966 matches
-
constat că viața politică din România a fost confiscată de-o adunătură de neputincioși. De-o vreme încoace, îi întâlnesc pe destui dintre ei și-mi dau seama că au mintea atât de ocupată de micile aranjamente în mijlocul cărora au plonjat, încât a le cere să aibă și viziune înseamnă a-i supune la cazne dincolo de puterea de îndurare. Nu cred, desigur, că în politică trebuie să existe doar vizionari, doar autori de mărețe programe politice. Caut, însă, practicienii și nu
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
la redarea in extenso a unor fragmente din documentele de partid. Am facut asta atât pantru a veni cu un plus de ancorare în realitatea atestata documentar, dar mai ales pentru a da posibilitatea atât interlocutorului cât și cititorilor să plonjeze în atmosferă acelor vremuri. Nimic nu te face sa retrăiești o stare care facilitează rememorarea decât limbajul. Am avut reacții pozitive, pentru că oricât de fidel și cu talent ar povești interlocutorul, ceea ce spune nu poate să recreeze atmosferă așa cum o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
permanență memoria, împrietenită cu el ,ca iedera cu mormintele! Același Ettore Caccia, mai înainte pomenit, observă cu multă finețe fenomenul unei resurecții a figurativului, mai cu seamă la numeroși poeți din veacul trecut care s-au apropiat sau chiar au plonjat în ermetism. Ungaretti, Montale, Saba, chiar și Luzi, au simțit în aceeași perioadă nevoia să recupereze un nou ,realism", să îmbrace cu concret ideile, după ce poezia se devitalizase în recuzita postsimbolistă. Ar fi vorba de un neosimbolism care întoarce spatele
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
văzut totul altfel. De acolo, din mijlocul unor marginali, mi s-a părut că povestea lor poate să fie, oricînd, și povestea mea. Chestiune de hazard. Acolo am simțit și disconfort, și teamă, și șoc, și neputință, și vinovăție. Am plonjat în spațiul meschin și sufocant al unui bloc confort cincisprezece dintr-un cartier obscur de oriunde de pe lumea asta. Andu Dumitrescu aduce nu doar ideea de bloc pe scenă, mentalitatea, topirea individului în turmă, aneantizarea, ci chiar forma lui concretă
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
și fantezia realizării lucrurilor imposibil de realizat. Menirea mesianică guvernează viața omenirii și pe a fiecărui individ, astfel că în fața unor situații obiectiv de nerealizat, posibilitatea de a fi alesul care învinge realitatea este mult prea atrăgătoare pentru a nu plonja în meandrele ei sinuoase și mincinoase." (p. 142). Cu ,meandre sinuoase" și alte asemenea atracții, rotunjirea artistică a romanului pare pentru Alain Gavriluțiu un lucru ,obiectiv de nerealizat". Există totuși în debutul său editorial o componentă pozitivă, o calitate care
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
viața autonomă a limbajului, a acelui limbaj care trebuie să-și afirme atît propriile energii, cît și să dezvăluie, fără a risipi misterul, ca într-un adevărat scenariu de inițiere, miracolul nașterii, coagularea amorfului, triumful ordinii asupra neantului. Invocînd forme, plonjînd în viscozitățile memoriei, dezvăluint procesul de extragere a unui chip din placenta propriei lui virtualități, pictorul nu face decît să realimenteze conștiința de sine a limbajului, să-i consolideze vocația polimorfă și, simultan, forța de reacție. Și pictorul chiar împinge
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
dar și neliniștită, frustă, înspăimîntată de limitele materiei și de relativitatea instrumentelor. O energie primitivă, la limita idolatriei, emană permanent din compozițiile ei expansive, înspăimîntate de vid, de o vigoare pe care doar cenzura permanentă a sentimentului o împiedică să plonjeze de-a dreptul în sălbăticie. Arhitect al culorii, cu mare capacitate de a construi solid și sintetic doar din cîteva pete, dar și un analist inteligent și acut cu tentații de grafician, posesoare a unei viziuni monumentale, exprimate sobru într-
Wanda Sachelarie Vladimirescu 90 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10852_a_12177]
-
ore deznodămîntul. Dar la Camil Petrescu nu mai e de glumă! Ladima se împușcă. La fel și Gelu Ruscanu, ca și tatăl său, mai demult. De Fred Vasilescu nu putem băga mîna în foc că n-a făcut gestul funest plonjînd cu aeroplanul. Un soi de demers sinucigaș este cel al lui Danton, care nu poate dezerta luînd patria pe tălpile pantofilor, după celebra formulă. Astfel că rămîne să fie judecat și ghilotinat. De la Camil, singurul care scapă după o tentativă
Cronica neagra a personajelor literare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10140_a_11465]
-
de lemn cu obscenitatea care devine idiomul omului nou". Un "idiom" mai sincer, în orice caz, decît afectarea ideologizantă din mass- media... Să revenim acum la victime. Supuse unor suferințe ce depășesc toate reperele relațiilor umane cît de cît normale, plonjînd în abisul infernal, ele ajung a-și altera reacțiile, a-și anihila esența etică. Sînt forțate, așa cum am văzut, a se metamorfoza în călăi. Deținuții se bat între ei spre a proba că și-au însușit îndemnul pedepsirii implacabile a
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
profund sensibilă, accentuând o stare de melancolie, cu învăluiri aureolate de mister, poezia de final, Nebunul vânt, impresionează prin tonalitatea imnică, cu învăluiri și inflexiuni energetice purtătoare de mesaj (nebunul vânt „... se oprea prin vechi vitralii / sărutând timid obrazul lunii...”, „plonjând”, „dunărind...”), anticipând, am crede, o posibilă nouă abordare, degajată, sensibil-optimistă, noi reverberații și sclipiri ale poeticului. Avem a reține că sinteza, bine cizelată, a creației sale poetice, intitulată: Ne pleacă poveștile din aripi este mult apreciată de colegii de breaslă
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
care credeau ei atât de frumos, îți strânge inima. Dacă ajungi să crezi și tu în el, ca ei, reîntoarcerea acasă ar putea fi plină de dezamăgiri și regrete". Observăm de cum am deschis cartea, așadar, că Ioana Pârvulescu a și plonjat în miezul (în intimitatea, ca să-i preluăm formula) subiectului său, fără a fi recurs la teoretizări prealabile, fără a-și prezenta mai întâi intențiile sau eventuala tactică de abordare. Abia la sfârșit notează: ,ținta acestei cărți este aerul timpului, atmosfera
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
Cînd vioarele tăcură, I). Limbajul lui Petică s-a compus pe baza unei atente selecții a cîmpurilor semantice: ele sunt ale „luxului", „muzicii", „aristocraticului"; li se adaugă o arie figurativă proprie, radical schimbată față de limbajul romantic ori postromantic. Cu Petică, plonjăm în ceea ce zona metaforică are mai specific, în sinestezie, pentru care poetul manifestă o predilecție nețărmurită: „Și ca să dau avînt visărei, Din flaut note argintii Se-nalță-n seara parfumată Strălucitoare și zglobii" (Fecioara în alb, XIV); „(O rugăciune) Ce
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
deloc exclus ca visul apăsat, urmărit cu sistem, să fie nu doar o chemare a unui eu sensibil ci și un mijloc de apărare. O evaziune dintr-un mediu advers existenței normale, deopotrivă sub unghi sufletesc și istoric. Raluca Brancomir plonjează într-o realitate tot mai rarefiată, ale cărei trăsături umile se estompează, se rătăcesc în sensuri disparente, pe un fundal al terorii (În tramvai). În atari circumstanțe impactul se amortizează. Deși adesea ofensator, dureros, realul nu se desparte cu ușurință
Între real și ireal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4193_a_5518]
-
istorică, dezbaterile alunecă într-o sumă de locuri comune, de banalități și acuze, lasându-se, inevitabil, cu capete sparte. Cert e că o conștiință istorică se formulează într-o construcție a prezentului, iar prezentul e întotdeauna complicat, pentru că ne obligă să plonjăm, bine mobilați etic și identitar, într-o istoricitate. Doamna Lăcrămioara Stoenescu a înțeles bine că generațiile actuale au nevoie de o educație identitară și, de câțiva ani, alături de activitatea didactică, s-a ocupat de reconstituirea memoriei stigmatelor. Conceptul are de-
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
îți băteau ironic la ușă cu aerul lor inocent știu că e complicat fiindcă exteriorul pare mai simplu decît o frunză de copac cu o singură față dar numai cel încolțit de oribila veste într-o dimineață cu chiparoși ce plonjau în mare de pe falezele bucuriei (iar lumina refuza să devină neagră) înțelege kairos copacul îmbrățișează ploaia iar tu de acum înainte sub rafalele oblice ale trecutului rămîi uscat deși norii îți stau grămadă deasupra casei durezi regretînd așteptarea de pe vremea
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
rînd. Însă, ca să fiu sinceră pînă la capăt, cel cu tendințe despotice este făptura cîrlionțată și angelică de doi ani și patru luni pe nume Gabriel. Cu el chiar nu-i de glumă. Dacă nu-i faci pe plac, poate plonja pe asfalt sau în prima baltă, ceea ce nu-i o mare plăcere. Rep.: Publicul percepe scriitorul ca pe o anomalie a naturii, ca pe o creatură boemă și ușor autistă... E poeta Ioana Nicolaie o femeie care se închide în
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
de a vă alipi agreabilei noastre dezbateri, facilitându-ne concomitent o mai propice comprehensiune. Traducătorul (către Brăileanca, scărpinându-se în fund): Cică că am dansat mișto și că să stau aicea să vă ajut să vă înțelegeți. Patapievici: Bon. Să plonjăm, doamnă Sexy Brăileanca, înapoi, în miezul schimbului de păreri pe care, pentru scurtă vreme, l-am lăsat pradă abandonului. Traducătorul (scuipând niște semințe): Cică că să vă întoarceți la discuție sau ce... beep aveați voi aicișa înainte să vin io
Sexy Brăileanca şi Patapievici, într-un show preţios by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19379_a_20704]
-
O’Connor este încadrată în categoria marilor scriitori ai Sudului american postbelic. „Sfetnicul din sânge“ este romanul ei de debut (1952). Flannery O’Connor: Sfetnicul din sânge. Editura Polirom, București, 2005. Preț: 195 000 lei. Mu! , Mu! , Mu! Până să plonjeze în poveste, cititorul este mai întâi întâmpinat de o prezentare exotică: autorul este basc, îl cheamă Atxaga (un pseudonim, de fapt) și trăiește într-o țară în care sunt în jur de 300 de edituri și trei sute de scriitori. Dintre
Agenda2005-08-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283418_a_284747]
-
între prozodie și poeticizare, și constă în a evoca tăcerea, fiindcă dincolo de tăcere este totul.Vorba lui Hamlet: The mrest is silence. Autorul, având alături personajul feminin Maia, nu¬me ales nu întâmplător, el însemnând esență, a prinde puteri, matcă, plonjează într o narațiune având semnele unui spirit post¬modern. Textul fiind un mixtum compo¬situm, căci se trece de la o perspectivă narativă la alta, pune pe tapet o nesfârșită știință a narațiunii rimate, în care descoperim și un ritm interior
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
trăi o viață liniștită, în pace cu cei din jurul lor. Extremiști găsim în foarte multe spații de pe glob. Se etichetează de multe ori fals, la modul general, se derutează în acest mod oamenii și acest fapt devine periculos. În fine, plonjând în filozofie, genialul Blaise Pascal sesiza faptul că simțurile noastre „nu zăresc nimic extrem”, cu alte cuvinte ele nu ne sunt date pentru a folosi extremele, „ele ne scapă sau, noi, lor: Prea mult zgomot ne asurzește, prea multă lumină
EXTREMISM ȘI MODERAȚIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383305_a_384634]
-
mă simt! Când îmi zâmbești, știu sigur că răul e departe De-acum știu, va fi altfel, trăirile nu mint Îți pot citi în suflet, precum citesc o carte. Mă ții de mână. Și-n mine ard torțe de curaj, Plonjez în nemurire cu capul înainte, Mă las de bună voie învins de-acest miraj, Ce n-am să-l pot vreodată descrie în cuvinte. Când tu mă ții de mână, dispare orice nor Și timpul se oprește să-ți simtă
CÂND MĂ ŢII DE MÂNĂ de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382926_a_384255]
-
pana ni s-a verificat vizele, să pierdem avionul de Rio! Deci, de unde baia în Atlantic?! Poate că tipul care a scris și care a primit informații trunchiate, a aflat că vreunul dintre noi a visat în avion că a plonjat în ocean... Cu exactitate, din studioul de aici și din arene am asigurat în tansmisiuni directe, interviuri, reportaje și comentarii mult mai mult decât un sfert de oră! Zilnic, așa cum am tot subliniat, în corespondentele anterioare, a fost realizată de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93498_a_94790]
-
se zbenguia un căluț de mare, gata și el să dea peste nasul enorm al lui Cyrano de Bergerac. Deasupra flutura un pavilion pe care se distingeau limpede însemne piraterești. În stânga, la marginea unei banchize, o focă se pregătea să plonjeze în ocean. La scenă asista curioasă o cămilă cu cocoașele inegale. În planul îndepărtat, un vehicul tout-terrain escalada o pantă extrem de înclinată. În caz că s-ar fi prăbușit, ar fi sfărâmat în cădere bulbul turlei unei biserici rusești... Fusesem la un
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
figură de proră pe corabia sa, se Întrebă În timp ce se gândea agitat la ce era de făcut. Simțea greutatea dăgii În buzunar. Poate că ar fi izbutit să ajungă la ea Înainte ca celălalt să se fi repezit la dânsul. Plonjă În față, În timp ce mâna Îi alerga la mânerul armei. Veniero fusese luat prin surprindere și reacționă cu o clipă În Întârziere, acordându-i timpul necesar de a Încerca un atac la față, În timp ce cu mana stângă Îi Înșfăca brațul drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
profund. Răpitori... da, Într-un fel... În nici un caz Însă ordinari. Așa mi s-au părut și mie atunci, eram speriat, uimit, suspicios, mi-era greu să evaluez lucid situația, oricât mă străduiam să-mi păstrez cumpătul... Crede-mă, nu plonjezi În fiecare zi din sala de curs de la universitate Într-un bastion concentraționar azvârlit undeva În necunoscut. Uite, mă obligi la justificări de care vreau să mă feresc cu orice preț, inclusiv cu cel al creării aparenței de neverosimilitate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]