277 matches
-
călări. Arcașii lăsară săgețile În jos, căci recunoscuseră, pe mantiile lor albe, semnul scutului și spadei. Călăreții coborâră tăpșanul la trap, se aliniară și Își duseră toți, cu o singură mișcare, pumnul drept În dreptul inimii. - Apărătorii... murmură, admirativ, unul din plăieși. Io credeam că-i numa’ o legendă... Da’ iacătă-i... Unul din călăreți avansă până În dreptul voievodului și spuse: - Să trăiești, măria ta! Sunt arcașul Simion, cu cincizeci de luptători. Am ordin să veghez asupra măriei tale. Am vegheat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ținuturile Harghitei și Covasnei a fost mobilizată de voievodul Ardealului, Ștefan Bathori! - Pornește Matei Corvinul, În sfârșit, spre Moldova? - Matei, nu. Dar pornește un comandant mult mai aprig decât Matei. Vlad, fiul lui Dracula! Un murmur se răspândi În rândurile plăieșilor la auzul acestor cuvinte. Cu toții simțeau că, de la primul sunet de corn al măriei sale, un val de Încredere și de luptă pornise undeva, În adâncurile lumii. Iar acel val creștea zi după zi. Ridicarea lui Vlad Țepeș era un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
largi, străjuite de ceilalți brazi, drepți, Înalți și veșnici. Era un loc În care se ajungea greu, pe poteci știute doar de oamenii pădurii. Dar era un loc sigur. Voievodul se opri la marginea poienii, așteptând. În spatele lui, oastea de plăieși, țărani și răzeși se opri și ea. Se adunaseră, până acum, peste opt mii de oameni. Veniseră pe jos, peste crestele munților, din ținuturile Vrancei, Neamțului, Dornelor, Hotinului, și din câmpiile Sorocăi și Orheiului. Fierarii satelor de munte se apucaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
că, indiferent cât ar dura războiul și indiferent ce efort ar trebui să facă țara, pe câmpurile de luptă sau În spatele lor, Ștefan era hotârăt să meargă până la capăt. Până la ultima sabie, până la ultima săgeată, până la ultimul om. Oastea de plăieși, deocamdată prost Înarmată, ocupase latura stângă a poienii, iar coloanele ei se duceau, Înapoi În păduri, până pe culmea muntelui. Curând după miezul nopții, tropote Înfundate În pământul moale, acoperit de ace de brad căzute În primăverile veacului, se auziră dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
paiele au dispărut mistuite de flăcări, adăposturile așijderi, grânele au fost dosite în gropane de negăsit, animalele și-au pierdut urma prin păduri, fântânile sunt pline de mătrăgună pisată și măsălariță... Satele s-au pustiit.. Ordinul rămâne ordin, generale. * * * Un plăieș bătrân, cam de ani 75, de loc de prin părțile Hindăului, frate mai mare pârcălabului de la Cetatea Neamțului, s-a prezentat în fața Măriei Sale regele de Polonia, duce de Lituania și suveran de Letonia. Măria Ta! Noi cetatea nu ți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vărsa ploi cu găleata și înmuia pravul de pușci. Vântul dinspre miazănoapte pătrundea până la oase. Sângele albastru al leșilor a devenit vâscos, încât nici nu se mai scurgea din leșurile rămase pe câmpul de bătaie... Și tocmai când cei câțiva plăieși rămași în viață se pregăteau să înalțe la vedere ștergarul alb, Sobieski, mai mult spășit decât mândru, a ordonat încetarea asaltului și începerea pregătirii de retragere către țara leșească. Iarna era pe aproape și urmașii lui Kopernik de la Torun au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cel mai tăcut, cel mai cumpătat dintre oameni, în care se adună continuu dorința de a nu minți și de a nu răni pe nimeni, un neobișnuit amestec de candoare și de generozitate, capabil de naivități și de memorabile adevăruri, plăieșul din munții Bucovinei, Ștefan Sturz. Munteanul Sturz este cel care, într-un rând, în tenebrele unei galerii a minei de la Pietrosul, m-a supărat, spunându-mi cu ingenuă camaraderie: ce căutăm noi aici, don inginer? Căutăm argint viu, care ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
porumbei, Au picurat într‐însul, albaștri, ochii ei. Când vântul calm foșnește în satul meu natal Se‐ndeasă iarba țării să‐i facă loc sub șal; Din rădăcini când mișcă vântoasa codrii deși Se‐ndeasă plăieșite în somn și vechi plăieși. II Binevoiți, lăuta mai dați‐mi‐o să cânt... Mereu și mai puternic eu te iubesc, pământ, Din ziua când de‐acasă măicuța mea a mers și a pierit odată cu seara‐n univers — și inima, tipsie cu roditori atomi, Aici a
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
din Haikiriki scoțându-și peste cap sutana nouă și curată pe care obișnuia să și-o pună, când vizitam biserici, peste cea veche și soioasă cu care umbla de obicei. După aia am fost chemați În mijlocul cercului format În jurul bătrânului plăieș. Trebuia să servim de interpreți. L-am Întrebat Întâi câți ani are. Era probabil Întrebarea cea mai frecventă cu care Începea o discuție Între el și un ghid. Avea răspunsul pregătit. „Când s-o fost terminat războiul din 1918 mergeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie la Constantinopoli. În 1846 oferă Teatrului Național din Iași vodevilul propriu Soldatul prujitor. Bazată pe quiproquo, intriga este derulată cu îndemânare, fără însă a fi susținută și de un limbaj nimerit. Plăieșul logofăt mare (1876) este o dramă istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre Stan Plăieșul, considerat reprezentant al bunului simț popular, și Despot Vodă. Anticipând cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Soldatul prujitor. Bazată pe quiproquo, intriga este derulată cu îndemânare, fără însă a fi susținută și de un limbaj nimerit. Plăieșul logofăt mare (1876) este o dramă istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre Stan Plăieșul, considerat reprezentant al bunului simț popular, și Despot Vodă. Anticipând cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri, acesta e un amestec straniu de despotism și toleranță, predispus mai curând să filosofeze asupra vieții decât să conducă țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
toleranță, predispus mai curând să filosofeze asupra vieții decât să conducă țara. Iubire, crimă, complot, adulter alcătuiesc schema piesei lui, ilustrativă totuși pentru anul în care a fost scrisă. SCRIERI: O călătorie la Constantinopoli, Iași, 1844; Soldatul prujitor, Iași, 1846; Plăieșul logofăt mare, Iași, 1876; ed. (Amore e giustizia), tr. Cornelia Codrescu, Napoli, 1878. Traduceri: Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu, Iași, 1838; Contesa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
la Méchain était une des aides que Busch aimait le mieux à employer. (...) Ce qui la dévorait, ce qui lui mangeait leș bénéfices de șa cité, c'était să passion malheureuse du jeu. Et elle avait aussi le goût des plăieș d'argent, des ruines, des incendies, au milieu desquels on peut voler des bijoux fondus. Lorsque Busch la chargeait d'un renseignement à prendre, d'un débiteur à déloger, elle y mettait parfois du sien, se dépensait pour le plaisir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
O reușită tipologică este Malaspina, intrigantul de speță romantică. Turnul Butului (1863) este o dramă hibridă, ce amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
neobosit principalele teme politice, și dezvoltă o scenografie inedită care le transformă în mari tablouri vivante: flăcăi și fete în costum popular oferind stereotip pâine cu sare și flori, covoare de flori în calea "înalților oaspeți", voievozi călări, spătari și plăieși predându-i cheile Cetății, buciumași, fluierași, bătrâni sfătoși, o horă în care se prind chiar EL și EA, ilustrând caracterul popular (nu democratic, popular) al acestor adunări care transced sistematic toate categoriile societății reale în beneficiul imaginii ideale a Poporului
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
colectivitatea de copii. În lucrarea de față vom prezenta un caz de dizartrie cu specificul său individual, reliefând evoluția lui pe baza terapiei logopedice. S.D.A. (Sorocan Dumitru Dimi Aurelian), băiat, născut la 20.11.1971 în orașul Iași, Str. Plăieșilor nr. 7, respins de două ori de la comisia de înscriere pentru clasa I. Anamneza. Nu apar indicii de ereditate morbidă. Sarcina și nașterea au fost normale, fătul cu greutatea de 3.850 g. A fost alimentat artificial de la 11 zile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
82 136 23. C.S.V. Mihaileni Mihaileni 35.066 164 2.549 24. C.S.V. Mugeni Mugeni 35.067 104 485 25. C.S.V. Ocland Ocland 35.068 76 1.127 26. C.S.V. Odorheiu Odorheiu 35.069 40 0 Secuiesc Secuiesc 27. C.S.V. Plăieșii de Plăieșii 35.070 190 3.086 Jos de Jos 28. C.S.V. Porumbenii Porumbenii 35.071 82 192 Mari Mari 29. C.S.V. Praid Praid 35.072 213 1.086 30. C.S.V. Remetea Remetea 35.073 285 1.378 31. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
23. C.S.V. Mihaileni Mihaileni 35.066 164 2.549 24. C.S.V. Mugeni Mugeni 35.067 104 485 25. C.S.V. Ocland Ocland 35.068 76 1.127 26. C.S.V. Odorheiu Odorheiu 35.069 40 0 Secuiesc Secuiesc 27. C.S.V. Plăieșii de Plăieșii 35.070 190 3.086 Jos de Jos 28. C.S.V. Porumbenii Porumbenii 35.071 82 192 Mari Mari 29. C.S.V. Praid Praid 35.072 213 1.086 30. C.S.V. Remetea Remetea 35.073 285 1.378 31. C.S.V. Sacel Sacel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
1. Gheorgheni 2. Miercurea Ciuc 3. Toplița Orașe integral în zona montană - 4 1. Băile Tușnad 2. Bălan 3. Borsec 4. Vlăhița Comune integral în zona montană - 39 1. Bilbor 2. Carta 21. Mihăileni 3. Căpâlnița 22. Păuleni-Ciuc 4. Ciceu 23. Plăieșii de Jos 5. Ciucsângeorgiu 24. Racu 6. Ciumani 25. Remetea 7. Corbu 26. Sărmaș 8. Cozmeni 27. Siculeni 9. Dănești 28. Sâncrăieni 10. Ditrău 29. Sândominic 11. Frumoasa 30. Sânmartin 12. Gălăuțaș 31. Sânsimion 13. Joseni 32. Sântimbru 14. Lăzarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
1. Gheorgheni 2. Miercurea Ciuc 3. Toplița Orașe integral în zona montană - 4 1. Băile Tușnad 2. Bălan 3. Borsec 4. Vlăhița Comune integral în zona montană - 39 1. Bilbor 2. Carta 21. Mihăileni 3. Căpâlnița 22. Păuleni-Ciuc 4. Ciceu 23. Plăieșii de Jos 5. Ciucsângeorgiu 24. Racu 6. Ciumani 25. Remetea 7. Corbu 26. Sărmaș 8. Cozmeni 27. Siculeni 9. Dănești 28. Sâncrăieni 10. Ditrău 29. Sândominic 11. Frumoasa 30. Sânmartin 12. Gălăuțaș 31. Sânsimion 13. Joseni 32. Sântimbru 14. Lăzarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
170 22. C.S.V. Merești Merești 35.065 82 23. C.S.V. Mihăileni Mihăileni 35.066 164 24. C.S.V. Mugeni Mugeni 35.067 104 25. C.S.V. Ocland Ocland 35.068 76 26. C.S.V. Odorheiu Odorheiu 35.069 40 Secuiesc Secuiesc 27. C.S.V. Plăieșii de Plăieșii de Jos 35.070 190 Jos 28. C.S.V. Porumbenii Porumbenii Mari 35.071 82 Mari 29. C.S.V. Praid Praid 35.072 213 30. C.S.V. Remetea Remetea 35.073 285 31. C.S.V. Săcel Săcel 35.074 218 32. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
C.S.V. Merești Merești 35.065 82 23. C.S.V. Mihăileni Mihăileni 35.066 164 24. C.S.V. Mugeni Mugeni 35.067 104 25. C.S.V. Ocland Ocland 35.068 76 26. C.S.V. Odorheiu Odorheiu 35.069 40 Secuiesc Secuiesc 27. C.S.V. Plăieșii de Plăieșii de Jos 35.070 190 Jos 28. C.S.V. Porumbenii Porumbenii Mari 35.071 82 Mari 29. C.S.V. Praid Praid 35.072 213 30. C.S.V. Remetea Remetea 35.073 285 31. C.S.V. Săcel Săcel 35.074 218 32. C.S.V. Sărmaș Sărmaș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
construcții, și materiale refractare Noiembrie terasit, Turda nr. 2 și prefabricate comună Ungheni ──────────────────────────────────────────────────────────────���───────────────── Consiliul popular al județului Neamț - Întreprinderea județeană de industrie locală Neamț ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Piatră- Mobilă corp, Centrala de prelucrare a - de lucru Neamț, str. mic mobilier, lemnului București Plăieșului articole (Unitatea de prelucrare nr. 1 și mărunte a lemnului Fermelor din lemn Piatra-Neamt) nr. 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Piatră- Ambalaje Întreprinderea forestiera - de lucru Neamț, din lemn de exploatare și transport cartier Piatra-Neamt Odeni, si Tîrgu- Neamț, str. 6 Noiembrie nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
170 22. C.S.V. Merești Merești 35.065 82 23. C.S.V. Mihăileni Mihăileni 35.066 164 24. C.S.V. Mugeni Mugeni 35.067 104 25. C.S.V. Ocland Ocland 35.068 76 26. C.S.V. Odorheiu Odorheiu 35.069 40 Secuiesc Secuiesc 27. C.S.V. Plăieșii de Plăieșii de Jos 35.070 190 Jos 28. C.S.V. Porumbenii Porumbenii Mari 35.071 82 Mari 29. C.S.V. Praid Praid 35.072 213 30. C.S.V. Remetea Remetea 35.073 285 31. C.S.V. Săcel Săcel 35.074 218 32. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]