăcerea din seara trecută. Se mânca și se râdea cu poftă, iar rachiul și ulcica cu vin nu aveau pricini de supărare că nu sunt întrebate îndeajuns... La apariția Măriuței în pragul bucătăriei cu chersânul plin de plăcinte, ochii cărăușilor au lucit gândind la plăcerea ce-i așteaptă... Pâcu a sărit în ajutorul crâșmăriței, i-a luat chersânul din brațe și, așezându-l pe masă, a grăit: Aflați, flăcăilor că așa trebuie să te porți cu o doamnă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
într-un fel hazliu, intonația vocii era alta sau trăgea din lulea într-un anume fel... Toată purtarea lui provoca valuri de râs. Pe lângă asta îi trăgea și pe cei din jur pe povârnișul vorbei de duh. Când și ultima plăcintă din chersân a dispărut, toți au pus mâna pe ulcica cu vin și au tras de dușcă, ca la comandă... În momentul gol de vorbe și râs, Pâcu s-a apucat să grăiască: De mâncat am mâncat - să trăiască Măriuța
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să-și ocupe fiecare locul lui. D-apoi de când îi visăm și îi așteptăm? - a răspuns Hliboceanu, cu voce joasă și caldă. Dacă ne-om ține de firitiseli, nu mai apucăm să-i bem vinul lui Costache și să mâncăm plăcintele Măriuței. Așa că, la treabă, copii, că avem timp de cislă toată noaptea, care-i încă destul de lungă - a pus treburile în ordine Pâcu... Când masa era în toi, Hliboceanu a prins să vorbească, fără a aștepta ca ceilalți să înceteze
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și o poveste... De când n-am mai auzit noi o poveste adevărată! - l-a făcut atent Hliboceanu. Măi flăcăi! Ați auzit voi că vorba lungă îi sărăcie? - a întrebat Pâcu. Asta ar cam însemna să bem vinul, că se răcesc plăcintele - a intervenit Puicuță. Bine ai mai întors-o, feciorul tatii! Ai făcut și tu ca acela care l-o întrebat pe un om: „N-ai un foc să-mi dai o țigară, că mi-i o foame de nu știu unde să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]