353 matches
-
Documentele secrete de stat, date spre rezolvare salariaților care au fost aprobați să lucreze cu astfel de documente, se păstrează, atît în timpul programului cînd nu se lucrează cu ele cît și în afara programului în mape speciale tip servietă, sigilate cu plastilină. În mapă trebuie să existe în permanență opisul tuturor documentelor pe care le conține, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10, pe baza căruia să se poată verifica integritatea conținutului acesteia. La terminarea zilei de muncă salariații predau mapele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106351_a_107680]
-
opisul tuturor documentelor pe care le conține, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10, pe baza căruia să se poată verifica integritatea conținutului acesteia. La terminarea zilei de muncă salariații predau mapele cu documentele secrete de stat sigilate cu plastilină, compartimentului special sau salariatului care are și atribuții cu privire la evidență, păstrarea și manipularea documentelor secrete și primesc în schimb fișele. La începerea zilei de muncă, salariații primesc mapele sigilate de la compartimentul special sau salariatul care are și atribuții cu privire la evidență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106351_a_107680]
-
stat au acces numai salariații compartimentului special și persoanele care au dreptul să controleze muncă acestora. Articolul 22 După terminarea zilei de muncă, casele de fier și dulapurile metalice în care se păstrează documentele secrete de stat se sigilează cu plastilină. Locul unde se păstrează cheile caselor și dulapurilor metalice se va stabili de conducătorul organizației socialiste. În cazul pierderii unor chei, se va schimba sistemul de închidere și se vor efectua cercetări pentru stabilirea împrejurărilor care au dus la pierderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106351_a_107680]
-
Hîrtie carbon mare cutie a 100 buc. 90,00 3 270 21. Hîrtie pentru ambalaj kg 7,30 20 146 22. Panglici pentru mașina de scris buc. 35,00 50 1.750 23. Pelicanol borcanul 7,00 20 140 24. Plastilină cutia 4,00 12 48 25. Tus desen sticla 1,90 20 38 26. Tus ulei mașina înregistrat sticla 2,00 40 80 27. Sfoara arhiva kg 80,00 2 160 28. Suluri hîrtie pentru mașina de calculat rolă 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106453_a_107782]
-
Hîrtie carbon mare cutie a 100 buc. 90,00 3 270 21. Hîrtie pentru ambalaj kg 7,30 20 146 22. Panglici pentru mașina de scris buc. 35,00 50 1.750 23. Pelicanol borcanul 7,00 20 140 24. Plastilină cutia 4,00 12 48 25. Tus desen sticla 1,90 20 38 26. Tus ulei mașina înregistrat sticla 2,00 40 80 27. Sfoara arhiva kg 80,00 2 160 28. Suluri hîrtie pentru mașina de calculat rolă 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106448_a_107777]
-
cu teatru, cu profesiunea lor, cu ei înșiși. Andu Dumitrescu cred că este unul dintre cei mai subtili scenografi la ora asta. Prea modest, însă. Lucrează variat, de la tehnica video și o artă minimalistă, la decoruri concrete ca cel din Plastilina, de la Sibiu. Mi se pare că personalitatea lui s-a maturizat în relația cu regizorul Vlad Massaci, amîndoi atipici pentru contextul actual. Profunzi, serioși, preocupați de finețuri, de oameni, de adîncimi. Calitatea lui l-a făcut, cred, să se plieze
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
în culoarea feței omenești. Nu acoperă gura și se fixează după urechi, comod, așa încît nu simți grefa, o accepți imediat. Spre deosebire de altele, ea are ochi. Privești prin ei și lumea se transformă, se colorează, se muzicalizează. Devine maleabilă ca plastilina și miroase frumos, a lac de mobilă și zahăr vanilat." Alina Nelega - ultim@ vrăjitoare, Editura Paralela 45, Pitești, 2001, 149 pag., f.p. Trebuincioase au ba Reeditarea poemului lui Florin Șlapac - Zăpodie, publicat pentru prima dată în 1996 - va constitui, fără
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
ca motanii, mă tot gândeam dacă îi spun Colonelului, tatăl tău, dimineața când pleacă la unitate: - Tată... te rog, încuie ușa după mine! Eu vreau să mă joc cu Luminița până... vom muri și vom învia! Vreau să construim din plastilină o Luminiță, un Aurel și alte figurine... ce se întâmplă dacă le creăm cu imaginația noastră fabuloasă. Cred că mi-ar fi răspuns: - Intră, fiule. dar vezi că acum doarme, nu-i place să se trezească atât de dimineață. Mama
G?nduri difuze by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83903_a_85228]
-
mandatarilor, ai vizitelor lui Charles de Gaulle și Nixon, ai cuvântării din august ’68, până la inaugurarea magazinului „Fortuna“, lângă CEC, în funebra toamnă a lui ’89, avem ca-n oglindă involuția acestei duale energii înspre falimentul lăsat moștenire creierului de plastilină al „omului nou“. Nu am nimic împotriva miilor de oameni cărora textele lui Adrian Păunescu le încălzesc și astăzi sufletul, așa cum mi se pare josnică ironizarea celor care înconjoară în genunchi Mănăstirea Nicula de Sf. Maria, ori care se calcă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să trăiască -, cui să-i mai ceri limpezimea mentală de a considera liberalismul, concurențialitatea, meritocrația, cultul muncii, spiritul civic ș.cl. drept valori superioare pungășiei, decerebrării și improvizației ca fel de a fi? O masă de ma nevră cu creier de plastilină, pe cât de nevolnică, pe atâta de isterică. Noroc, însă, că întâmplarea mi-a scos în cale, la numai două zile după revelația amară a inconștienței de mai sus, o altă formă, antinomică, de (dulce) inconștiență, venită dinspre lumea aleșilor binecuvântați
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
provocările Realității. Un raft de bibliotecă bun să pui pe el borcane cu zacuscă. Pentru specialist, ziaristica-i prostituție și cretinism, negustorie de principii, lecție de amoralism, laborator al Puterii în care se fac ingineriile mentale apte să transforme în plastilină creierul maselor nemernice. Vezi bine că adevărul este la mijloc. Dar cine mai are vreme și chef să gloseze atari banalități înduioșătoare? E clar că, în căutare de adevăr bucureștean, design urban, spirit civic ș.a.m.d., „presarii“ trebuie să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a ajuns în ariile laterale, unde totul se hașurează, într-o lume care abia se formează, cu spațiul și timpul ei abia înmugurite, înainta totuși, până când din el nu mai rămase decât înaintarea. Lumea era acum murdară și diformă ca plastilina în care-ai amestecat toate culorile, toți omuleții, toți pomișorii. Curând, orice însușire se resorbi în matca ultimă: noaptea. Ce se disipa și ea în negândit, nescris, neexistent. În pagina albă deasupra căreia stau aplecat și pe care n-am
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ea, se reflectă în ea și ea-n ele, până ce o culoare psihică, a nostalgiei ce nu mai știe ce e vis și ce e aievea, se-ntinde peste toate imaginile dragi și hipnotice-ale vieților noastre. Când mama îmi cumpăra plastilină, rar de tot, pentru că trebuia s-o adune apoi, turtită de șosete și plină de fire de păr, din toată casa, scoteam din celofanul lor cele șase bare cu miros de sămânță de in, le dezlipeam unele de altele și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îi striveam pur și simplu în pumn pînă-mi ieșeau printre degete măruntaiele lor storcite. Când mă plictiseam nu mai țineam seama de culori. Frământam între degete copacii cu tot cu frunze și fructe, îi lipeam de case și de oameni, până ce toată plastilina se aduna într-un ghemotoc pestriț și unsuros, în care se mai vedea cîte-o față turtită, un măr lățit într-o fereastră, o clanță galbenă de ușă. Cu timpul, după alte modelări și frământări, plastilina cea atât de pură altădată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și de oameni, până ce toată plastilina se aduna într-un ghemotoc pestriț și unsuros, în care se mai vedea cîte-o față turtită, un măr lățit într-o fereastră, o clanță galbenă de ușă. Cu timpul, după alte modelări și frământări, plastilina cea atât de pură altădată, trasă-n lingouri strălucitoare, devenea o masă cenușie și încrețită ca un creier de animal, pe care-o aruncam în vreo cutie veche de carton. La curățenia de Paști o mai găsea mama și, plină
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din nou capul. După multe seri de așteptare, când memoria plastică a metalului pe care-și ținea mâinile produsese deja deformări adânci, șanțuri și riduri pe sulițele de fier, așa că amprentele lui se vedeau acolo ca pe niște batoane de plastilină, un zîm-bet timid se imprimase și pe fața Soilei la vederea lui Herman, semn că o nouă ființă, alături de mamă, de păianjen și de enigmaticul doctor, pătrunsese în viața ei. O nouă cută adâncă, verticală, apăruse însă și între sprâncenele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Nu era nici o scândură. Culoarea se-ntindea pe mătasea inefabilă a peretelui. Nu era nici o ușă. Casele însele erau zugrăvite pe-un zid pufos, și acum își dizolvau culorile și contururile una-n alta. Totul ajunsese curând indistinct, cenușiu-palid, ca plastilina pe care-o frămânți îndelung. Doar stelele, deasupra, ardeau din răsputeri, sugând parcă din ziduri și ultimii stropi de culoare. Erau stele frez, acaju, fistichii și coralii, erau stele ultramarin, magenta, șofranii și nărămzii, stele ca vișina putredă, ca interiorul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
interiori” în matca lor. Era suficient doar să-i urmăresc firul jocului, gestica precisă și implicarea sa absolută, spre a-mi da seama că la un moment dat deveneam eu însămi parte din joc. Din bucăți mici, foarte mici de plastilină modela în format piramidal soldăței și o întreagă infrastructură cerută de imaginația sa creativă. Pentru a-i diferenția, folosea mici artificii în modelarea plastilinei. În felul acesta luă naștere mai întâi în mintea sa, apoi în fapt pe dușumea ori
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
la un moment dat deveneam eu însămi parte din joc. Din bucăți mici, foarte mici de plastilină modela în format piramidal soldăței și o întreagă infrastructură cerută de imaginația sa creativă. Pentru a-i diferenția, folosea mici artificii în modelarea plastilinei. În felul acesta luă naștere mai întâi în mintea sa, apoi în fapt pe dușumea ori pe pat, un adevărat teatru de operații militare la care eram părtașă și eu. Numai că la frate-meu, „toată lumea se bătea cu toată lumea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
existența câte un soldățel în desișul lânos al covorului. Fiind totuși o perfecționistă, mama nu accepta astfel de lucruri sau le accepta cu mare greutate și doar la insistența tatălui. Ne spunea doar atât: „Mariana, Adi, un singur pion de plastilină dacă se mai lipește de mâini, covor ori dușumea, v-arunc cutiile de soldăței.”. Era mai mult decât suficient pentru a înțelege mesajul mamei și a ne proteja o parte din arealul de joacă. Adeseori când amintirile mă copleșesc, gândesc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pe undeva alegerile în viață. În cazul fratelui meu, lungul drum către finalizarea studiilor Academiei Navale Comerciale a fost marcat cu soldăței, cu amintirea acelor soldăței. Și nu erau soldăței de plumb, nici măcar de plastic, erau simpli pioni modelați din plastilină, într-atât de moale uneori, încât își topeau forma și culoarea printre „buricele” degețelelor. Un joc, un simplu joc, un vis, dar un vis măreț împlinit. Singura care a reușit să adune în spatele atâtor momente de așteptare emoțiile, bucuriile, neajunsurile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
interiori” în matca lor. Era suficient doar să-i urmăresc firul jocului, gestica precisă și implicarea sa absolută, spre a-mi da seama că la un moment dat deveneam eu însămi parte din joc. Din bucăți mici, foarte mici de plastilină modela în format piramidal soldăței și o întreagă infrastructură cerută de imaginația sa creativă. Pentru a-i diferenția, folosea mici artificii în modelarea plastilinei. În felul acesta luă naștere mai întâi în mintea sa, apoi în fapt pe dușumea ori
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la un moment dat deveneam eu însămi parte din joc. Din bucăți mici, foarte mici de plastilină modela în format piramidal soldăței și o întreagă infrastructură cerută de imaginația sa creativă. Pentru a-i diferenția, folosea mici artificii în modelarea plastilinei. În felul acesta luă naștere mai întâi în mintea sa, apoi în fapt pe dușumea ori pe pat, un adevărat teatru de operații militare la care eram părtașă și eu. Numai că la frate-meu, „toată lumea se bătea cu toată lumea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
existența câte un soldățel în desișul lânos al covorului. Fiind totuși o perfecționistă, mama nu accepta astfel de lucruri sau le accepta cu mare greutate și doar la insistența tatălui. Ne spunea doar atât: „Mariana, Adi, un singur pion de plastilină dacă se mai lipește de mâini, covor ori dușumea, v arunc cutiile de soldăței.”. Era mai mult decât suficient pentru a înțelege mesajul mamei și a ne proteja o parte din arealul de joacă. Adeseori când amintirile mă copleșesc, gândesc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe undeva alegerile în viață. În cazul fratelui meu, lungul drum către finalizarea studiilor Academiei Navale Comerciale a fost marcat cu soldăței, cu amintirea acelor soldăței. Și nu erau soldăței de plumb, nici măcar de plastic, erau simpli pioni modelați din plastilină, într-atât de moale uneori, încât își topeau forma și culoarea printre „buricele” degețelelor. Un joc, un simplu joc, un vis, dar un vis măreț împlinit. Singura care a reușit să adune în spatele atâtor momente de așteptare emoțiile, bucuriile, neajunsurile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]