472 matches
-
e o persoană fără calități care își dă liber adeziunea în calitate de cunoscător, căruia îi este suficientă facultatea scrisului și a vorbitului. Actul publicării este cel care determină ieșirea din anonimat, privativ și arbitrar, acest domeniu al ne-schimbului (în care plebea se regăsește alături de autorități). "Opinia publică" nu e deci poporul. Ea este o parte a poporului care, știind să scrie și să citească, poate practica în interior egalitatea prin discuții raționale, competență de care nu au parte toți. Numai societatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
manifesta deplin în primele veacuri ale Bisericii, și, în special, în alegerea primilor păstori era acesta: "Clerul judecător, poporul sfătuitor". Cu siguranță, acolo unde era vorba de un drept rigid și strict, nici o parte nu putea să se servească de plebea creștină în alegerea Episcopilor, căci numai cunoașterea și caritatea stăpîneau exercitarea dreptului pe care guvernatorii Bisericii îl primiseră de la Cristos și îl temperau, îndulcind orice duritate; de aceea nu hotărau nimic la voia întîmplării acei cunoscători prelați, nimic în taină
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din secolul al VI-lea al Patriarhului Constantinopolului, relatînd despre alegerea sa Pontifului Roman Ormisda, după ce a spus că a fost ales de împăratul Justin și de toți cei mari, a adăugat că "nu a lipsit consesnul Sacerdoților, monahilor și plebei" (Simul et sacerdotum et monacorum et fidelissimae plebis consensus accessit). Astfel, în același secol, scrisoarea supremului Pontif Agapit care a fost citită la Sinodul de la Constantinopol ținut sub Patriarhul Menna, vorbind despre alegerea acestuia, exprimă faptul că a existat acordul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
alegeri, pentru că era mai bine să rămînă libere. Adrian a făcut uz de acest argument, după cum urmează: Numquam nos in qualibet electione invenimus nec invenire havemus. Sed neque Vestram Excellentiam optamus in talem rem incumbere. Sed qualis a Clero et plebe.. electus canonice fuerit, et nihil sit quod sacro obsit ordini, solida traditione illum ordinamus. (Tom. II conc. Gall, pp. 95 120). Acest argument valabil de adus înaintea principilor a fost pierdut de Papi, după vremea competențelor. 180 Feudele laice din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
era o mare putere: Nunquam nos in qualibet electone invenimus, nec invenire havemus. Ce valoare capătă de la lucrurile menținoate mai sus avertismentul Papei care sună astfel: Sed neque vestram excellentiam optamus in talem rem incumbere. Sed qualis a Clero et Plebe... electus canonice fuerit, et nihil sit quod sacro obsit ordini, solita traditione illum ordinamus? (Tom. II, Conc. Gall, pp. 95 120). Și în timpul perioadei învestiturilor de către laici, acei mari Pontifi nu mai pridideau să-i asigure pe principi că, prin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la grămadă, foști țărăniști sau liberali ori chiar anticomuniști, care Începuseră să ia atitudine față de tendințele dictatoriale și exclusiviste ale conducerii. Limbajul dualist terdimanian sărise cu viclenie peste adevăratele probleme oprindu-se asupra unui Închipuit conflict dintre intelectualii evrei și plebea proletară de aceeași etnie, scriind următoarele: „Sunt elemente interesate din C.D.E. cari urmăresc compromiterea celor din Centrala din Huși”. Desigur, era vorba despre reprezentanții Centralei evreilor din România (CEVROM), organism administrativ evreiesc permis de Ion Antonescu dar care, curios, Își
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mari datorii și într-o stare de mizerie. Instituirea contrabandei însă, care, în primii ani ai ocupației, a fost singurul impuls primordial al emigrării, a provocat locuitorilor cea mai mare pierdere, fiindcă ceva asemănător nu se obișnuise niciodată în Moldova, plebea i-a înțeles greșit chiar denumirea și vameșii nu au făcut cunoscută niciodată respectiva ordonanță poporului și nici chiar în prezent acesta nu știe aproape nimic în această privință, așa încât supușii neștiutori au fost pedepsiți, fără ca legea să fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
denumirea de la ele, este în pericol să piardă chiar și denumirea sa. Ca prin urmare, ridicarea comerțului să se poată privi cât mai eficient, las în seama Înaltei și Preaînaltei dispoziții următoarele căi de ieșire. Despre înviorarea comerțului. A. Deoarece plebea, prin abuzul de rachiu, neglijează lucrarea ogoarelor, banii săi și sănătatea, ar fi necesară, pentru a păstra în același timp aceste cantități importante în Bucovina, o ordonanță de interdicție a exportului respectiv din Ucraina sau de impunere a unor dări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
atât de păguboasă pentru liniștea generală, siguranța și binele public, ar trebui să se interzică câteva feluri de arendă, atât străinilor, cât și evreilor, alungarea acestora din urmă fiind cea mai indicată. G. Spre liniștirea publicului și pentru a face plebea să înțeleagă întru-totul în privința încălcările sale, conținutul dispozițiilor emise de către Preaînalte locuri, cu privire la vămuire, să fie aduse din când în când la cunoștință publică. H. Darea goștinei și deseatinei ar trebui desființate la această organizare nouă, ca fiind nefavorabile comerțului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fel am vorbit, prezintă lumii cel mai surprinzător exemplu în acest caz. Rusia are natura și poziția după mărimea și tăria efectivă, cât și relativă. Rusia atât de dominată odinioară de spiritul streliților și care a fost stăpânită de o plebe de mongoli și streliți, posedă acum oameni luminați și războinici înnăscuți, curând are un popor de eroi și miniștri. Temeiurile menținerii și gloriei conduc afacerile și pașii Rusiei. Ea negociază peste tot și cu mână largă, are peste tot porturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu funcțiile, relațiile, banii din bănci străine, vilele de lux etc. Dacă românii și-ar aminti de luptele dintre patricieni și plebei de la Roma din secolul al V-lea î.Hr., ar găsi un sprijin moral pentru o adevărată grevă generală. Plebea romană a avut curajul să le strige în obraz tuturor bogaților că plebea muncește, produce, ține republica și o apără. Când s-au separat spațial și economic de patricieni, atunci și numai atunci, plebea a devenit importantă, obținând o magistratură
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și-ar aminti de luptele dintre patricieni și plebei de la Roma din secolul al V-lea î.Hr., ar găsi un sprijin moral pentru o adevărată grevă generală. Plebea romană a avut curajul să le strige în obraz tuturor bogaților că plebea muncește, produce, ține republica și o apără. Când s-au separat spațial și economic de patricieni, atunci și numai atunci, plebea a devenit importantă, obținând o magistratură de maximă importanță: tribunatul, tribunul plebei, cel cu drept de veto (mă opun
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
moral pentru o adevărată grevă generală. Plebea romană a avut curajul să le strige în obraz tuturor bogaților că plebea muncește, produce, ține republica și o apără. Când s-au separat spațial și economic de patricieni, atunci și numai atunci, plebea a devenit importantă, obținând o magistratură de maximă importanță: tribunatul, tribunul plebei, cel cu drept de veto (mă opun!) în senatul roman, dacă considera că legea afectează interesele plebei. Și nouă ne-ar trebui, pe lângă un avocat al poporului, un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
le strige în obraz tuturor bogaților că plebea muncește, produce, ține republica și o apără. Când s-au separat spațial și economic de patricieni, atunci și numai atunci, plebea a devenit importantă, obținând o magistratură de maximă importanță: tribunatul, tribunul plebei, cel cu drept de veto (mă opun!) în senatul roman, dacă considera că legea afectează interesele plebei. Și nouă ne-ar trebui, pe lângă un avocat al poporului, un tribun al plebei, cu drept de veto la toate cele care au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
importantă, obținând o magistratură de maximă importanță: tribunatul, tribunul plebei, cel cu drept de veto (mă opun!) în senatul roman, dacă considera că legea afectează interesele plebei. Și nouă ne-ar trebui, pe lângă un avocat al poporului, un tribun al plebei, cu drept de veto la toate cele care au dus țara de râpă. Vă imaginați că multe întreprinderi „ceaușiste” n-ar fi fost privatizate fraudulos, dacă am fi avut un tribun al plebei. S-ar putea găsi dintre cei care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un avocat al poporului, un tribun al plebei, cu drept de veto la toate cele care au dus țara de râpă. Vă imaginați că multe întreprinderi „ceaușiste” n-ar fi fost privatizate fraudulos, dacă am fi avut un tribun al plebei. S-ar putea găsi dintre cei care ar putea să spună că opoziția (vârfurile unor partide care au pierdut pentru un timp puterea) joacă rol de tribun al plebei. Nu, domnilor, opoziția se apără numai pe ea, ceea ce dă plebei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fi fost privatizate fraudulos, dacă am fi avut un tribun al plebei. S-ar putea găsi dintre cei care ar putea să spună că opoziția (vârfurile unor partide care au pierdut pentru un timp puterea) joacă rol de tribun al plebei. Nu, domnilor, opoziția se apără numai pe ea, ceea ce dă plebei sunt pomeni, nu drepturi, pentru care opoziția pretinde și obține voturile unei mari părți de plebe. Imaginați-vă că actuala opoziție ar ajunge, prin jocul politic la putere, prin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
partide care au pierdut pentru un timp puterea) joacă rol de tribun al plebei. Nu, domnilor, opoziția se apără numai pe ea, ceea ce dă plebei sunt pomeni, nu drepturi, pentru care opoziția pretinde și obține voturile unei mari părți de plebe. Imaginați-vă că actuala opoziție ar ajunge, prin jocul politic la putere, prin ingineriile jocului democratic de-a puterea. Va anula legea lui 15% și 25 % - ne face pomană înainte de a ne trage clopotul - , și ce va pune în loc, ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
civilizate și cu adevărat democratice este o clasă de mijloc puternică. Or, tocmai acest lucru nu s-a dorit în ultimii 20 de ani în România. Pentru că o clasă de mijloc numeroasă, educată ar fi mult mai puțin controlabilă decât „plebea“. Faptul că a dat de lucru la milioane nu îl absolvă pe „mogul“ de vina inițială de a fi furat enorm de la stat și nici de aceea de a fura în continuare. Nu vorbim de „the robber barons“ din America
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
politică stricat până la cotor. SorinP Eticheta NICUȘOARA este sinteza unui fenomen politic pe care, deși se dezvoltă sub ochii noștri, nu-l putem vedea de paraziți. Metamorfozarea puterii obținute în mod democratic, pe merit, în autocrație, în sfidare față de opinia plebei, în desprinderea de realitate, în punerea EULUI fățiș înaintea interesului general. Traian Băsescu este un personaj politic cu o forță excepțională, capabil de performanțe inaccesibile altora. și totuși, conștient de propria-i forță, își dă dovada limitelor personale. Rămâne un
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cioturile de trupuri mulțimii, așa cum se aruncă resturile la câini. La un semn al lui Gregorio, servitorii i-au așezat în față o măsuță cu toate cele trebuincioase rasului bărbii. Cu un gest teatral, fir-ar el blestemat! a poruncit plebei să tacă și apoi a strigat: - Să nu care cumva să se spună că exarhul Isacco nu-și ține cuvântul. Călăul a apucat țestele ducilor de păr. Picura încă sânge din ele. Le-a pus pe băncuța din fața solului. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
actori, mimi și dansatoare, de multe ori cu o inteligență îndoielnică și de moravuri ușoare, au început să comande, să dea sentințe și directive în senat. Profitând de o revoltă populară împotriva lui Iustinian, ei s-au proclamat apărători ai plebei și au obținut puterea de care deja se folosiseră cu vârf și îndesat. Acum erau adevărați electori, chiar și ai împăraților, și cine voia să însemne ceva trebuia să se integreze într-una din cele două facțiuni. Multă lume a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
originea nemulțumirii poporului căruia, sub pretextul oblăduirii acestuia, i se substituia în luarea oricărei decizii. Se poate pune întrebarea de ce poporul nu s-a revoltat și nu s-a pus sub ocrotirea senatului. După câte am văzut și am auzit, plebea se temea de ei, și persoanele de vază se temeau că aveau să treacă drept proști și ignoranți dacă nu ascultau de învățăturile unuia din cele două grupuri. Am fost asigurat că aceia care au încercat să le știrbească puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
despre lucruri pe care nu le-am văzut cu ochii mei. Unele le-am aflat de la Adeodato, altele odată cu trecerea timpului. Mauriciu, temându-se că o vărsare de sânge s-ar întoarce împotriva lui, a stăvilit în ultimul moment avântul plebei și a trimis la Ravenna un emisar care să-i ceară exarhului Isacco Platone să i se alăture. Vestiarium-ul papal conținea într-adevăr un tezaur impunător. Aurul și argintul bisericilor, prețioasele danii de la împărați, consuli și cetățeni particulari, banii pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Dacă nu-mi îngăduiți, am să iau alt vas, și voi veni totuși să cer audiență regelui. L-am primit cu bucurie. În zilele ce au urmat, Isacco Platone și Mauriciu și-au împărțit tezaurul papal, lăsând doar firimituri pentru plebe și soldați. După ce i-au alungat din oraș pe toți preoții și cardinalii, bizantinii și facțiunea romană a lui Mauriciu au jefuit Roma vreme de o săptămână, golind bisericile de podoabele lor prețioase și prădând casele romanilor rămași credincioși papei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]