1,106 matches
-
continuare în oglinda celui românesc este mai puțin familiar cititorului de la noi, deși opera se găsește de mult timp în bibliografia obligatorie a programelor de literatură comparată oferite de universitățile occidentale (nu vă temeți; nu am intenția să inițiez o plicticoasă dispută naratologică, ci doar să clarific, pe un ton cât se poate de clar și de simplu, datele problemei). Povestea lui Genji este o scriere masivă, de peste o mie de pagini, numărând cincizeci și patru de capitole centrate pe detaliile
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
eu însumi agățat în două ocazii memorabile. Fiindcă acestea sunt acte spontane (nu deliberate, ca în cazul expus de Kierkegaard), credibilitatea lor în ochii dumneavoastră ar putea crește considerabil. Berlin, 2003, primăvara. Particip la o lungă și, iertați-mi pleonasmul, plicticoasă conferință organizată de Universitatea de Artă din Berlin și, post festum, mă gândesc să mă relaxez cu un film bun. Întâmplător, rulează încă bijuteria distopică a lui Danny Boyle, 28 Days Later, dar numai de la ora nouă seara, la un
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
autorului, observând că, inițial, acesta avusese intenția să cânte despre șoareci, dar că, din fericire, a tăiat apăsat substantivul cu pricina, găsindu-l insuficient de distins pentru respectiva ocazie. And now the point emerges... Toată această lungă și, mă tem, plicticoasă parabolă (ținând, la rigoare, de patologia poeziei) are ca scop punerea în lumină a unei modeste lecții, pe care trecutul este gata întotdeauna s-o servească prezentului grafoman. Fiecare individ, originar fie din Orient, fie din Occident și mânat (aparent
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Este adevărat că, din fericire, trecusem fără probleme examenul de latină, deloc ușor, dar spiritualitatea mea? Un lucru diferit, care rămânea nesatisfăcut. Mult timp mă interesasem mai mult de geniala teologie paulină, în timp ce Evangheliile îmi păreau prea familiare și destul de plicticoase. Figura lui Isus Cristos devenise mult mai interesantă doar când, după anii de studiu de la Roma, datorită științei biblice moderne l-am cunoscut ca figură istorică reală. Studiul aprofundat al exegezei catolice și protestante pe care îl concretizam în cursurile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cor., 13, 4-8) Puterea dragostei poate într-adevăr să ne schimbe viața? Câteva simple afirmații antitetice ale unui autor ce îmi rămâne necunoscut pot explica în ce măsură dragostea, înțeleasă ca atitudine de fond, poate schimba viața: Datoria fără dragoste ne face plicticoși; Datoria împlinită în dragoste ne face echilibrați. Responsabilitatea fără dragoste ne face nechibzuiți; Responsabilitatea exercitată în iubire ne face prudenți. Dreptatea fără dragoste ne face duri; Dreptatea practicată în dragoste ne face conștiincioși. Educația fără dragoste ne face contradictorii; Educația
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
din arcanele școlii, cu autorii ei obligatorii, cititorul neangajat are numai lecturi de plăcere. La antipod, cronicarul literar își poate alege cărțile despre care va scrie, dar nu mai poate, o dată opțiunea făcută, întrerupe sau abandona lectura. A parcurge volume plicticoase, rizibile capodopere, cărți literalmente toxice, intră în obligațiile lui curente, în fișa postului. Uneori, lectura este agreabilă. Dar nici în aceste cazuri fericite ea nu e una, sută la sută, de plăcere. Fiindcă dincolo de cursivitatea scriiturii și relevanța artistică a
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
lua-o razna și ar începe deodată să tragă cu arma din dotare în toți cei care îi ies în cale. Lumea satului meu era fabuloasă doar dacă vedeai fantasticul banalității din ea. Dacă nu, putea să ți se pară plicticoasă și tristă. Pentru mine avea un farmec anume pentru că eram integrată cu trup și suflet în ea. Misterul ei sta și în faptul că eram convinsă - ca și părinții și bunicii mei - că nu se termină totul aici, ci lumea
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
familia regală a Rusiei, vorbind însă toți englezește. Trudy, eurasiana care vorbește trei limbi ale Chinei (shanghaieză, cantoneză și mandarină) și trei limbi europene, îi observă și le descrie firea și mentalitatea: englezii sunt ursuzi, americanii obositor de serioși, francezii - plicticoși, japonezii - suciți. Tot ea sesizează deosebirile dintre englezi și chinezi, într-un mic eșantion de analiză a mentalitaților: englezii sunt grosolani și aroganți, au o părere extrem de bună despre moștenirea lor culturală, dar cea chineză este mai veche și mai
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
LETTRE INTERNATIONALE: „Recitind filele selectate pentru acest număr, am constatat că istoria recentă se află pe primul plan". Istorie recentă înseamnă tot secolul 20 (și pînă azi), scrutat în excepționale eseuri, pagini memorialistice, biografice și de proză. Nimic arid, nimic plicticos, fiindcă informația, în general cunoscută, are parte de interpretări noi, uneori sclipitoare sub condeiul unor specialiști care știu să scrie atrăgător. Ei se numesc Benjamin Lahusen (Carl Schmitt și justificarea asasinării oamenilor lui Rohm), Ernesto Galli della Loggia (Marșul asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
să plimbe băutura prin pungile obrajilor și pe sub limbă, celălalt a ales leorpăiturile repezite, cât să simtă cum îi alunecă pe gât ceva răcoros, s-au împăcat până într-acolo încât pacea, ca stare a lucrurilor, le părea derizorie și plicticoasă" (pp. 26-29). Dacă lui Sorin Stoica îi plăcea enorm să povestească, și cărțile lui sunt pline de istorii orale, venite în cascadă, lui Filip Florian îi place, la fel de sesizant, să întoarcă pe toate fețele și să treacă prin mai multe
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
acord de muzică funebră: "mulți scriitori sunt minimalizați pe nedrept sau grav deformați. Dar și atunci cînd exprimă o bună părere despre ei, autorul îi face, prin modul în care le rezumă, le comentează sau le exemplifică opera, să pară plicticoși ori lipsiți de valoare". Nu mai puțin incitante ni se înfățișează obiecțiile pe care exegetul le aduce unei cărți a lui Eugen Simion, Convorbiri cu Petru Dumitriu. O astfel de scriere ar impune, socotește pe bună dreptate d-sa, ca
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
experiență publicistică și pasiune pentru profesie - Nicolae Prelipceanu și Marian Drăghici - fiecare număr al revistei e o bucurie. Deși formatul carte admite materiale nelimitate la un număr fix de semne, ei își bat capul pentru un sumar variat și niciodată plicticos, fiindcă proporționează bine genuri diferite: poezie, proză, memorialistică, dezbateri, anchete, cronici literare, interviuri. în nr. 1-2/2009 toate sînt prezente, de la grupajul de comentarii ale cărții-eveniment a lui Ion Iovan, Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale..., la cotinuarea anchetei Basarabia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
Rămâne însă fără vreun răspuns întrebarea - de altfel mută - a victimelor: De ce ne abandonați? De ce îngăduiți ca asasinii fanatici să-și urmeze netulburați planurile scelerate, în timp ce eforturile voastre se reduc la a-i servi cu limonadă și a le adresa plicticoasele întrebări selectate din manualul bunului investigator? Problema e tulburătoare și e mai bine să te rogi lui Dumnezeu să nu ajungi în situația de a trebui să salvezi vieți omenești cu prețul anulării demnității umane. Pe de altă parte, a
Care e cea mai stranie întrebare care vi s-a pus vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7309_a_8634]
-
preferată pentru calambur. Ori Păstorel n-are, în românește, curajul autoironiei? Poate. În orice caz, vinul jinduit și apa impusă nu fac casă, stînd între ele familii, înclusiv literare, mai învrăjbite decît orice dușmani. Vorba aceluiași, retras într-un rai plicticos, fără neam de petrecere, Dabija Voievod: "Nici vin cu apă n-am să mestec,/ Nici dau un ban pe toată fala." Într-adevăr, nu pentru glorie - deși epigramele l-au lăsat pe Păstorel în istoria literară - sînt scrise aceste răvașe
Între pahare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7632_a_8957]
-
cu ghiotura lovind direct la creier, anihilând instinctul de conservare al individului, profitând de prostia și incultura sa. Normalitatea a devenit în aceste vremuri un concept lax, dacă nu chiar inutil, și în orice caz supus batjocurii. Ești normal? Ești plicticos și, prin urmare, n-ai ce căuta în lumea noastră de pleziriști și exhibiționiști! Tot ce vrem noi e diferența, diversitatea, neobișnuitul, extraordinarul. Aceste aspirații ale copilăriei și adolescenței timpurii au devenit valorile de căpătâi ale civilizației noastre. Nu te
Cum definim normalitatea? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7636_a_8961]
-
la o distanță astronomica de creațiile cele mai valoroase din fascinantă Belle Époque, nu neapărat ieșite la iveală sub cerul Parisului. Dintre scrierile de maturitate, Pivnițele Vaticanului și-au pierdut caracterul provocator, admirat de suprarealiști, iar Falsificatorii de bani, pseudocapodoperă plicticoasa, a rămas în programa universitară datorită revoluției tehnice aduse. Gîde e un scriitor ajuns relativ tîrziu la celebritate, în jurul vîrstei de cincizeci de ani, după ce lumea, zguduită din temelii de un război mondial, a devenit pregătită să-l primească sărbătorește
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
carte te silește să zăbovești asupra ei, recitind-o și studiind-o, ea aparține celeilalte paradigme. În schimb, noua carte trebuie să fie citită ușor, plăcut și repede, altminteri timpul destinat lecturii începe să semene cu un timp mort și plicticos. Lectura se cere a fi făcută cu psihologia clientului de fast food-uri: fără efort și fără temeri existențiale. Oricît ar încerca Baricco să ne convingă că nu trebuie să luăm lucrurile în tragic, nu reușește. Autorul seamănă cu un crainic
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
originea lui a în limba română: lat. mensa> measă> masă; lat. viridă> virdia> vearză> varză; sl. nevesta> neveastă> nevasta; lat. feta> feată> față; lat. horresco> urească> urască; lat. serpans> șearpe> șarpe. Memorarea celor mai aride lucruri (uneori și celor mai plicticoase, precum nestrămutatele 6 trăsături ale partidului de tip nou, cf. I. V. Stalin, Bazele leninismului) se tranforma astfel într-o sursă de amuzament. Apare aici o intrebare legitimă: daca scară durităților (vezi mai sus lista acestora) se poate reduce lesne
Cesautica Claunegalo Vivestido by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7267_a_8592]
-
-l uite vreodată pe Richard cel chipeș și cu lipici la femei, se orientează în cele din urmă asupra lui Walter cel fad, lui Walter cel mereu politicos, serviabil, timid, feminist, apărător al celor lipsiți de putere, lui Walter cel plicticos de moarte dar sprijin de nădejde, fidel ca un câine care nu este fericit decât dacă poate să-ți facă pe plac. Ce poți să faci în viață când nu știi ce vrei (cazul lui Patty)? Răspunsul lui Franzen pare
Libertate à la Franzen by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/4922_a_6247]
-
va avea parte de o stigmatizare pe măsură. Ultima sa carte, Tragedia Germaniei 1914-1945, e periculoasă tocmai fiindcă lasă godeu în mintea cititorului: mai precis, îi întipărește convingerea că istoria Germaniei a fost supusă unei măsluiri sistematice. E un clișeu plicticos să spui că istoria e scrisă de învingători, dar în cazul Germaniei proporțiile falsificării sunt atît de macabre că o minimă reacție devine obligatorie, iar Lucian Boia, în paginile eseului de față, chiar asta face: redeschide problema vinovăției nemțești în
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
nu ezită să ne-o descrie. Ea nu este, însă, continuă și cu atât mai puțin permanentă. Autorul nu ezită să afirme că, timp de aproape două decenii, între 1980 și 2000, muzica lui Van Morrison i s-a părut „plicticoasă și obositoare." Eu cred, dimpotrivă, că acest interval e plin de remarcabile realizări, de la Inarticulate Speech of the Heart (1983), No Guru, No Method, No Teacher (1986), Poetic Champions Compose (1987), Avalon Sunset (1989), dar nu sunt încântat de diversele
Van the Man (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5982_a_7307]
-
particularul. Altminteri, dacă totul în istorie ar fi variabil, trecutul ar fi ininteligibil. Căci fără repetarea unor tipare comune istoria nu ar putea fi înțeleasă, cum tot la fel fără ivirea unor cazuri particulare, trecutul ar fi de o monotonie plicticoasă. Nimic nu e pînă într-atît de insolit în istorie ca să nu poate fi descris. Asta înseamnă că în istorie întîlnim trăsături invariabile, și doar pe baza lor putem explica trecutul, atîta doar că aceste trăsături invariabile sunt aduse de chiar
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
să mă facă fericit ori să-mi rezolve problemele de conștiință. Dar fiind vorba de canale publice, adică de entități finanțate și din banii mei, măcar dreptul la informație corectă ar trebui să-l am. Ei bine, nu-l am. Plicticoase până la moarte, încercând să copieze ce e mai rău de la canalele „comerciale" (respectiv, mania de a da premii pentru orice tâmpenie, scălâmbăielile dezgustătoare ale prezentatorilor, promovarea informațiilor perfect inutile, pescuite din publicații de înaltă elevație culturală gen „Click" și „Cancan
Scursura catodică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6256_a_7581]
-
pentru ca apoi, renunțînd să-l mai continue, se mulțumește să-l lipească în prima parte a volumului. Rezultatul este o alăturare peticită și nefirească, structura cărții fiind actualitatea dezechilibrată, căci primele 120 de pagini sunt un ingredient oțios și adesea plicticos, care nu se poate bucura decît de interesul autorului. Pe cititor însă nostalgiile acestea personale îl obosesc. Pînă și limba are ceva din dulceața vetustă a unei lumi stăpînite de alte ritmuri cosmice, o limbă care diferă simțitor de timbrul
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
celui mai inexpresiv grai academic, cartea cere o răbdare de anahoret hotărît să-și ispășească păcatele prin chinul lecturii. Oricît te-ai concentra spre a-i urmări autorului ideea, atenția îți fuge în altă parte, sufocată de apăsarea unui lexic plicticos pînă la aplecare. Și acum Lardellier și-a pus parcă în minte să-și îndepărteze cititorul de temele atinse, vom sări peste lacuna limbii inerte, această plagă de care sînt atinși mai toți universitarii cu aplomb, ca să trecem la ideile
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]