667 matches
-
tuturor acestora, Ilarie Voronca, exaltă „viteza”, „esența expresiei primare”, „senzația crudă”, care „pătrunde ca o injecție”, expresia - „târnăcop”, expresia - „bumerang”, poezia ca „tren spărgând pupila în dilatare”, într-un cuvânt, orientarea constructivistă. „Constructivismul - scrie Voronca în revista „Punct” - e pentru plastică ceea ce e a patra dimensiune pentru geometria modernă”, c. ar fi „o armonie abstractă cu legi fixe, o creație pură, în care obiectul e cu raporturi de linie și culoare echilibrate”. Într-o Aviogramă din „75 HP”, poetul își redactează
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
apoi, la București, Școala de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954) și Facultatea de Drept (1954-1958). Din 1959, s-a înscris în barou și a funcționat ca avocat pledant. Debutează în „Luceafărul”, în 1966. Desfășoară regulat și activitate publicistică (mai ales cronică plastică), în publicațiile conduse de Eugen Barbu (în „Săptămâna culturală a Capitalei”, publică, în serial, între 1973 și 1977, un Dicționar plastic selectiv, alcătuit din articole micromonografice despre plasticieni români contemporani), scriitor de care este apropiat și care îl sprijină. Prima
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
București, săptămânal, de la 13 septembrie 1942 până la 25 octombrie 1946, sub direcția Sandei Cocărăscu. Publicația și-a schimbat în mai multe rânduri formatul și subtitlul (inițial, „Artă, teatru, cinema, muzică”, de la numărul 140 din 1946, „Săptămâna bucureșteană în teatru, muzică, plastică, cinema, sport”; de la numărul 147 din 1946, „Săptămâna bucureșteană în teatru, cinema, muzică, modă”; de la numărul 148 din 1946, „Teatru, cinema, muzică, modă, pagina femeii, mondenități”; de la numărul 169 din 1946, „Caleidoscopul vieții artistice”). De la numărul 156 din 1946 redactor
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
un accent pe teatru și film. Revista are o echipă de cronicari tineri, dar redutabili, cu un spirit critic ascuțit, deseori polemic. Cronica teatrală e semnată de N. Carandino, cea cinematografică de Emil Darie, cea muzicală de Virgil Gheorghiu, cea plastică de M.R. Paraschivescu, cea literară de Ovidiu Constantinescu. Articole de fond despre evenimente sau fenomene culturale din epocă publică, între alții, Al. Kirițescu, F. Aderca, Radu Beligan. La revistă mai colaborează Victor Eftimiu, Ion Pas, Lucia Demetrius, Ionel Teodoreanu, Henriette
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
culoare”, „Libertatea”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor” ș.a. Datorită experienței sale redacționale, a fost asociat și la editarea periodicelor „Cărvunarii” (1927), „Hanul Samariteanului” (1929), „Progresul social” (1932-1933). Dintre ipostazele publicisticii lui B. mai ferm conturată este aceea de cronicar plastic. Albumele intitulate Plastica anului (panoramând anii 1930, 1931, 1932) erau exerciții pregătitoare pentru o proiectată istorie a artelor plastice românești. Câteva articole referitoare la secolul al XIX-lea apar în „Viața românească” și „Curentul”, probând, prin utile cercetări și îmbogățiri de date, pasiunea
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
de la Moscova. Însemnările de călătorie din URSS, ca și cele din Spania, Portugalia și Cehoslovacia conțin vioaie narații de tip reportericesc, uneori cu o abilă tehnică a reorganizării elementului senzațional. SCRIERI: Balcicul în artă, București, 1931; Jean-Louis Forain, București, 1931; Plastica anului. 1930-1932, I-III, București, 1933; Giovanni Schiavoni, București, 1939; Gh. Asachi, București, 1957; Pallady, București, 1958. Traduceri: Stendhal, Roșu și negru, București, 1928; Benedetto Croce, Lirismul și totalitatea artei, pref. Tudor Vianu, București, 1929; Herbert G. Wells, Mărul cunoștinții
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
ea va succede de-a reda sensul celor vorbite în deplină claritate până și prin tonuri slabe, vorbite lin. E așadar una din însușirile cele mai necesarie ale artistului dramatic de-a-și fi cultivat tonul până la o preciziune atât de plastică încît până și sunetele cele mai gingașe să fie pricepute de auditoriu. Șopotul dulce al amorului, langoarea rugăminții gingașe, împărtășirea misterioasă, sperioșia cugetărei și a simțământului care se cutremură de sine însuși, de espresiunea sa clară, toate aceste stări ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor document O.N.U. semnat la Montreal la 1 martie 1991 prevede marcare chimică a explozivilor pentru a se facilita identificarea explozivilor plastici (de exemplu pentru combaterea sabotării aeronavelor). Prin aceasta convenție se urmărește limitarea utilizării ilegale a explozivilor plastici nemarcați, deoarece aceștia nu pot fi detectați, iar achiziționarea lor de către teroriști pune grav pericol securitatea aviației civile și nu numai; v. Rezoluția nr. 46/51 a Adunării Generale O.N.U., din decembrie 1991, solicită tuturor statelor să "prevină
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nici pictură, nici sculptură, nici cinematograf. Artele profane se trag din arta sacră, și trebuia ca aceasta din urmă să fie autorizată să iasă din decorativ și caligrafie. Monoteismul în stare pură, în mod natural iconoclast, este în război cu plastica. La fel și cu chipurile. El mustră ochiul. "Fața mea însă nu vei putea s-o vezi", îi repetă lui Moise Dumnezeul Decalogului și al Exodului. Islamul a început prin a acoperi cu văluri fața lui Dumnezeu, apoi a sfărîmat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
socratic. Apropiații lui Socrate, făceau parte din medii variate ale Atenei clasice, nobili, filosofi, săraci. Demersul la filosofare, inițiat de Socrate este ilustrat în "Dialogurile" lui Platon. Spiritul de finețe caracteristic vechilor atenieni a rămas eternizat în formula atât de plastică de "sare atică". Prin ea se înțelege tot ce dă lucrurilor, spiritului un umor rafinat și subtil. Această minunată "sare atică" a fost strecurată de Platon în "Dialogurile" sale, scrieri de filosofie în cel mai cuprinzător înțeles al cuvântului. Credința
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
care apare aproximativ în aceeași perioadă de exprimare grafică. Activitățile artistico plastice sunt un mijloc de dinamizare a vieții psihice a copilului, a proceselor sale intelectuale, afective, voliționale și motivaționale. Viziunea nouă în care se realizează în prezent educația artistico plastică a elevilor obligă învățătorul să cunoască temeinic particularitățile de vârstă și individuale ale acestora, stimulând la fiecare dintre ei resursele proprii și lăsându-le sentimentul unei depline libertăți de afirmare. Intervenția factorului conștient și dirijat de însușire a limbajului plastic
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pictura noastră, a fost Ștefan Luchian, pe care alt mare vrăjitor al culorii Gheorghe Petrașcu l-a numit colorist excepțional. Dacă lui Luchian i se acordă un rol deosebit, dacă se consideră că apariția sa a schimbat întregul conținut al plasticii românești, sau că abia el este cel dintâi pictor român modern, faptul se datorește înainte de toate culorii, într adevăr, el este primul dintre români care a renunțat -în opera de maturitate la clarobscur, în favoarea contrastului de cald rece, precum a
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ceea ce nu se Întîmplă Însă, din păcate, astăzi, cînd produsul creației artistice tinde să ia tot mai mult un aspect barbar, necultural: „În epoca noastră frămîntată, plină de căutări, epocă de tranziție, neîntrupată și nedesăvîrșită, spiritul muzicii domină asupra spiritului plasticii. Epoca noastră este cel mai puțin arhitecturală și cel mai puțin sculpturală dintre toate epocile istoriei universale. Viața noastră este neplastică, este fără chip, spiritul nostru nu se Întrupează În imagini ale frumuseții. În pictură se produce o dematerializare, o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
apropiat: ariile lor monumentale interferându-se, se neutralizează mutual: Cei șapte cetățeni din Calais ai lui Rodin nefiind un monument unitar, ci un grup de monumente, suferă de acest efect. Monumentul, suspendând devenirea, nu poate fi afectat de nimic tranzitoriu: plastica monumentală nu admite nici pitoresc, nici psihologie. Un portret monumental, de pildă al lui Federigo Montefeltro de Piero de la Francesca, exprimă un suflet al imaginii, nu sufletul modelului. Autoportretul lui Rembrandt nu e monumental, nici pictura impresionistă. Opere de cea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
strada”; Ne pregătim pentru activități; Gustarea; Opțional 1:”Prietenii culorilor” ĂLA: ȘTIINȚĂ: „Muzeul satului” JOC DE ROL: „De-a turiștii” Educație ecologică „Să păstrăm curățenia în parcul dincomuna noastră” ADE: Activitate integrată DLC„Albumul cu imagini” joc didactic DEC(Ed.plastica) „Stradă grădiniței” pictură MIERCURI ADP: Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „Eu sunt ghidul din orașul meu”;„ Reguli de comportare pe strada”; Ne pregătim pentru activități; Gustarea; ĂLA: ARTĂ: „Orașul meu în sărbătoare”desen CONSTRUCȚII: „Orașul meu” machetă Joc de mișcare
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
al generalului pașoptist George Magheru, M. este fiul Anei, fiica lui Ion Ghica, și al lui Romulus Magheru, colonel. Rămas orfan, își petrece copilăria la moșia părintească de la Ghergani, unde primește de la rudele sale materne o educație artistică - muzicală, literară, plastică - de excepție. Învață la Școala ,,Sf. Gheorghe” din București (1899-1902) și urmează tot aici Liceul ,,Gh. Lazăr” (1903-1911). Își începe studiile la Facultatea de Medicină din capitală, întrerupte de participarea ca medic la războiul din 1916-1918, și încheiate abia în
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
traduceri din Henrich Heine, aparținând lui B. Fundoianu și lui B. Nemțeanu, versiuni din romancieri evrei, precum Șalom Alehem în transpunerea Peninei Rosenhaupt și a lui A. Eucin-Cohn. În rest - o cronică dramatică de I. Gold și Jean Cohen, una plastică de J. Jindrich, cronica muzicală de I. Rosman, articole medalion, un curs de limbă ebraică, reportaje, discursuri, reflecții, anchete, anunțuri, reclame, ilustrații. M.W.
MANTUIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287995_a_289324]
-
înscrise într-o ficțiune, ca opinii ale unui schelet (figurând într-un tablou straniu, cumpărat de la un anticar parizian), îndărătul lor se profilează, lângă paharul cu otravă, poetul. Pretextul e în fond wildean, detectabil în Portretul lui Dorian Gray. Vizualizarea, plastica imaginii relevă în alte pagini nostalgii de vechi „zugrav” - cu trimiteri la Rembrandt și El Greco. Într-o fântână părăsită foiesc salamandre: niște „balauri mici, cu ochi de drac roșu, cu pielea umedă, pătată de armonia monotonă a bălțăturilor galben-roșcate pe
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
precum cea despre poezie, la care răspund Sextil Pușcariu, Radu Gyr, I. Valerian, Constantin-Stelian, D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc., și a făcut loc însemnărilor trimise de un fizician (George Macrin), un sociolog (Leon Țopa), un pedagog (C. Narly) etc. Ultima pagină este consacrată unei reviste a revistelor, cu numeroase ieșiri polemice. În fiecare număr, din loc în loc, sunt
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Petrescu, D.I. Cucu ș.a. Publicația dispune de rubrici referitoare la mișcarea culturală, literară, teatrală, artistică, de o „revistă a revistelor”, „Cronica Bucureștilor”, „Foița ziarului”, „Ultima oră”, „Revista presei maghiare” ș.a. Cronica literară este susținută la început de N. Georgescu-Tistu, cea plastică de George Oprescu, cea teatrală de A. Buteanu, Olimpiu Boitoș, Nomofilax (Gib I. Mihăescu). Se dedică numere speciale încoronării regelui Ferdinand la Alba Iulia, lui I.C. Brătianu, sărbătoririi lui Gheorghe Dima, morții lui Vasile Lucaciu, deschiderii învățământului universitar din Cluj
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
din Caligramele lui Guillaume Apollinaire. Într-un articol din „Punct”, poetul propunea drept nume pentru noua direcție, pe care voia s-o traseze, termenul „sintetism”. Rezumată lapidar în titlul revistei, ideea de sinteză era formulată explicit în articolul Glasuri: „Poezia, plastica, drama și mai ales arhitectura, toate converg într-un acord abstract pe același drum arcuit ca o coardă: sinteza.” Termenul e arborat programatic și în articolul-manifest din primul număr al revistei „Integral”: „Sintetizăm voința vieții din totdeauna, de pretutindeni, și
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
vor afla tot timpul elementele care constituie fondul tradițional basarabean, implicit relația dintre trecutul și prezentul Basarabiei, ceea ce conferă atitudinii o anume demnitate, un sentiment de stabilitate și de moderație. Cronica literară este semnată de Sergiu Matei Nica, iar cea plastică de Șt. Danu și Gh. Bezviconi. L.Cr.
ITINERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287639_a_288968]
-
artă. Mă gândesc cât de important trebuie să fie pentru toate libertățile acestea de imagini (din videoclipuri, dar și din afișajul stradal) niște mecanisme, de fapt, descoperite și aduse În lume de suprarealiști, fie pe latura literară, fie pe cea plastică. Ai cumva În vedere identificarea unor asemenea punți? Doru Pop: Argumentele pe care le foloseam În text țin iarăși strict de metodă, de mijlocul de cercetare. Delimitarea de literatură este o delimitare, de fapt, de metodele criticului literar În principal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
H.G. Wells, de asemenea un act de revendicare ideologică, în virtutea categoriilor estetice de satiră și utopie practicate de cei doi autori). Apar voci susținând un discurs ideologic marxist explicit: Ion Vitner, Mihai Novicov. Se fac traduceri din lirica rusă. Cronică plastică este semnată de Eliza Repețeanu. Rubrică „Vitrină cărților” cuprinde cronici, recenzii, semnalări de carte. Alți colaboratori: Marin Sârbulescu, Eugen B. Marian, Gh. Niculiță. C.Tt.
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
Betonarea faliilor ideologice) și Ion Simuț (Un an de clarificări). După 2000 textele și informațiile privind literatura devin tot mai rare, iar cronica de carte este înlocuită cu scurte informații editoriale. Cronica de teatru e susținută de Florica Ichim, cea plastică de Mihai Sârbulescu și Nicolae Macovei, cronica muzicală de Tudor Călin Zarojanu, Alfred Hoffman, Octavian Nemescu, în timp ce la rubricile dedicate cinematografiei - „Film”, „Revista cinematografică”, „Un film pe zi”, „Pe ecrane”, „Cronica TV”- comentatori sunt Adrian Bucurescu, Sorin Comșa, Ilinca Florescu
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]