577 matches
-
2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Saline din România () [Corola-website/Science/337530_a_338859]
-
Combina de cereale păioase este o mașină agricolă complexă utilizată la recoltarea grâului, orzului, ovăzului și altor cereale. Numele acesteia provine de la faptul că poate efectua mai multe operații: secerare, treierare, separare a boabelor de paie și pleavă și colectare a acestora în buncăre sau în saci. Este alcătuită din următoarele părți principale: Combinele pot fi autopropulsate, purtate pe tractor, remorcate de acesta și acționate la priza de putere a tractorului sau de un motor propriu.
Combină de cereale () [Corola-website/Science/336146_a_337475]
-
băieții și fetele tinere aflate în vacanța de vară . Aceștia, cu 7 clase, profesională sau liceu, erau chemați peste tot și unde era mai greu { pe stog, la alimentat Batoza cu snopi de grâu, la carat sacii de grâu, la pleava unde era un nor de praf continuu etc. Plata se făcea în " zile muncă ", la sfîrșitul anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
românesc. Niște quartodocți, îmbuibați, bețivi, care se cred în stare să cenzureze totul, dau note și calificative și conduc o așa-zisă "colonie" care există numai în chiolhanurile lor, care au loc zilnic... Aici, la Rio, și nu doar aici, pleava imundă de la noi are cuvântul. Sunt bețivi, derbedei și hoți notorii, dar ei populează comitetele de ajutor, de binefacere."22 Transmigrația dintr-un partid în altul, bălăceala în apele tulburi ale tuturor ideologiilor nu e o inovație a vremurilor noastre
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
locuitorilor. Unul din sate se afla în sud-vestul orașului pe colina Dealul Pleșuv . Celălalt sat era situat pe teritoriul orașului, lângă cimitirul evreiesc. Locuitorii acestor sate își construiau case spațioase, cu sau fără nivel, din lemn și lut amestecat cu pleavă și paie. Populația era antrenată în cultivarea pământului, creșterea vitelor, produceau unele de muncă, deși cunoșteau arama, totuși majoritatea uneltelor de muncă era din cremene. Așezările au fost mistuite de foc, rămânând urme de case, grămezi de lut, ar cu
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
din robia tătarilor și folosiți ca mâna de lucru pe moșia proaspăt desțelenită a lui Dragomir, fost Biv-vel vornic. Numele așezării și al moșiei era dat după un strămoș cu acest nume sau probabil provine de la cuvântul vechi ce definea pleava rămasă după vânturarea semințelor de cânepă. După alți istorici, adevărata atestare documentară este considerată un hrisov emis de domnitorul Petru Cercel în 1583, prin care dă un loc de "ohabă" gelepului Necula în satul Bucu Vechiu. Documentul este citat de
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
mii de călăreți părăsesc tabăra. Într-adevăr, dinspre zidurile orașului se ridica un uriaș nor de praf. Ceea ce nu știau nici cetățenii din Bordeaux și nici Talbot era că norul de praf fusese stârnit nu de soldați ci de uriașa „pleavă socială” (servitori, femei ușoare, hamali etc.) care însoțea de obicei armatele în evul mediu. Crezând că îi scapă o victorie atât de dorită, Talbot n-a mai dat curs prudenței sale obișnuite și a poruncit atacul. Abia ajunși în preajma taberei
Bătălia de la Castillon () [Corola-website/Science/316644_a_317973]
-
absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi, supraînălțată printr-un turn-clopotniță zvelt, cu foișor deschis și coif piramidal. Este singurul lăcaș hunedorean construit din „grădele” (împletitură de nuiele, pe un schelet din pari, îmbrăcați în spoială de argilă, cu amestec de pleavă și tocătură de paie). Edificiul a fost consolidat în anul 1979, prin ridicarea tălpoaiei sale solide pe un postament din piatră. Învelitoarea de șiță a fost reînnoită în anul 2002. Potrivit tradiției, începuturile edificiului coboară până la anul 1790, datare confirmată
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se adună grâul în grămezi după batoză înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu pante destul de mari; dărăb=bucată
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de vânturătoare. Termenul a rămas de pe vremea când operația facută de batoză era făcută de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
relatare a numărului de cazuri de crimă care au avut loc în diverse locuri într-o perioadă anume de timp. Este un fapt trist că aceste acte nu se limitează la acea clasă de oameni care ar putea fi denumită "pleava". Raportul conținea mărturii date sub jurământ de soldați și oficiali ai Biroului pentru Eliberați. În Selma, Alabama, maiorul J.P. Houston a notat că albii care au omorât 12 afroamericani în districtul său nici măcar nu au fost judecați. Multe alte omoruri
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
juridice românești În domeniile dreptului internațional aerian și spațial». Alexandru Danielopol a trăit zeci de ani la Paris, dar niciodată nu și-a uitat țara În care s-a născut, pe care a slujit-o În mare credință. Alexandru Danielopol: „Pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu pleava” • interviu realizat de IOAN BARBU Jurist, născut În 1916, fiu al doctorului academician Daniel Danielopol, marele endocrinolog, celebritate mondială a medicinii, și al
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
Paris, dar niciodată nu și-a uitat țara În care s-a născut, pe care a slujit-o În mare credință. Alexandru Danielopol: „Pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu pleava” • interviu realizat de IOAN BARBU Jurist, născut În 1916, fiu al doctorului academician Daniel Danielopol, marele endocrinolog, celebritate mondială a medicinii, și al Piei, sora poetului Ion Pillat. Alexandru Danielopol, În prezent rezident la Paris, este o adevărată „legendă vie
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
n-ați aruncat nici o piatră spre grădina țării noastre... Știu la ce vă gândiți, la românii care ne fac de râs În străinătate. Dar ce Înseamnă aceștia În raport cu un popor care a dat omenirii atâtea nume ilustre? Nimic altceva decât pleavă. Pleavă au și alte popoare, care, firește, ca și noi, se rușinează de ea. Dar pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează - și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu frunzele Îngălbenite care se scutură din el și
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
ați aruncat nici o piatră spre grădina țării noastre... Știu la ce vă gândiți, la românii care ne fac de râs În străinătate. Dar ce Înseamnă aceștia În raport cu un popor care a dat omenirii atâtea nume ilustre? Nimic altceva decât pleavă. Pleavă au și alte popoare, care, firește, ca și noi, se rușinează de ea. Dar pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează - și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu frunzele Îngălbenite care se scutură din el și se
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
care ne fac de râs În străinătate. Dar ce Înseamnă aceștia În raport cu un popor care a dat omenirii atâtea nume ilustre? Nimic altceva decât pleavă. Pleavă au și alte popoare, care, firește, ca și noi, se rușinează de ea. Dar pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează - și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu frunzele Îngălbenite care se scutură din el și se amestecă cu țărâna. Vă mulțumesc!
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
până în prezent. În toamna anului 1960 s-a identificat pe raza satului Geoagiul de Sus ceramica aparținând culturii Starčevo-Criș, din neolitic, în jurul Măgurii și la pârâul Cașului. Ceramica aparținând acestei culturi este rezultatul prelucrării lutului din zonă, cu apă și pleavă de cereale. Prezența ceramicii și a altor urme materiale atestă existența unei așezări încă din mileniul IV î.Hr.. Cercetările ulterioare evidențiază prezența pe raza comunei și a ceramicii aparținând culturii Coțofeni. În apropierea cotei 459, la Geoagiu de Sus s-
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor în console și fleșă, acoperit, la fel ca întregul edificiu, cu șiță (reînnoită ultima oară în anul 1978). În 1953, suprafața exterioară a bârnelor a fost tencuită cu un amestec perisabil de lut și pleavă; alte reparații avuseseră loc în 1813 (șantier sugerat de aducerea clopotului mic în acel an) și 1928. La interior, alături de unele motive sculpturale, mai sunt vizibile, pe alocuri, mici pete de culoare, aparținătoare, poate, unui program iconografic imposibil de reconstituit
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]