5,084 matches
-
încotro) că marele merit și marea reușită a autorului constau în simplul fapt, în norocul său chior de a se fi plictisit el înaintea mea, cititorul. Ceea ce înseamnă că, dacă un cititor răuvoitor ar anunța că el, dimpotrivă, s-a plictisit deja pe la jumătatea romanului, cel puțin tot eșafodajul spectaculos și atât de lăudat al finalului ar sări în aer. Mergând mai departe, ar trebui să ne întrebăm cum de rețeta aceasta, de real succes după cum se pare, a blazării apoteotice
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
oprit și el pe la jumătatea muncii lui, din aceleași motive? De ce nu ne-am opri cu toții din scris, pe la pagina o sută, să zicem, stabilim noi prin convenție, invocând o bruscă plictiseală? Tot ce contează în fond e să ne plictisim înaintea cititorului. Important e să nu fim noi fraierii. Și-atunci mai bine mai repede decât mai târziu. Un roman mai scurt e a priori mai bun decât unul mai lung. Desigur, autorul romanului Real K nu uită să se
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
a semnat pentru drepturile de autor (oricîte vor fi fost acestea). Desigur, nu putem nega (și nici nu vrem) unele merite inerente romanului și autorului în discuție: căci, până la urmă, într-un curent cultural în care lumea, de obicei, se plictisește deja dinainte de a scrie și, din păcate, mai ales în timp ce scrie, reușita lui Dragoș Bucurenci de a se plictisi abia după o sută de pagini este deja aproape o dovadă de rezistență în onestitate. Real K este, de altfel, prezentat
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
unele merite inerente romanului și autorului în discuție: căci, până la urmă, într-un curent cultural în care lumea, de obicei, se plictisește deja dinainte de a scrie și, din păcate, mai ales în timp ce scrie, reușita lui Dragoș Bucurenci de a se plictisi abia după o sută de pagini este deja aproape o dovadă de rezistență în onestitate. Real K este, de altfel, prezentat direct de pe copertă ca un cert viitor roman-cult. Cam la aceeași dimensiune la care Trainspotting, de exemplu, poate trece
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
trebui să suspectăm deja orice producție culturală, indiferent dacă de underground sau de rang universitar, care se propune a fi purtătoarea ei de cuvânt. Toate aceste producții duhnesc de la o poștă a ideologie. În Real K autorul romanului s-a plictisit de droguri, ca atare consideră că ajunge atât din partea lui. E timpul să revină, fresh ca-n prima zi, la birou. Ceea ce, chipurile, nu împiedică transformarea operei sale într-un adevărat manifest al noii generații, după cum presimte febril prefațatorul cărții
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
unde o instalează într-o slujbă comodă și într-o locuință discretă și cochetă, o Ťgarsonierăť ce este un fel de aurită colivie a amorului lor clandestin. Cînd Ioana, de felul său o intelectuală cu frămîntări cronice de conștiință, se plictisește de viața de ibovnică rezervată în exclusivitate unui amant nu prea disponibil, cu multe obligații sociale și profesionale, ea încearcă să se elibereze de tiranie. Nu o face însă pe față, ci în chip ilegalist, refugiindu-se pe ascuns în
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
mi pune deoparte o dimineață și pentru mâine. acum cred c-a plecat pentru că spun dumnezeu de parc-aș spune frunză de brusture. frunză de brusture peste care a trecut buburuza. ori scorpionul dimineață de iulie. bastonul tatălui meu se plictisesc și morții? dacă putrezitul ar fi plicticos n-ar fi cimitirele pline. în micro doișpe simuleasa e tocmai bine așezat în centru ca un cinematograf între blocuri. astfel scade constant presiunea de plictiseală. cei cu balcoane spre simuleasa sunt răsfățați
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
tata înjura generalii care au întors armele și i-au lăsat în rusia tata înjura comuniștii care i-au tăiat pensia iovr pentru c-a luptat în est. tata a-ngropat cu el multă furie n-are cum să se plictisească. i-au strâns oasele i le-au pus într-un colț. tata stă acum în colțul gropii într-un săculeț de pânză tata tremură în noroi sub pânza albă stropită cu vin tata soarbe picăturile de vin și așteaptă să
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
tata nu se grăbește. poate va ieși din sângele lor cineva mai bun. tata a vrut totdeauna să-ndrepte lucrurile și-acum are timp. are tot timpul din lume tata e furios și-are treabă n-are cum să se plictisească. cum stă-ntre blocuri în centru cimitirul simuleasa e un lucru sigur te poți baza pe el diana. piciorul de ghips micro doișpe. blocuri lângă blocuri cuvinte lângă cuvinte într-o propoziție fără sens. le va scoate cineva din gunoaie
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
și corespondența sunt, așa-zicând, pline de Sîrbu, de viața și experiențele lui, focalizate din multiple unghiuri și înfățișate cu o rară voluptate descriptivă. Fostul actant oferă actualului autor un subiect foarte consistent, aproape inepuizabil, de interes și cercetare. Niciodată plictisit de el însuși, Ion D. Sîrbu se studiază cu reală curiozitate, cântărind și evaluând neîncetat scene și segmente ale unei existențe atât de pline. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal adâncește perspectiva și dă tuturor acestor tribulații un sens. Copilăria petrileană
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
de șantajistul amator. - Sigur că nu ,vrei să ne fure scenariul vulpile astea bătrâne ? Te bagi la un pocher ? - M-aș băga ,dar...deschidera e mare și eu n-am ajuns încă vedetă. - Joci în locul meu .Eu m-am cam plictisit,stau o tură și privesc. - Ok ! De fapt ,îl lăsa să joace că să-i studieze mișcările,vorbele ,mimica feței.Impulsivitatea îl băgase într-o situație pe care trebuia s-o întoarcă acum în avantajul său. - Și cum te cheamă
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
de vânt. Gâzele se înspăimântă Cuprinse de alergie, Aleargă și se frământă Căci mai au treburi, o mie. Doar un greier hoinărește Purtându-și vioara-n spate, Cântecul nu și-l oprește Fie ziuă, fie noapte. O furnică îl insultă, Plictisită de-al său vers: Dânsa are treabă multă, Prima e în univers! Fără a-și opri cântarea, Greierele îi răspunde, Stăpânindu-și greu mirarea, Parc-ar fi de nu știu unde: -Tu ești trudnica din vatră, ... Citește mai mult Vine toamna val-vârtejși
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de frunze bejPurtate hai-hui de vânt.Gâzele se înspăimântăCuprinse de alergie,Aleargă și se frământăCăci mai au treburi, o mie.Doar un greier hoinăreștePurtându-și vioara-n spate,Cântecul nu și-l opreșteFie ziuă, fie noapte.O furnică îl insultă,Plictisită de-al său vers:Dânsa are treabă multă,Prima e în univers! Fără a-și opri cântarea,Greierele îi răspunde,Stăpânindu-și greu mirarea,Parc-ar fi de nu știu unde:-Tu ești trudnica din vatră,... XXIII. VULPOIUL ȘI LUPUL DIPLOMAȚI, de
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
avut mereu răbdare, Și de nevastă m-a luat! Noi împreună am visat, Și rând pe rând le-am realizat, Și iată așa pe negândite, Noi o familie-am format! Făceam totul împreună, Mâncare, școală, chiar și sport, Nu ne plictiseam împreună, Nedespărțiți eram mereu! Și timpul iată a trecut, Că asta-i treaba lui să treacă, Și dintr-o dată am aflat, Că noi părinți vom fi pe dată! Eu îmi doream băiat să am, Cu lumea toată mă certam, Că
DOR DE MAMĂ, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380722_a_382051]
-
întregi în bibliotecă, discută fără complexe cu portăreasa, vânzătoarele din piață și băcanul, ascultă interminabilele bârfe din comunitatea românească, nu ezită să admire fauna feminină de pe rue Saint-Denis sau din Place Pigalle, intră chiar la un film pornografic (unde se plictisește repede sau, cel puțin, așa pretinde), participă la petreceri organizate de studenții săi și nu ezită chiar să tragă o țigară cu hașiș. O adevărată experiență inițiatică pentru un tânăr venit din Est, transpusă în paginile unui jurnal, devenit literatură
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
Stăpînul inelelor. Gurile rele de pe Internet susțin că Mitchell a fost sunată personal de Woody Allen pentru rolul celor două Melinde, însă actrița a fost convinsă că e vorba de o glumă pînă cînd a primit scenariul. Dacă v-ați plictisit de filme americane și vreți să vedeți și altceva în cinematografe, acum e momentul, mai ales dacă nu ați ajuns astă vară la Sfîntu Gheorghe. între 6 și 8 octombrie, la Cinema Studio sînt programate peliculele care au participat, în
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
cu articolul România care mă revoltă, cu ale cărui tristeți Cronicarul se simte solidar: "Încep să mă satur de vechea consolare că dacă în țara asta lipsesc multe, ea îți oferă în schimb marele avantaj că te împiedică să te plictisești. România e o țară obositoare, cu tot mai puține insule de bun-simț și de seninătate". Citiți tot răspunsul, că merită. Pe aceeași pagină, într-un scurt, reușit și pesimist exercițiu de retorică, Octavian Paler se întreabă Care Românie?, așa cum acum
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
câte ceva nu mult, cât să încapă, cu înțeles, în spațiul tipografic exiguu. Ar fi și o premieră. Iat-o. * "- E o poveste foarte bună, zise tatăl băiatului. îți dai seama cât e de bună? - N-aș vrea, papa, să te plictisesc. - Ce altceva ai mai scris? - E singura poveste. N-aș vrea să te plictisesc. Dar fiindcă a luat premiul acela... - Ar trebui să te ajut. Dar dacă scrii bine, n-ai nevoie, tot ce trebuie, e să scrii. Ti-a
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
și o premieră. Iat-o. * "- E o poveste foarte bună, zise tatăl băiatului. îți dai seama cât e de bună? - N-aș vrea, papa, să te plictisesc. - Ce altceva ai mai scris? - E singura poveste. N-aș vrea să te plictisesc. Dar fiindcă a luat premiul acela... - Ar trebui să te ajut. Dar dacă scrii bine, n-ai nevoie, tot ce trebuie, e să scrii. Ti-a luat mult timp? - Nu prea mult. Unde ai auzit tu vorbindu-se de specia
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
zic că poate, a venit și ea din soare. Și de aceea soarele e așa de luminos Și cald cu fiecare. Iar alții, mai agasați De această dilemă (Care-au uitat, probabil să mai fie copii) Ne spun că sunt plictisiți De această temă. Nu vor să se mai gândească la această Întrebare Și transpirați sub bila de foc (adică sub soare) Își șterg chipul Înroșit cu o bucată moale, catifelată de apă curată Și zic: ˝Hai s-o lăsăm pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
duce spre tăcere, unde se respiră concluzia disperării. cortina nu se mai ridică, actorii și-au decapitat magia shakesperiană! timpul se Învelește cu o pătură moale, de aprobări simple, după ce a rostit, golit de sânge: qui bono? e atât de plictisit, Încât seamănă cu un director Îmbătrânit de gălăgia recreațiilor, care Îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat pe o pernă, somnul carului ascuns printre pletele viselor - voi merge din felinar În felinar, din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
afectivă// mă uit la orezul din farfurie/ este orezul-din-farfurie"), iar gesturile sunt descompuse în secvențe disparate, din care "firul de continuitate și consecvență a plesnit". Repetitiv la modul programatic, T.S. Khasis construiește această searbădă monotonie liric-existențială, mai degrabă iritând decât plictisind cititorul. Un frate internat la nebuni, o iubită infidelă, un bunic muribund; și totuși, climatul creat este de loc-unde-nu-se-întâmplă-nimic. Volumul apare ca un recipient de prozaism, un lighean cu apă stătută în care, rareori, autorul picură cu pipeta câte un
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ocolesc, la limita evitării oricărui pericol, paranoicii gri și chiuretați la zâmbet. Mă panichează cei care umblă cu soclul lor sub braț și, în clipa în care te întâlnesc, urcă pe soclu și îți vorbesc sub formă de statuie. Mă plictisesc de moarte noii funcționari care zâmbesc tâmp și dau din cap americănește, asemenea câinilor din plastic ce ornau lunetele vechilor Dacii. Lor, tuturor acestor categorii, le spun tot soiul de trăznăi pe care, altfel, nu aș avea cum să le
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]