468 matches
-
care este posibil un rege cât de cât instruit într-ale filosofiei îepicuriene, în speță!). Critica făcută de Philodemos politicului i-ar fi bucurat pe cinici sau pe cirenaici: implicându-te în această activitate, îți pierzi sufletul, liniștea, seninătatea. Invidia plebei, discreditarea politicienilor în ochii cetățenilor, situațiile riscante când te afli în fața mulțimilor înfierbântate, ingratitudinea supușilor, expunerea la umilințe - angajamentul public nu generează decât neajunsuri și riscuri. Philodemos mai pune și de la dânsul: oamenii politici nu prețuiesc mai mult decât niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și Biserica, În Înțelepciunea ei, a Îngăduit clipa de sărbătoare, de carnaval, de bâlci, această Întinare diurnă care-ți descarcă umorile și te abate de la alte ambiții... Dar așa râsul rămâne un lucru josnic, la Îndemâna celor simpli, taină dezvăluită pentru plebe. Dar aici, aici... și acum Jorge bătea cu degetul În masă, alături de cartea pe care Guglielmo o ținea dinainte, aici se răstoarnă funcția râsului, aici e ridicat la rangul de artă, i se deschid porțile lumii celor Învățați, se face
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care se rânjește pentru un titlu pe care nu l-am dat eu, se extrapolează ironic din textul meu, neglijându-se evident total esența sa, pentru ca în final să se arunce asupra mea suspiciunea că aș fi un fel de Plebe 1: acțiune de care, până acum, i-aș fi crezut capabili doar pe golanii de la Borghese 2. Eu știu bine, dragă Calvino, cum se desfășoară viața unui intelectual. Știu pentru că, în parte, este și viața mea. Lecturi, singurătate de laborator
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai există” atunci când și Fortini va înceta să mai vorbească cu degetul ridicat. Cât despre Sciascia 4, îi mulțumesc pentru sinceritatea solidarității sale (curajoasă, ținând cont de linșajul și de cumplita suspiciune că aș fi chiar un fel de Armando Plebe, suspiciune aruncată asupra mea de mizerabilii antifasciști de la Espresso), dar asupra discursului său referitor la Brigăzile Roșii 5 planează umbra diferitelor bilețele scrise de Sossi 6, bilețele care, la o analiză lingvistică, mi s-au părut atât de lipsite de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care Di Giacomo și Russo scriau poezie, după o metodă ce-l avea drept maestru pe Lombroso și drept lucernae pe alți antropologi, ca să spunem așa, „veriști”4, astăzi uitați. Lipsa sa de finețe era deci maximă. Relația sa cu „plebea” napolitană era cea a scriitorilor de „povești patriotice”, răspândiți prin toate provinciile italiene: așa încât, chiar și în fața celor mai atroce lucruri, lui Abele De Blasio nu-i lipsește un curios sentiment de bunăvoință și mândrie: la urma urmei, este vorba
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
au fost și erau În continuare un obstacol În calea eficienței poliției. Referindu-se când la Parisul din vremea lui Ludovic al XIV-lea, când la Roma imperială, Le Corbusier scria: „din mizeria colibelor, din adâncul văgăunilor (În Roma Cezarilor, plebea trăia În haosul de nedescris al locuințelor Înghesuite și promiscue), venea câteodată un vânt de revoltă; complotul se urzea În tenebrele unui haos acumulat unde era greu de desfășurat orice activitate polițienească... Sfântul Pavel din Tars nu a putut fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
di studi umanistici, Messina 1984, pp. 431-465. 4. Grigorie de Tours Contemporan cu Venantius Fortunatus a fost Grigorie, episcop de Tours, care ne prezintă în opera sa celălalt aspect al realității din epoca sa, adică mizerele condiții de viață ale plebei și ignoranța claselor de mijloc din Galia secolului al șaselea: cu Grigorie nu mai surprindem atmosfera rafinată, chiar dacă abstractă, din poezia manieristă, din compozițiile pentru ocazii importante sau considerate ca atare, pe care ne-o oferise Venantius, ci examenul atent
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
decembrie 1981), Centro di studi umanistici, Messina 1984, pp. 431-465. 4. Grigorie de Tours Contemporan cu Venantius Fortunatus a fost Grigorie de Tours, a cărui operă ne prezintă celălalt aspect al realității din epoca sa: condițiile mizere de viață ale plebei și ignoranța claselor de mijloc din Gallia secolului al VI-lea: cu Grigorie nu mai surprindem atmosfera rafinată, chiar dacă abstractă, din poezia manieristă, din compozițiile pentru ocazii importante sau considerate ca atare, pe care ne-o oferise Venantius, ci analiza
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe valori clasice. Importante sunt în acest sens comentariile pe teme literare, istorice, lingvistice și pedagogice semnate de excelenți specialiști. I. Mașala scrie despre Viața și moartea în opera lui Lucrețiu, M. Mihăileanu despre Horatius și clasele sociale, Horatius și plebea romană, M. Popescu-Spineni despre România în lumina geografilor antici (Herodot), P. P. Ionescu despre Caracterele generale ale filosofiei latine și despre Seneca și timpul său, Lelia Teodosiu despre Andromaca la Homer, Virgiliu și Racine și despre Ovidiu la Tomis, Maria
AUSONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285500_a_286829]
-
astea exagerate de... Plescăie ezitant din buze: — ...de respect... — Respect, așa e, preabunule, se îndoaie Fulcinius din șale. Consideră că acest cuvânt are conotația adecvată. — Sextus Pacuvius a adus la Roma asemenea lingușeli pe vre mea când era tribun al plebei, tună vocea principelui. Lui Trio îi îngheață sângele în vine. Se anunță o zi de trei ori nefastă pentru el! Bătrânul împărat se scarpină în creștet și murmură mai mult pentru sine: Un zănatic! — Un zănatic, stăpâne, ai dreptate, face
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îndrăznească să concureze cu el sau să i se opună. Iar dacă cineva își mai face iluzia că republica a fost restaurată, acela este fără doar și poate un imbecil. Prin cipe în fața Senatului, Augustus este Imperator pentru armată și plebe, în timp ce popoarele supuse din Orient i se închină pre cum unui rege și zeu. Se înfioară. S-a vârât singur într-o capcană fără ieșire. Numai că familia lui nu-i poate refuza nimic lui Flaccus Vascularius... Augustus vede sclipirea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un suspin adânc să-i umfle pieptul. Casa Imperială nu are nevoie de un nou scandal. Oare Livia nu știe acest lucru? Se pare că nemulțumirea poporului nu a ajuns încă la urechile ei. Zâmbește stins. Dar când a fost plebea mulțumită? Oftează din nou. Iar el începe să simtă apăsarea bătrâneții înaintate. Va împlini curând 70 de ani! Închide ochii ca de fiecare dată când dorește să se refugieze în adâncul sufletului. Predomină însă mai degrabă întristarea și lipsa de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Totuși este trist în lume! {EminescuOpI 56} ÎMPĂRAT ȘI PROLETAR Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre ferești murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin? Nici o scînteie-ntrînsul nu-i candidă și plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domnește pe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Prin limbile de flacări, ce-n valuri se frământ -, Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă, Evul e un cadavru - Paris al lui mormânt. Pe stradele-ncrușite de flacări orbitoare, Suiți pe baricade de bulgări de granit, Se mișc-batalioane a plebei proletare, Cu cușme frigiene și arme lucitoare, Și clopote de-alarmă răsună răgușit. Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare, Prin aerul cel roșu, femei trec cu-arme-n braț, Cu păr bogat și negru ce pe-umeri se coboară Și sânii
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Și aplaudă frenetic schime, cântece și jocuri... Și apoi în Sfatul țării se adun-să se admire Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoiu Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
oraș fără flori exotice și cu lăutari tăcuți și triști, tot cartierul a început să vuiască de nedumerire și indignare, de parcă le-au fost furate cea mai de preț comoară și cel mai îndrăgit spectacol. Căci ce vrea mai mult plebea? Panem et circenses. Dar mai presus de toate simțeau că li s-a luat dreptul la legendă. Casa Feliciei era spionată fără încetare, dar pajii negri, cu livrea și perucă buclată, n au mai apărut niciodată să deschidă și să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
oraș fără flori exotice și cu lăutari tăcuți și triști, tot cartierul a început să vuiască de nedumerire și indignare, de parcă le-au fost furate cea mai de preț comoară și cel mai îndrăgit spectacol. Căci ce vrea mai mult plebea? Panem et circenses. Dar mai presus de toate simțeau că li s-a luat dreptul la legendă. Casa Feliciei era spionată fără încetare, dar pajii negri, cu livrea și perucă buclată, n au mai apărut niciodată să deschidă și să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe cei ce locuiseră în Palatul Cezarilor înaintea lui, trebuia să distreze mulțimea organizând mereu serbări, s-o uimească cu invenții mereu noi, s-o lase să lenevească. Distribuirea gratuită de grâu nu era de-ajuns ca să-și atragă bunăvoința plebei; trebuia să-i îndrepte atenția asupra faptelor falșilor eroi ai spectacolului, ca s-o țină cât mai departe de treburile politice. Pentru că un popor care se plictisește se poate răzvrăti. De la venirea sa în urbe, Vitellius refuzase să organizeze jocurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sacrilegiu. Aș fi vrut să intru în Roma fără vărsare de sânge, dar mă văd nevoit să lupt. Vom porni în zori, și în câteva ore vom fi la porțile orașului. — Te avertizez că vitellienii sunt mulți și că toată plebea și toți sclavii din Roma, inclusiv gladiatorii, li se vor alătura soldaților și vor învinge armata ta. — Gladiatorii? întrebă Antonius batjocoritor. Din câte știu, Orpheus nu a fost ucis de Skorpius, ci, dimpotrivă, l-a învins. Nu așteptați oare ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nou!) nu prin operă, ci prin faptul că vii 2-3 ore la Bibliotecă, ești văzut moțăind între cărțile aduse de șofer, molfăind un pix sau țigareta și dând indicații agitate la celular. Impostorii cultivă această imagine, cu oarecare șarm la plebe (inclusiv la cei din sala de lectură), dar care se dezumflă la prima ieșire publică când trebuie să facă dovada concretă a prezenței lor. Exemplul cu emisiunea despre 23 August din vară de la TVR1 este concludent. Berbantul era literalmente speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
furiș vecina. De altfel, istoria adevărată a acestei epoci nu se află în lamentările vreunui Narcis schizofrenic sau ale vanitoșilor săi admiratori. Hârtia rezistentă timpului trebuie rezervată pentru Arhiva timpului. Acolo se va regăsi odiseea populară a vremii, știu asta. Plebea are instinctul sănătos, bun-simț, modestie, știu asta. Să revin la bârfa coanei Ciupercă. Studenții străini nu discută politică, așa susține. Sunt mai interesați de amor, foarte accesibil pentru cei cu valută convertibilă sau chiar pe țigări, cosmetice, băuturi străine. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ce stratagemă, a izbutit să pună mâna pe niște documente compromițătoare: planul unei lovituri de stat, pe care ar executa-o cazacii, pentru reimpunerea unei monarhii absolute. Totul era scris negru pe alb. În bazar trebuia să se dea drumul plebei, ca să se submineze Încrederea negustorilor În noul regim, câțiva conducători religioși trebuia să-i adreseze șahului jalbe, ca să-i ceară abolirea Constituției, considerată contrară Islamului. Bineînțeles, Panoff Își asuma riscuri, aducându-mi aceste documente. I-am mulțumit și, fără Întârziere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
accept să pierd eu, dar atunci să piardă și celălalt. Avem deci antecedente istorice. Iar despre prezent, ce să mai vorbim : boierii actuali, nu mai spun care, au chiar ca principiu evitarea cu orice preț a situațiilor winăwin. Iar noi, plebea, de teama de a nu fi considerați niște loseri, nu i-am lăsa nici morți pe ceilalți să cîștige și ei cîte ceva. Dar oare de ce, de unde ni se trage acest refuz, aproape această teamă de situațiile în care toată lumea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai modest, dar nicidecum mai puțin angajant în formarea morală. Intelectualul este prin natura sa un opozant, unul care nu se poate identifica cu puterea, care este întotdeauna un garant în fața ei, apără mentalitatea critică, se face un tribun al plebei lumii ideilor, și nicidecum un guvernator. Propunerea noastră de a configura acțiunea politică a filosofului și a delinea impactul acesteia asupra puterii prin adoptarea expresiei «angajament și mărturie» nu este departe de imaginea «intelectualului anorganic» despre care vorbea Lévy. Sigur
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]