711 matches
-
26 august 2014 Toate Articolele Autorului Eu am greșit atunci când am crezut, Că-n suflet am o dragoste adâncă... N-a fost așa, sunt vise din trecut, Cu zâne, din castelul de pe stâncă. Cu suflet inocent ca de copil, Am plăsmuit feerice istorii, Dar realitatea m-a cuprins tiptil, Și m-a trezit din vise iluzorii. Iertare eu nu cer și nici nu dau. Căci iarna ce mi-a nins în păr , omătul, M-a învățat din viață ce să iau
EU NU TE VREAU! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368184_a_369513]
-
ce știu savura în taină, profunzimi de gând și miezuri de cuvinte. Memorialistică acum, după poezie, proză, primim cu bucurie, într-o complicitate fecundă (cartea poatefi o sursă de inspirație, un imbold la scris, o chemare la a crea, a plăsmui). Chipurile care se perindă prin fața ochilor noștri, familia, rude, prieteni, colegi, cunoscuți, pot deveni oricând sursă pentru alte chipuri calde, de protagoniști ai unui roman. De ce nu, dat fiind faptul că talentul, cartea, este ca o lumină, de Înviere, nu
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
cuvinte mai frumoase și mai sfinte, decât pe ele. Auziți: "Ascultați-mă, fecioarelor, ascultați-mă ca pe un părinte, ascultați-mă pe mine care vă sfătuiesc cu toată sinceritatea la ceea ce este de folos sufletului vostru. Fiți așa cum v-a plăsmuit Dumnezeu, Făcătorul a toate, fiți nevinovate așa cum ați ieșit din mâna Părintelui ceresc, purtați în voi un chip nevinovat, o înfățișare plină de bună cuviință. Sârguiți-vă să fiți mereu aceleași care ați început deja să fiți. Sârguiți-vă să
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
ei. Viciau grav și conținutul și forma, tocea de sensuri aspectele întâmplător corosive ale acțiunii cotidiene, “împingeau” gestul în “șanțul” bătăii de joc, ba îi conferea pe deasupra și accente de nonficțiune, vulgarizau comportamente și fapte altfel normale pentru ei și plăsmuiau scenarii cu o pronunțată tentă “horror”, care, am văzut cu proprii ochi, îi îngrozeau până și pe ei. Denaturarea cu bună știință a obiceiurilor și folclorului Navajo a adus grave deservicii cauzei lor, un început de discordie care s-a
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
Pentru Ionatan Piroșca versurile pe care le plăsmuiește sunt o exprimare a întregii sale vieți. Nu l-a “ajutat” nimeni, niciodată să făurească stihuri, ci s-a trezit pur și simplu făcând acest lucru de îndată ce a deprins literele. Avea doar opt ani când a așternut primele rime pe
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
fără ține, femeie... VI. VIAȚA CĂ O PERLA, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. VIAȚA CĂ O PERLA * Ce naști tu VIAȚA, Ca o plămădire ascunsă În dosul unor carapace de cleștar ? Ce plăsmuiești frenetic În beznă umedă și rece A unei cochilii purtată de un val ? Ce-astepti tu strigat de durere Inalatat la stele, În clipa deznădejdii de a fii ? Tu tot mai speri, ca o indarjire-a firii Oceanul de speranțe
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
Tu tot mai speri, ca o indarjire-a firii Oceanul de speranțe să-ți poarte-n coama-i, talazul fericirii ? Citește mai mult VIAȚA CĂ O PERLACe naști tu VIAȚA,Ca o plămădire ascunsaIn dosul unor carapace de cleștar ? Ce plăsmuiești freneticIn beznă umedă și receA unei cochilii purtată de un val ?Ce-astepti tu strigat de durereInalatat la stele, În clipa deznădejdii de a fii ? Tu tot mai speri, ca o indarjire-a firiiOceanul de speranțe să-ți poarte-n
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
presei comuniste, ce nu știau cum să se metamorfozeze mai repede în lustragiii Consiliul FSN, iar cizmele ungurești le preferau ca dovadă a democrației de București. A fost purtat peste tot în lume, pe cheltuiala statului român, drept scânteia revoluției plăsmuindu-i un cult al personalității, ce s-a dovedit a fi fals și nefast pentru națiunea româna. Iredentiștii UDMR-ului, majoritatea fii și nepoți de hothiști, l-au susținut și fixat ca vârf de lance al iredentismului lor, conștienți că
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
demonie a harului, nu întrece fascinația sunetelor miraculoase ce zboară de la limanul tuburilor naiului lui Gheorghe Zamfir întru făptuirea levitației nezănatice a omului predat totalmente libertății fericirii. Cu naiul la gură, maestrul Gheorghe Zamfir are o gură de floare! Ea plăsmuiește o altă viață dăruită omului: viața din cântec, ce creează la rândul ei, sfințenia. Sublima fertilitate a emoției nuntite cu libertatea harului e melosul fenomenal al naiului lui Gheorghe Zamfir, din care descind capodopere muzicale unice, capabile să zboare ca
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
fiori alinători și o mângâiere mătăsoasă! Surâzâtoare și luminoasă, maestra Angela Gheorghiu scoate dintr-un glas adânc fericirea, și o dăruie, iar dintr.o pură frumusețe, înconjurată de aură, bucuria, pe cât de omenească, pe atât de inefabilă. În jurul ei se plăsmuiesc luciri viorii și o lină armonie! Pare idol sau stea, la vedere, dar de iubit, o iubește o lume cu cea mai omenească și pură iubire! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Angela Gheorghiu. Muzica, dulce liniște
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
secundă am sărutat cerul, Cu vârful degetului meu. Apoi mi-am despletit gândurile vopsite în roșu. Pe amintirile tale, ale mele, sau ale timpului furat de încercări. Am sperat că voi adormi pe aripi de înger. Și voi visa. Visuri plăsmuite de oameni. Ce n-au fost rostite, Și nici visate. Dar gândul, Mă prindea în mreaja lui, Și-mi dăruia comori. Am incercat sa zâmbesc vieții, În amurguri parfumate de culori. Dar secundă, Încărcată de mister. Mă lua pe aripile
SECUNDǍ INFINITǍ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353249_a_354578]
-
puțin de 24 de dedicații, fără să semene una cu alta, cu siguranță, că o faci cu dragul cuvintelor pe umeri, dorind să croiești, din condei, o direcție de mers pentru viitorul cititor prin labirintul cuvintelor pe care le-ai plăsmuit cu migală și dragoste, așezându-le în sutele de poezii scrise de-a lungul vremii ... Odată dezmeticită, după șocul produs de primirea neprețuitului cadou purtând încărcătura specială a unei întregi opere de valoare nu numai literară, ci și spirituală, morală
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
Sentiment > VIAȚA CĂ O PERLA Autor: Lăură Isabelle Nicolae Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului VIAȚA CĂ O PERLA * Ce naști tu VIAȚA, Ca o plămădire ascunsă În dosul unor carapace de cleștar ? Ce plăsmuiești frenetic În beznă umedă și rece A unei cochilii purtată de un val ? Ce-astepti tu strigat de durere Inalatat la stele, În clipa deznădejdii de a fii ? Tu tot mai speri, ca o indarjire-a firii Oceanul de speranțe
VIATA CA O PERLA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354274_a_355603]
-
III-a, înv. Iatropol Monica toți de la Școala Gimnazială Vădeni și Munteanu Mariana, înv. Mihai Elena de la Școala Gimnazială Scorțaru Vechi. Promovarea valorilor culturale Se spune că poți să cunoști o țară, un popor, pornind de la oameni și de la obiectele plăsmuite de ei. Prin participarea la acest concurs, elevii școlilor din mediul rural au dovedit că doresc să-și cunoască tradițiile, să descopere istoria obiceiurilor locului unde trăiesc și au încercat să exprime în desenele lor aceste lucruri. Școala movileană, prin
EMOȚIE ȘI CULOARE PE PLAI MOVILEAN de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354557_a_355886]
-
se făcea om, chiar în mâinile tale duioase. Stătea la pieptul tău, îi puteai simți bătăile Inimii Preasfinte, acea Inimă care va deveni mai târziu, comoară de haruri, focar de iubire curată și izvor de milostivire divină! Inima lui Isus, plăsmuită de Sfântul Duh în sânul Mamei pururi Fecioare, unită întru ființă cu Cuvântul lui Dumnezeu, Inimă care va fi „Chivotul Celui Preaînalt, sălașul Dreptății și al Iubirii și în care se află deja toate comorile înțelepciunii și ale sfințeniei, în
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
vremurilor multe generații care au rămas acasă sau au luat drumul pribegiei, răsfirându-se pe toate meridianele lumii. Dar niciodată, indiferent de sutele sau miile de mile depărtare la care viețuiau, nu și-au uitat locurile în care au fost plăsmuiți. Când fac aceste afirmații le susțin cu putere prin exemple certe, cunoscând mulți români care au ales calea străinătății, dar care nu și-au renegat și nu și-au uitat vreodată obârșia. În toamna anului 1948, fiu al acestor locuri
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
care este coordonată de distinsul om cu suflet nobil, EMANUEL POPE , om de aleasă cultură, poet , prozator și un desăvârșit promotor cultural. Cu inima cât soarele, domnia sa , aduce soare și lumină în sufletele celor ce-i cer ajutorul în a plăsmui ceva trainic și adevărat. Aici, în " Podul suspendat " orice proză, asemeni unei punte pentru un suspin, scrisă de Suzana Deac, autoarea te învăluie în taina ei, îți dă curiozitate sau bucurie, dar cel mai mult dragostea inimii sale, gândurile sincerității
PODUL SUSPENDAT DE SUZANA DEAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357300_a_358629]
-
spune Melania - și sunt sigură că ni se întâmplă tuturor scriitorilor la fel, simt cum pogoară o stare de grație, un fluid aproape palpabil, în care mă cufund, nu mai văd, nu mai aud nimic, în afară de lumea pe care o plăsmuiesc. Personajele devin reale, au viața lor, și nu m-aș mira să îmi sune la ușă, să mă certe pentru o nedreptate pe care, poate, din neștiință am comis-o. Unii critici, malițioși, îi spun ,,beție de cuvinte” stării de
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
ce-i în jur, spunea Mike Florian. Eu sunt fericit, Ioane, fără să știu de ce! Câteodată ne facem castele de zăpadă... Tot ce aveau în jur era efemerul, tot ce-aveau în suflet, eternitatea! Și câte alte vorbe de duh, plăsmuite de mintea țiganilor n-au devenit celebre! Ascultându-l pe nea Mitică, zâmbesc, amintindu-mi niște butade țigănești de pe la noi pe care acum le regăseam în misterioasa scrisoare: Fie frigu’ cât de mare, numa’ vântu’ să nu bată! - țiganilor nu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
din care cântăreața a absorbit opera lor brută, i-a înlăturat scoarță și i-a colectat picătură cu picătură seva! Cântecele ajunse în vocea înălțătoare a Laurei Lavric dau la o parte cămașă și săruta direct pe piept! Glasul ei plăsmuiește melodii, în chip inimitabil! Cândva, Dem Rădulescu i-a cerut la sfârșitul unui cântec să deschidă gură ca să se convingă că nu ține ascuns un minuscul instrument...! Nimeni nu a ajuns vreodată să poată reproduce sunetele pe care le emite
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
le scrie cu cea mai mare ușurință, lăsând să se rostogolească metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versurile devin memorabile datorită simplității exprimării și a muzicalității născute din bună stăpânire a versificației: “Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire,/ Din nuferi - gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire,/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate” (Caut în mine liniștea râvnita). Pe masura ce exercițiul scrisului se impune, poeta devine tot mai profundă, metaforele tot mai cuprinzătoare, numărul poeziilor
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
uitate elementele de realitate strictă, cum ar fi numele unor personaje istorice, ale locurilor existente cândva ori faptele consemnate de memoria înscrisurilor. Cu toate acestea, senzația pe care o lasă relatarea este, deliberat, cețoasă și vagă, asemănătoare celei din legendele plăsmuite de imaginația colectivă. Textul are, de cele mai mutlte ori, alura basmului, cu componente specifice (fantasticul și fabulosul) acesui tip de discurs. * E de remarcat modul în care Mihai Murariu exploatează fabulosul, atât la nivelul semanticii, cât și la cel
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
biruit moartea mai întâi în sine însuși și apoi în jurul său. Aceasta este filosofia ortodoxă, Filosofia Sfântului Duh, care instituie în om forța moralei creatoare înmulțindu-i înțelepciunea dumnezeiască. Ca Mlădiță a Viței-Duhului Sfânt, filosofia de-viață-făcătoare este singura artă care plăsmuiește omul după chipul lui Dumnezeu și singura știință care-l învață cum să ajungă de la moarte la nemurire. Dumnezeiescul Sfânt Ioan Damaschin sublinia caracterul moral al filosofiei ortodoxe spunând că: „filosofia este asemănătoare cu Dumnezeu” și că ea este, deci
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
Publicat în: Ediția nr. 505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului Când rostuim cuvintele-n poeme Când rostuim cuvintele-n poeme Ne mântuim uitările-n safire Turnând cu dărnicie în potire Nectar de slovă, nimicind blesteme. Din râuri limpezi plăsmuim iubire, Din gânduri nestemate-n diademe, Cu roua răstignită-n floare - steme Pe frunți, petale - muguri de-mplinire. Din depănarea vremilor, cuminte, De cade-arar o scamă de-ntristare Și prăvălește înspre lut, fierbinte, Sfielnic dor și-un dram de tulburare
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
de fum alb se înalță / la fel ca pe acoperișul lumii când un cardinal elector ... , nu voi continua cu versurile poetei, ci doar voi încerca să parafrazez, cu o deschidere voită a frumuseții, care înnobilează versul cu dorința de a plăsmui tot ceea ce este mai pătrunzător. În sfârșit, Călin Derzelea ține să ne amintească de sufletul nemuritor și de geneză: Acasă e în nor, / străin e lutul meșterit / de mâna focului și că poetul rămâne singur oriunde ar fi, pentru că numai
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]