248 matches
-
al Marii Britanii: immunology; - chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă: Belgia: chirurgie plastique/plastische heelkunde Danemarca: plastikkirurgi Grecia: Spania: cirurgia plastica y reparadora Franța: chirurgie plastique, reconstructrice et esthétique Irlanda: plastic surgery Italia: chirurgia plastica Luxemburg: chirurgie plastique Olanda: plastische chirurgie Portugalia: cirurgia plastica e reconstructiva Regatul Unit al Marii Britanii: plastic surgery; - chirurgie toracică: Belgia: chirurgie thoracique/heelkunde op de thorax Danemarca: thoraxkirurgi eller brysthulens kirurgiske sygdomme Grecia: Spania: cirurgia toracica Franța: chirurgie thoracique et cardio-vasculaire Irlanda: thoracic surgery Italia: chirurgia toracica Luxemburg: chirurgie
jrc2168as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87320_a_88107]
-
Durată minimă de formare: 5 ani Belgique/België/Belgien Chirurgie plastique, reconstructrice et esthétique/plastische, reconstructieve en esthetische heelkunde Danmark Plastikkirurgi Deutschland Plastische Chirurgie España Cirugía plástica y reparadora France Chirurgie plastique, reconstructrice et esthétique Ireland Plastic surgery Italia Chinirgia plastică e ricostruttiva Luxembourg Chirurgie plastique Nederland Plastische chirurgie Österreich Plastische Chirurgie Portugal Cirurgia plástica e reconstitutivă Suomi/Finland · Plastiikkakirurgia / plastikkirurgi Sverige Plastikkirurgi United Kingdom Plastic surgery Țara Titlul diplomei Organismul care eliberează diplomă Chirurgie toracica Durată minimă de formare: 5
jrc5094as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90262_a_91049]
-
sătul fiind "cel mai curios caz de continuitate, prin menținerea tradițiilor ornamentale". O caracteristică a centrului, o constituie varietatea în forme și dimensiuni, a vaselor îndeosebi a oalelor destinate folosinței casnice, boalce, oale cu baiera, cațaveici, ulcioare. Interesantă este și plastică zoo și antropomorfa, reprezentările feminine numite "păpuși" folosite în decorul arhitectural al caselor, ca și figurinele-jucării și obiectele miniaturale. Perimetrul satului Dragăești, situat în zona de tradiție între zona subcarpatica și complexul de terase sudate în Coasta Nordică a Câmpiei
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
meleagurile oltenești, din care se remarcă maestrii Nicolae Predescu,Ovidiu Bărbulescu, Alexandru Pascu-Gheorghe, Aurora Speranța, Cristian și Monica Dincă și nu în ultimul rînd prof. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă,Jean Mihail, din Craiova, are loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artiștii plastici membri ai U.A.P. din România enumerați, ca mentori ai elevilor talentați din localitate.. Anul 2006, anul celei de a II a ediții,a fost marcat de inaugurarea Pinacotecii unde, cei 12 participanți
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
meselor rotunde organizate de IRRD; interviuri cu lideri și participanți de frunte la Revoluție; stenograme ale audierilor din Comisia Parlamentară pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989; fișe de dicționar; documente și acte privitoare la Revoluție; poeme și lucrări de artă plastică dedicate eroilor și Revoluției; recenzii, prezentări de cărți și informații din activitatea curentă a IRRD. Au fost tipărite 63 de lucrări cu caracter promoțional (calendare, postere, afișe, mape). Au fost editate și difuzate filme documentare privind Revoluția. Conform Legii, pentru
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
de Casa Centrală a Creației Populare, cu o lucrare cu subiectul “la treieriș”,executată în tuș. - Expoziția artiștilor plastici dobrogeni - Constanța. 1959 - Expoziția de artă plastică a Cenaclului U.A.P. Brăila -Galați, organizată la Galați. - Participă la expozițiile de artă plastică dedicate zilelor de 23 August si 30 Decembrie organizate de Filiala U.A.P. Constanța. - Expoziția artiștilor tulceni - Tulcea. 1960 - Expoziția interregională de artă plastică organizată la Galați. - Expoziția Cenaclului U.A.P. - Galați. - Expoziție de grup a artiștilor plastici tulceni - Tulcea
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
1973 - Roma, Sulmona, Orvieto, Genova, Terni, Mantova, Ascoli, Urbino; 1974 - Berlin (R.D.G.); 1975 - Perth (Australia); 1979 - Aalborg (Danemarca); 1983 - Cairo; 1983 - Sofia; 1984 - Beijing (R.P. Chineză); 1985 - U.S.A.; 1985 - Ismail (U.R.S.S.) 1986 - Beijing, Bruxelles. EXPOZIȚII INTERNAȚIONALE DE ARTĂ PLASTICĂ 1981 - Tokio - Expoziția inaugurală a Societății Internaționale de artă. Are lucrări la Oficiul de organizare a expozițiilor, muzee și colecționari din țară, iar peste hotare la colecționari din R.F. Germania, Fanța, Elveția, Iugoslavia, Japonia, Norvegia, Danemarca, Thailanda, Sri-Lanka, Ruanda.
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
Bednarik a dat expresie unei problematici filosofice, atât prin compozițiile sale sociale sau simbolice, cât și prin simbolismul portretelor sau al florilor care redau întotdeauna o stare de spirit. În privința tematicii sociale, el a creat printre primii în arta noastră plastică figura proletarului în compoziția 1917! Omul a fost centrul preocupărilor sale și acest lucru l-a redat sub diferite forme în opera sa acuarelistică. Mai ales acest aspect al redării figurii umane în mișcare sau din cele mai variate unghiuri
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
bust ce se afla în curtea liceului din Iancu Jianu. Și contribuția fiilor satului nu se oprește aici. Mai precis, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf Mihai Petrescu, are loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artiști plastici membri ai U.A.P. din România. Anul 2006 este anul celei de a II a ediții, de fiecare dată, cei 12 participanți finalizându-și documentația cu vernisarea lucrărilor realizate, vernisare care are loc
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442). "„Dintre compozitorii noștri de muzică ușoară, Vasile Veselovski era după 1960 cel mai consistent sub aspectul melodic căci purta în fantezia sa un arsenal foarte generos care îi permitea să găsească formula plastică cea mai fericită pentru un anumit vers. De la el ne-au rămas nenumărate șlagăre dăltuite cu migală. Si cu simțul poeziei.(...) Figura lui charistmatică, ce oferea în permanența un zâmbet discret, rămâne în amintire peste decenii.”" (Prof. Dr. Octavian Lazăr
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
părul lung și dat pe spate,gesturile hieratice ale degetelor mâinilor, cămașa cu gulerul descheiat neglijent. Privirea protagonistului compoziției mărturisește existența unui puternic fior lăuntric, o „combustie spontană” a gândurilor menită să conducă la apriție unei noi Opere... Planșa denumită „Plastica” constituie o redare codificată a mitului zburătorului Icar. Cu încheieturile mâinilor încătușate în rama arcului gata să se destindă, eroul mitologic privește spre înalturile cerului, Aripile sale (care certifică apartenența la o stare de supraumanitate) sunt larg desfăcute pentru ca - atunci
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
mobile. Aceste dispozitive sunt utilizate conform standardelor publicate de IRDA (Infrared Dată Association). Telecomenzile și celelalte dispozitive ce utilizează transmiterea de date în infraroșu folosesc LED-uri (light-emitting diodes) pentru a emite radiație infraroșie care este direcționată de o lentilă plasticată într-un fascicul îngust. Fasciculul este modulat și se deschide și închide pentru a cripta date. Receptorul utilizează o fotodioda din silicon pentru a converti radiația infraroșie în curent electric. Răspunde numai semnalului pulsatoriu creat de transmițător și filtrează schimbările
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
di Terragna, Manduria, 1995, în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 213-214. 22.R.Striccoli, Primi scavi nella necropoli a tumulo di Parco la Mena, Bari, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 231-232. 23.Dan Monah, Plastică antropomorfa a culturii Cucuteni-Tripolie, Piatra Neamț, 1997, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 225-230. 24.O.Levitchi, I.Manzura, T.Demcenko, Necropola tumulara de la Sarateni, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 232-236. 25.S.A.Luca
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
sunt frecvent idiomorfe, apărând sub forme de cuburi, octaedri sau dodecaedri pentagonali. Culoarea aurie a piritei a determinat denumirea ei în limba germană "Katzengold" - "(aurul pisicii)" denumirea provine de fapt de la cuvântul "Ketzer" ("eretic"). În comparație cu aurul, pirita este însă mai plastică și mai dură. Alte minerale cu care se poate confunda sunt marcasita și calcopirita. Se mai numește și "aurul nebunilor". Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
Galeria „Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2012 - Expoziția de artă plastică „Femeia”, Galeria „Alfa” Bacău / 2011 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția a II-a, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2011 - Expoziția de artă plastică contemporană Salonul Municipal „Artis 2011”, Galeriile „World Trade Center” Hotel Europa Iași / 2011 - Expoziția și lansarea albumului "Sinteze contemporane - Artă românească", Sala Brâncuși Palatul Parlamentului București / 2011 - Bienala Națională de artă plastică “Lascăr Vorel” ediția a XII-a, Piatra Neamț / 2011
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
concretizat pe trei planuri. Pentru început au fost documentele fotografice, jurnalul și schițele de la fața locului, a urmat lucrul în atelier, iar în final, expoziția și un foarte frumos album, în care recunoaștem Romă așa cum a văzut-o Bogdan Vladuta. Plastică lui Bogdan Vladuta este una gravă. Semnalul era dat încă de la prima sa expoziție personală, dar popasul român aduce o definire a acestei viziuni atît de personale. Dacă în expoziția deschisă la Galeria Catacomba în 1999 el eludează în mod
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
(n. 18 ianuarie 1947, Târnova, județul Arad) este un grafician român. Studii: Facultatea de Arte, Pedagogia artei, Universitatea de Vest, Timișoara, 2002 Carieră: Profesor gr. I; expune din 1967; Saloanele Naționale de Artă Plastică studențești din București, Cluj-Napoca, Timișoara Expoziții personale: Satu Mare, 1972, 1974, 1975. Arad, 1975 în Galeria de Artă. Expoziții de grup în străinătate, selectiv: Zuthpen (NL), 1974, Nyregyhaza (H), 1976, Ujgorod (UK), 1977, 1988, Wophfenbuttel (D), 1979, 1986, Budapesta “Art of
Lucian Cociuba () [Corola-website/Science/315672_a_317001]
-
Filialei U.A.P. Arad, Galeria ARTA, Arad; Expoziția de artă plastică a Filialei U.A.P. Arad la Gyula, Muzeul “Dürer”, Ungaria 1991 Salonul Județean de Artă Plastică Arad. Expoziția Filialei UAP Arad la Galeria de Artă Deva; Salonul de Artă Plastică Arad; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Naționlă Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Expoziția Filialei Uniunii Artiștilor Plastici din
Veronica Dragomir () [Corola-website/Science/315694_a_317023]
-
înapoi de la a crea scenarii care să-i susțină acțiunea - o creează pe mătușa Alexandrina. Titel este un om parșiv și care nu ezită să trădeze pentru a-și atinge propriile scopuri. Chirurg estetician renumit. Deține o clinică de chirurgie plastică foarte cunoscută și căutată atât de oameni obișnuiți, cât și de cei cu nevoi speciale - interlopi și prostituate care au nevoie de schimbarea integrală a fizionomiei. Astfel, o operează pe Monica și o scapă de clanul mafiot, iar după un
Poker (film) () [Corola-website/Science/318810_a_320139]
-
punct de vedere al însușirilor artistice, de adâncime, si de o frumusețe aparte ce îl particularizează dar și îl așază în rândul istoricilor noștri de artă, de bună tradiție." Prof. univ. dr. Marcel Știrban ― recenzie la cartea Secvențe din artă plastică blăjeana, sec. XVIII-XX, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Historia, 1-2, 1993. "[...] cartea dr. Cornel Tatai-Baltă se citește cu multă plăcere, aș zice: dintr-o suflare. Stilul este alert, fluent, ferit de convulsiuni și de tensiune, dar nu lipsit de accente, puse
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Sorin Titel, Virgil Birou, V. Cristea, Gh. Leahu, St. Iordănescu, Nicolae Boboc, Filaret Barbu, Ion Românu, G.I. Tohăneanu, Ioan Imbroane, Ioachim Miloia, Alexandru Mocioni, Virgil Economu, Miron Cristea, Regina Maria, Lucian Blaga, ș.a.. Pt. detalii accesați http://www.banattera.ro-artă plastică -artiști plastici) În calitate de scriitor a colaborat la revistele literare: „Orizont”, „România literară”, „Transilvania”, „Tribuna” etc. Premiul TVR pentru piesă: "SOS, om în derivă", 1976<br> Premiul Teatrul Mic București pentru piesă: "Cameră oglinzilor", 1982<br> Premiul pentru proza al Asociației
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
în anul 1980 la clasa profesorului Gheorghe Șaru. Încă din anii liceului și apoi la academie a avut dascăli pe Sorin Ilfoveanu, Zamfir Dumitrescu și pe Ștefan Câlția. Înaintea absolvirii Academiei de Artă, pictorul Corneliu Ionescu a debutat în arta plastică fiind laureat al Festivalului Național de Artă Studențească din anul 1977 și mai apoi, în anul 1980 a obținut premiul revistelor „Amfiteatru” și „Viața Studențească”. Debutul expozițional, Corneliu Ionescu l-a avut în cadrul Festivalului național de artă studențească din Sibiu
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
mari dimensiuni, portocalie, a ajuns la 403.500. Lucrurile au fost și mai bune pentru un Crucifix din teracotă smălțuită, estimat la 80.000-100.000, a fost adjudecat la 331.500 de euro. Lucio Fontana, Tăietură oblică Licitația pentru Combustione Plastica de Alberto Burri, din 1967, reprezentând un studiu de vitraliu pentru Mânăstirea Capucinilor de la Dion, din Elveția, proiectată de arhitectul Mirco Ravanne între 1964 și 1968, nu a mers potrivit așteptărilor. Oferit la 500.000-700.000 de euro, a fost
Periplu prin casele de licitație italiene by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105517_a_106809]