565 matches
-
cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea cu o ploscă cu vin și invita oamenii la nuntă. Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea în curte este întâmpinat de tatăl miresei, care iese înainte cu pâine și sare zicând: „Dragi nuntași, ia poftiți Și fiți bineveniți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
le târâserăm după noi într-o aventură sinucigașă... Dădeai impresia că mă asculți, apoi, când avionul a început brusc un viraj strâns iar țipetele răniților au acoperit toate celelalte zgomote, te-ai desprins de mine și, scoțând din rucsac o ploscă plină cu apă, te-ai strecurat printre trupurile așezate pe jos sau lungite, spre partea din față, acolo unde se distingeau lanternele infirmierelor. Am ajuns la Moscova după doi ani și jumătate de absență și, ca de obicei, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
gemu îndelung pe un ton ritmat, ca spre a-i dovedi că era vorba de o ființă omenească. Nikolai se duse către Vulpoi („Plec chiar acum! Să se ducă cu toții dracului!“ șopti o voce în sinea lui), șovăi, scoase o ploscă, se întoarse spre acel cap. Soldatul bău, se înecă, tuși cu o sonoritate deja aproape vie. Nikolai începu să sape, mai întâi cu mâinile, pentru a degaja gâtul, apoi, ajungând la umeri, cu lama unei toporiști. Eliberă spatele, găsind, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
formă pe pânza albă știu ca la final voi fi mulțumit de cele realizate.” Născut în data de 13 septembrie, 1995, în Reșița, județul Caraș-Severin. Studii: Elev la Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz din Reșița. Debut artistic - 2004 Dobrică Anghel Pictor Localitatea, Plosca, județul Teleorman. Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Dobrotă Viorica 1979 Pictor Născută în data de 20 octombrie 1979 în localitatea Galați. Studii: Școala de jurnaliști Debut artistic - 1999 Bibliografie și reprezentare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
domniilor pământene), aspecte ale Bucureștiului din primele decenii ale veacului trecut (Curtea domnească, Marea Hătmănie, Podul Mogoșoaiei). Ca Alecsandri și Caragiale, Filimon acordă semnificație specială numelor personajelor: Dinu Păturică-oportunism; Andronache Tuzlucrezonanță turcească; oaspeții lui Dinu Păturică se numesc Ciolănescu, Chioftea, Ploscă, Boroboață etc...; prietenii lui Tuzluc: clucerul Ioniță Măturică, baronul Nichita Kalicevski etc... Autorul utilizează neologisme, arhaisme paralel cu proverbe; zicale sau expresii din vorbirea populară. În roman, se urmărește ascensiunea eroului central, Dinu Păturică, reprezentantul tipic al ciocoiului parvenit din
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se Încheie, rămâne grăitor. Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le pun pe masă mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro doi-trei taleri. Și fiecare ban trebuie să fie nou. La vederea acestor obiecte, toți cei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
el sunt băgați de regulă, vro doi-trei taleri. Și fiecare ban trebuie să fie nou. La vederea acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul Încredințării, iar plosca de rachiu se golește după Încredințare. Căci, În aceste părți, Încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, În mână, un măr Înzestrat cu bani; dacă ea primește mărul, Încredințarea se face numaidecât. În societatea tradițională, dacă În intervalul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
deschide-un șanț te știu adînc În mine ca-n fund de mări uscatul te-nfigi ca-ntr-o gingie mă clatini ca un lanț. Uimirea naiv-adolescentină, cu poza „cavalerească” de rigoare („ești limpede-n suflare și proaspătă ca-n ploscă / (mă crezi) În vine-ți circuli un sînge superior”) se Întîlnește cu gesticulația rafinat-senzuală, de CÎntare a cîntărilor, dintr-o strofă ca aceasta: În rumenire glasul sporește ca o jimblă urcă de-aici pe scara din sîngele meu scump cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
apel toate lucrurile și toate ființele se vor trezi ca dintr-un somn legendar. În cetatea din poveste, nu prințesele dormiseră cei o sută de ani, ci cuvintele. Și din timp În timp, Făt-Frumos, poetul, trece prin orașe, aduce În ploscă apa vie pentru cuvintele căzute În somn. // Și cînd mîinile liberate se vor Întoarce, le voi Întreba: - Ce mi-ai adus tu, dreapto, Întoarsă de la Miazăzi? - Ce mi-ai adus tu, stîngo, Întoarsă de la Miazănoapte? Unde să-ngrămădesc covoarele de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Journalism and Publishing", în Lumea Magazin, București, nr. 7/2001. Mesarovic, Mihajlo; Eduard Pestel, Omenirea la răspîntie, Editura Politică, București, 1975. Nireștean, Aurel; Ardeleanu, Mihai, Personalitate și profesie, University Press, Tîrgu-Mureș, 2001. Parkinson, Mark, Ghidul carierei, All Beck, București, 2002. Ploscă, Marin; Mois, Augusta, Consiliere privind cariera, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Popescu, Ch.; Meglei, V.; Bucur, D., Protecția mediului și valorificarea în agricultură a unor deșeuri, reziduri și ape uzate, Tehnopress, Iași, 2002. Roman, Carol, Există un secret al celebrității?, Editura Politică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
chipul muierii încercat de griji. Brațele mamei, strângând la piept odorii, îi amintiră de nevoile ce îi tulburau liniștea familiei. Surâsul nevinovat care se întindea pe buzele copiilor îl făcu brusc să uite de necazuri. Reveni în tindă unde apucă plosca și o afundă în cofă, umplând-o cu apă. Își luă de pe masă traista cu merinde pe care femeia, grijulie, i-o pregătise de cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
CRUȘEVAN, Olga (6.VI.1896, Plosca, j. Orhei - 1975, București), poetă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei și a lui Ivan Epaminonda Crușevan, proprietar al moșiei Pistruieni și rudă apropiată a publicistului Pavel Crușevan. A urmat gimnaziul Mariinsk și Facultatea de Litere la Odessa, continuându-și studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
că fără o oarecare nostalgie, de imaginea unui câmp În care, Înșirate câte zece-cincisprezece, plugurile rupeau brazda În pământul reavăn al primăverii. Timp de patru-cinci ore, un câmp Întreg devenea arătură. Și apoi venea gazda, de obicei o fată, cu plosca de rachiu și Îi Îmbia pe cei aflați la coarnele plugului să prindă curaj. Sâmbătă seara avea loc jocul care se ținea de obicei Într-o șură, unde veneau ceterașul și dobașul. Și jocul ținea până a doua zi În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ziceți două, ziceți trei / Făcute de mâna ei. Pe drum, până la casa mirelui se tăia drumul. Flăcăii din sat tăiau un copac și blocau drumul. Deblocarea nu putea să se facă decât dacă mirele le dădea acestora de băut din ploscă vinars de cel mai bun. Uneori puteau fi mai multe astfel de Închideri de drum. Odată ajunși la casa mirelui, cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Tot acum era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului Otoman - erau și obligate să-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copiii bine selectați și pregătiți în prealabil. Programul oficial al vizitei cuplului prezidențial în orașul Pașcani, în septembrie 1985, de exemplu, puncta clar momentul, care venea imediat după ce "tovarășul Isticioaia Vasile, pensionar [îi] întâmpin[a] cu pâine, cu sare și plosca cu vin, însoțit de două fete, toți îmbrăcați în costume naționale". De această dată, florile au fost înmânate de un "grup de șoimi ai patriei, pionieri și tineri (câte 10 din fiecare categorie, din care câte 5 fete și 5
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Episcopia Reformată din Aiud și Episcopia Romano-Catolică din Alba Iulia, aflate într-o strânsă colaborare. Cea mai importantă captură a jandarmilor o reprezintă, indiscutabil, grupul celor trei parașutiști englezi care au fost prinși la 22 decembrie 1943 pe raza comunei Plosca, județul Teleorman. Cei trei au fost capturați de elev jandarm sergent C. Pârlog și jandarm soldat D. Dragu, cărora li s-a alăturat benevol soldatul concentrat A. Ghițescu din Regimentul 34 Infanterie, pe baza informațiilor date de Ecaterina I. Florea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reduce eliminările urinare nocturne; urinarea este mai ușoară în poziție așezat sau verticală: persoanele de sex feminin urinează mai ușor în poziție așezat pe bazinet sau pe oală, iar cele de sex masculin urinează mai ușor în poziție așezat cu plosca plasată între picioare sau în decubit lateral; există pacienți la care controlul eliminărilor nu se poate obține, astfel că este necesară recurgerea la chiloți speciali de tip Pampers pentru adulți; în situații grave se recurge la cateterizarea temporară sau chiar
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
mai ai, și tu trăiești puțin. Se zice chiar: „Ți-a băut anii.“ Tînărul e bucuros că zice: „Ți-am băut bătrîneța.“ Se zice cînd cîntă gîtul că acela va bea și se va veseli. Cînd bei vin din capacul ploștii te mînii. Cîrciumarii bagă lipitori în vin ca să se lipească lumea de vin ca lipitoarea (să vie la cîrciumă). Se crede că spre a dezbara pe un bețiv de băutura rachiului este bine a pune unui mort un ban în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este lemnul păduchilor de lemn, acesta al cariilor“ etc. ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne pentru casă, nu însă din cele ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în vîrf o ploscă cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca o golesc toți, jos, de bucurie că i-a ajuns casei în vîrf. Cînd se ridică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în vîrf o ploscă cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca o golesc toți, jos, de bucurie că i-a ajuns casei în vîrf. Cînd se ridică coperișul unei case noi, se pune în vîrful lui verdeață, șervete și altele, ca să dureze casa mult și să trăiască stăpînii. La ridicarea argelei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă la trei ani. Cînd tinerii fac vizită primăvara la părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]