369 matches
-
greu de conceput înainte, va înțelege că e imposibil să rămînă la distanță de partea rea a vieții de grup. B.N., de 18 ani, arestat pentru furt, mărturisește 88: "Cînd am intrat în cameră, prima oară au venit șmecherii și plantoanele să mă vadă. M-au luat la întrebări și au încercat să mă înjosească (să îl supună perversiunilor sexuale n.n.). N-am vrut și au zis că mă bat. Am țipat, am ieșit la raport și i-am spus comandantului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la o altă cameră. Acolo alți doi țigani tîrgovișteni au încercat să mă spurce. Am refuzat, m-au bătut, mi-au luat hainele și m-au lăsat în pace. Comandantul nu le-a făcut nimic. Noroc că am întîlnit un planton care-i cunoștea pe cei din orașul meu și a fost pila mea. Tipul m-a apărat pînă s-a liberat. Dar pentru că mă apăra trebuia să-i spăl ciorapii, să-i dau din mîncarea mea și din pachetele primite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sărac și necăutat, va trebui să efectueze o serie de munci înjositoare pentru protectorul său: să-i spele hainele (în special chiloții și ciorapii), să-i ofere din mîncarea lui, să spele WC-urile în locul acestuia, să facă suplimentar de planton etc. Plata are loc imediat și reprezintă forma de acceptare a statutului de nepot. Refuzul ei atrage imediat represalii: bătăile, sustragerea puținelor bunuri rămase în cazul unei busculade aranjate, violul sau tentativa de viol, mutilările sau accidentările intenționate. Ele se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bilete de voie în oraș, adică în comună. Faptul că mi se permitea să ies pe poartă și mă simțeam liber, însemna foarte mult pentru mine ca încazarmat. Caprarii nu se mai luau de mine, fusesem scutit de serviciul de planton, sau dacă îl făceam, mă puneau numai pe schimbul unu, adică până la ora 24. La 1 Mai, zi de avansări, mă făcură soldat fruntaș, astfel că aveam dreptul la unele facilități. Mă bucurasem că nu mă scutise de serviciul la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
tuci scoase din uz. Pentru a evita orice imprudență care să fi dus la vreun incendiu, era nevoie de mare atenție. În timpul zilei să zicem că era mai ușor, dar în timpul nopții am fost obligați să organizăm un serviciu de plantoane, cu atât mai mult cu cât zilele deveniseră din ce în ce mai scurte, iar nopțile din ce în ce mai lungi. Ne apropiam de luna decembrie. Atașați numai la trenuri de marfă, drumul devenea lung, în ritmul în care mergeam începuse să ne cuprindă disperarea. Fără paturi
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Cangiopol se strecurau spre casa noastră din Copou că printr-un câmp de gloanțe. Securitatea a cheltuit milioane cu pază dizidenților ieșeni. Au urmat confruntări și represalii, escorte la serviciu și piața, telefonul sub observație, arestări la domiciliu, mașini și plantoane În fața porții, chemări la securitate și anchete extenuante etc... Occidentul ne-a protejat, dar dacă evenimentele din decembrie ar fi Întârziat să explodeze, moartea nu ne-ar fi ocolit. Domnule președinte, vă amintesc, desigur, din acest motiv am dezvoltat discuția
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Într-o unitate, de tancuri, și avea talent de povestitor că și Sven Hassel), am Încercat să dorm; n-am reușit la gândul că după 1535 de zile de sclavie voi fi iarăși liber; am mai stat de vorbă cu plantonul brigăzii, am ieșit afară din baraca și am privit stelele de pe bolta cerească, reci și indiferente la soarta și suferințele oamenilor, am revenit pe prici unde m-am mai zvârcolit o bucată de vreme, ațipind puțin și trezindu-mă la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În dormitoare construite din paiantă, fără ferestre duble, cu o singură sobă de fier într-un colț, care nu putea încălzi cogeamite hardughie, era frig ca afară. Mi-aduc aminte cum într-o noapte, la inspecția ofițerului de serviciu, în timpul plantonului dintre orele 12 și 3 dimineața planton de serviciu fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
duble, cu o singură sobă de fier într-un colț, care nu putea încălzi cogeamite hardughie, era frig ca afară. Mi-aduc aminte cum într-o noapte, la inspecția ofițerului de serviciu, în timpul plantonului dintre orele 12 și 3 dimineața planton de serviciu fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Am socotit că locul cel mai potrivit era să-l primesc la mine acasă. Mai era problema ca nici poliția să nu afle. Pentru aceasta, trebuia ca cineva de la poliție să fie la curent, căci era necesară suspendarea provizorie a plantonului de pază de la locuința mea. La siguranța Statului, persoana cea mai sigură era Vintilă Ionescu, pe care-l cunoscusem la lucru din prima mea zi la Ministerul de Interne. Vintilă Ionescu era, fără îndoială, cel mai capabil și mai onest
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
târziu în închisoare. Despre autoritatea primită brusc de Țurcanu vorbește în anchetă și Maximilan Sobolevschi. El pretinde că, în vara lui 1949, Țurcanu și colegii săi de cameră, Gebac, Negură și Onișor, primeau supliment de mâncare. Țurcanu era nu doar planton, ci mergea și la bucătărie, la infirmerie și în alte părți, având practic libertate maximă de mișcare în cadrul închisorii, lucru de neînchipuit pentru un simplu deținut. De asemenea, era scos deseori la raport și trimitea pe Gebac ori Negură în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
erau depozitate. Dormitul era și el un chin, victimele fiind obligate să stea pe pat întinse pe spate, cu pătura până la piept și mâinile deasupra păturii, ca să nu poată să se sinucidă. Dacă vreunul adormea și se mișca în somn, plantoanele care stăteau de gardă peste noapte îl loveau violent cu ciomagul, ceea ce, alături de tensiunea acumulată în timpul zilei în urma bătăilor, făcea somnul imposibil pentru mulți dintre deținuți. Alții nu au fost lăsați să doarmă în mod intenționat timp de câteva zile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
între timp), și le-a indicat să îi predea informațiile culese. Sesizând că planurile s-au schimbat și că administrația închisorii este coimplicată, a doua zi cei doi au cerut la raport ca unul dintre ei să fie pus de planton, pentru a porni acțiunea. Directorul a ezitat, probabil pentru că fuseseră menționate bătăile ca mijloc. Sobolevschi și Prisăcaru au început însă discuțiile cu deținuții, reușind să-i atragă de partea lor pe Gheorghe Comăniță și Mircea Lascu. Prisăcaru a fost programat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a porni acțiunea. Directorul a ezitat, probabil pentru că fuseseră menționate bătăile ca mijloc. Sobolevschi și Prisăcaru au început însă discuțiile cu deținuții, reușind să-i atragă de partea lor pe Gheorghe Comăniță și Mircea Lascu. Prisăcaru a fost programat ca planton abia pe 10 octombrie 1950, cu totul conjunctural, fiindcă se eliberase unul dintre deținuții care erau de planton. Sobolevschi a vorbit cu ofițerul politic, sublocotenentul Paul Asandi, pe la sfârșitul lunii octombrie, sugerându-i că, pentru a obține informații, era nevoie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
însă discuțiile cu deținuții, reușind să-i atragă de partea lor pe Gheorghe Comăniță și Mircea Lascu. Prisăcaru a fost programat ca planton abia pe 10 octombrie 1950, cu totul conjunctural, fiindcă se eliberase unul dintre deținuții care erau de planton. Sobolevschi a vorbit cu ofițerul politic, sublocotenentul Paul Asandi, pe la sfârșitul lunii octombrie, sugerându-i că, pentru a obține informații, era nevoie de bătaie. Sobolevschi și Prisăcaru au obținut mutarea la camerele 3 și 4, având ca ajutoare șapte deținuți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au încercat să racoleze noi oameni pentru începerea acțiunii la camera 5, care era mai mare, dar au eșuat, pentru că cei bătuți în prima etapă i-au avertizat pe ceilalți. În ajunul Crăciunului lui 1950, Sobolevschi a fost pus de planton în locul lui Prisăcaru, care intrase în spital. Sobolevschi îi preda un raport lunar ofițerului politic despre starea deținuților. În infirmerie, Prisăcaru s-a împrietenit cu Slătineanu și l-a determinat pe acesta să dea informații despre activitatea sa. De la ieșirea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Pitești, exista deja în Gherla o rețea de informatori care lucra cu administrația penitenciarului, condusă de Alexandru Matei, Cristian Paul Șerbănescu, Octav Grama, Constantin P. Ionescu și Constantin Stoica. Propunerile pentru numirea deținuților în munci administrative, ca și cele de planton, frizer ori sanitar le făcea rețeaua lui Matei ofițerului politic. După eliberarea lui Alexandru Matei, pe 14 octombrie 1950, conducerea rețelei de informații i-a revenit lui Șerbănescu, până când a părăsit și el penitenciarul, la 4 mai 1951. Popa 'Țanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
coincidență sau nu, directorul Lazăr și ofițerul politic Dezideriu Iacob au fost rapid înlocuiți cu Gheorghiu și Avădanei. Răspândirea cadrelor. Implicarea Biroului de Inspecții În data de 1 august 1950, la propunerea lui Alexandru Matei, Popa a fost pus de planton la etajul III de către Sucegan, iar Livinschi ca frizer. Rolul celor scoși cu sarcini administrative era destul de important, întrucât aveau o mare libertate de mișcare în penitenciar și adunau multe informații. Ion Voin spune că, de fiecare dată când era
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de către Sucegan, iar Livinschi ca frizer. Rolul celor scoși cu sarcini administrative era destul de important, întrucât aveau o mare libertate de mișcare în penitenciar și adunau multe informații. Ion Voin spune că, de fiecare dată când era anunțată o inspecție, plantoanele Pușcașu, Livinschi și Bărgăoanu adunau din camere hârtiile, creioanele și instrumentele de tortură, pe care le înapoiau după vizită. Într-una din zile, în mai 1951, Avădanei însuși a fost cel care a luat tot ce putea deconspira acțiunea lor-alte
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a lui Iisus a fost și ea batjocorită, un 'Pilat' osândindu-l pe 'Iisus' la răstignirea pe hârdăul cu excremente. În urma torturilor la care a fost supus, lui Mihai Buracu i-a albit părul. Înainte de presupusa eliberare, a făcut de planton, ducând hârdaiele cu mâncare și făcând curățenie pe hol, ocazie cu care a văzut tăblițele din săpun cu declarațiile victimelor acțiunii. De asemenea, susține că l-a văzut pe Țurcanu venind din oraș în închisoare, îmbrăcat civil, pe o bicicletă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost bătut și cu cureaua la tălpi. După bătăi a fost mutat într-o cameră cu Livinschi, dar, fiind suspectat de erizipel, a fost izolat timp de două săptămâni la camera 98. Revenit în mijlocul acțiunii, a fost pus de planton noaptea, fiind pedepsit ulterior pentru că s-a prefăcut că nu a observat că un deținut a ațipit. Mutat disciplinar la camera 99, a fost scos mai târziu în fabrică, având rol de 'agent acoperit', cu obligația de a întocmi note
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost schingiuit de Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii. A trecut prin numeroase camere și a fost martorul uciderii lui Cornel Niță. Transferat la Gherla cu primul lot de piteșteni, în iunie 1950, a fost folosit ca planton și în infirmerie pentru a obține informații de la victime, dar, după o lună jumătate de activitate, a fost scos din echipa sanitară pentru că îi proteja pe deținuți. A fost transferat, în mai 1951, la Peninsula, dar a trecut câteva luni
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost trimis la camera 103, în calitate de lider. Se pare că s-a dus din proprie inițiativă la Sucegan pentru a da informații și ar fi semnat și un angajament de informator, la propunerea ofițerului politic. A îndeplinit și rolul de planton, împărțind mâncarea deținuților. Recunoaște că a condus bătăile de la camera 104, fiind ajutat de Cornel Popovici și alți câțiva deținuți, enumerând dintre victime pe Traian Carpiuc, Mihai Niță, Octav Obreja, Alexandru Bozenovici, Paul Caravia, Virgil Nicoară, Dumitru T. Burtea, Papken
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
același oraș. A fost închis la Galata, Suceava și Pitești. Măgirescu a fost torturat la Suceava în anchetă, ca, de altfel, majoritatea celor trecuți pe acolo, și avansează ideea că așa s-a procedat și cu Țurcanu, care a ajuns planton pe sală și polonicar la doar câteva zile de la arestare. Condamnat de Tribunalul Militar din Iași la 12 ani de detenție, a fost transferat la Pitești prin iunie 1949, când încă regimul era decent, dar la două zile după sosirea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
A stat în această cameră până pe 6 decembrie 1950, timp în care i s-a cerut să se arate fidel acțiunii și să agreseze pe alții. În momentul declanșării bătăilor, în cameră au sosit și Țurcanu, și Leonida. A devenit planton, iar de Paștele anului 1951 a asistat la batjocorirea liturghiei, când deținuții au fost obligați să se închine unui falus sculptat în săpun. La Gherla, unde a ajuns prin august 1951, Țurcanu i-a repartizat un rol de 'agent descoperit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]