3,630 matches
-
riscă ambiguități - exact ceea ce destinatarul trebuie să selecteze dintr-o pagină scrisă în engleză (la rubrica intitulată language). Citatul mai atestă și răspândirea formei link-uri - la un substantiv (link) care se folosește în sensul său informatic mai ales la plural și care urmează calea cea mai obișnuită de adaptare a englezismelor (ca neutre cu pluralul în -uri.). În acest caz, forma (scrisă cu sau fără cratimă) link-uri/linkuri e foarte frecventă, în vreme ce links se folosește în titluri de rubrici
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
rubrica intitulată language). Citatul mai atestă și răspândirea formei link-uri - la un substantiv (link) care se folosește în sensul său informatic mai ales la plural și care urmează calea cea mai obișnuită de adaptare a englezismelor (ca neutre cu pluralul în -uri.). În acest caz, forma (scrisă cu sau fără cratimă) link-uri/linkuri e foarte frecventă, în vreme ce links se folosește în titluri de rubrici, în genere acolo unde nu e nevoie de flexiune, iar redundantul links-uri (cu două
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
În acest caz, forma (scrisă cu sau fără cratimă) link-uri/linkuri e foarte frecventă, în vreme ce links se folosește în titluri de rubrici, în genere acolo unde nu e nevoie de flexiune, iar redundantul links-uri (cu două mărci de plural, din engleză și din română) e atestat destul de rar.
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
decapode (crevete, raci, crabi, paguri)" - , sau chiar în rețete, poate copiate din cărți de bucate mai vechi - "crevetele se prăjesc într-o lingură de ulei încins". Mi se pare totuși că forma de largă circulație e cea masculină (singular crevete, plural creveți); în acest caz, a contat un detaliu de viață cotidiană: prezența obsedantă a creveților orientali (uscați, prelucrați), ca unic aliment depozitat, alături de vinul spumant, în magazinele anilor '80: "Adică să o dea pe creveți și pe muștar, alimente care
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
Rodica Zafiu S-ar putea face câteva observații lingvistice legate de sărbătorile abia încheiate. În momentul de față, numele sărbătorii Învierii circulă în două variante: Paște (singular masculin sau neutru) și Paști (plural feminin). De fapt, evoluția morfologică a cuvântului constituie un caz tipic (și bine cunoscut) de reinterpretare a unei forme prin analogie. Inițial Paște era un feminin plural - din lat. pascha, -ae, care a dat și corespondentele feminine din alte limbi
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
unei forme prin analogie. Inițial Paște era un feminin plural - din lat. pascha, -ae, care a dat și corespondentele feminine din alte limbi romanice - în italiană Pasqua, în spaniolă Pascua, în portugheză pascoa (singular), în franceză Pâques (mai ales feminin plural). Femininul plural în -e sau în -i a fost reinterpretat la un moment dat (simplific aici o discuție mai lungă, în care nu lipsesc puncte de vedere contradictorii) ca un masculin sau un neutru singular: cu atât mai mult cu
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
partea 1, 1972) și după el și Dicționarul explicativ (DEX 1975, 1996) indică forma Paști ca substantiv masculin. În DLR, toate cele 35 de citate de la primul sens al așa-zisului masculin (excluzând imprecațiile și expresiile) sînt sau clar feminine plurale ("Acestea sînt Paștile", "Paștile friguroase", "noaptea Paștelor") sau nu au nici un indiciu clar de gen și număr ("la Paște"); între exemple apare un singur plural de tip neutru (Paștiuri) și un singur aparent acord la masculin singular - "Crăciunul sătul, Paștele
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
de la primul sens al așa-zisului masculin (excluzând imprecațiile și expresiile) sînt sau clar feminine plurale ("Acestea sînt Paștile", "Paștile friguroase", "noaptea Paștelor") sau nu au nici un indiciu clar de gen și număr ("la Paște"); între exemple apare un singur plural de tip neutru (Paștiuri) și un singur aparent acord la masculin singular - "Crăciunul sătul, Paștele fudul" - în care adjectivele pot fi însă interpretate și ca atribute ale individului, nu ale sărbătorii: "(să faci) Crăciunul sătul, (să faci) Paștele - fudul". De
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
acord la masculin singular - "Crăciunul sătul, Paștele fudul" - în care adjectivele pot fi însă interpretate și ca atribute ale individului, nu ale sărbătorii: "(să faci) Crăciunul sătul, (să faci) Paștele - fudul". De altfel, dicționarele mai vechi (Tiktin, DLRM) indicau femininul plural ca formă principală a cuvîntului. În DOOM, găsim o altă interpretare: Paști ar fi masculin singular, iar Paște un neutru singular, căruia i-ar corespunde un plural Paști. Forma Paști ca substantiv masculin singular ar trebui confirmată: finala e destul de
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
să faci) Paștele - fudul". De altfel, dicționarele mai vechi (Tiktin, DLRM) indicau femininul plural ca formă principală a cuvîntului. În DOOM, găsim o altă interpretare: Paști ar fi masculin singular, iar Paște un neutru singular, căruia i-ar corespunde un plural Paști. Forma Paști ca substantiv masculin singular ar trebui confirmată: finala e destul de rară, dar nu împiedică articolul -ul (puștiul, Bucureștiul); nu am întîlnit însă niciodată forma Paștiul. Nu cred că are sens nici asocierea într-o paradigmă unică (de
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
trebui confirmată: finala e destul de rară, dar nu împiedică articolul -ul (puștiul, Bucureștiul); nu am întîlnit însă niciodată forma Paștiul. Nu cred că are sens nici asocierea într-o paradigmă unică (de așa-zis neutru) a unui singular cu un plural, cînd ambele sînt doar variante concurente ale aceleiași denumiri. Toată această discuție asupra formelor poate părea prea tehnicistă; ea e totuși necesară pentru a explica instabilitatea folosirilor actuale. De fapt, uzul religios curent păstrează femininul plural: evident în calendar (Sfintele
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
asupra formelor poate părea prea tehnicistă; ea e totuși necesară pentru a explica instabilitatea folosirilor actuale. De fapt, uzul religios curent păstrează femininul plural: evident în calendar (Sfintele Paști, Postul Sfintelor Paști) și mereu reactivat prin urări - "de Sfintele Paști". Pluralul e încă viu și se întîlnește și în alte registre ale limbii, de pildă în limbajul jurnalistic: "A început postul Paștilor" (Evenimentul zilei = EZ 1429, 1997, 1). În multe cazuri, în vorbirea curentă, nu e nevoie să se ia nici o
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
putut lua un doctorat la o Universitate particulară cu probleme de acreditare, dacă ar fi pus cap la cap toate cîte s-au spus, scris și prezentat în imagini despre obiceiul încondeierii ouălor de Paști - chiar și în varianta de plural, ouălelor care a zburdat pe la cîteva posturi de televiziune și de radio. Tot așa, Cronicarul ar fi putut realiza un mic studiu comparativ despre nenumăratele filme cu subiect pascal, artistice sau documentare pe care le-a văzut, întregi sau fragmentar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
a răspândit repede, astfel încât în secolul al IV-lea denumirea în cauză a devenit ceva obișnuit 5. Dacă la început cuvântul părinte se aplica mai ales episcopilor, cu timpul a dobândit o semnificație aparte, în special atunci când era folosit la plural. De acum părinții nu mai sunt doar episcopii obișnuiți, ci episcopii din trecut care erau martori ai doctrinei Bisericii și dețineau o autoritate deosebită în materie de învățătură a Bisericii. Câteodată se întâmplă ca printre cei numiți părinți să fie
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
despre care știe că nu li se va da importanță. Un entuziasm contrazis planează, ca o pasăre rănită, în fiecare poem. Ana Blandiana descoperă acum, la maturitate, persoana întâi singular (după ce în tinerețe își dizolvase, fericită, ființa în persoana întâi plural). Ea se înțelege pe sine ca pe o lumină care se stinge: " Se făcuse în mine lumină/ Atât de puternică,/ încât mă vedeam de departe/ și eu însămi vedeam/ La lumina mea/ până dincolo de orizont/ O lume mai frumoasă/ Decât
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
studenții facultăților filologice aflau în primele cursuri de lingvistică generală și care acum a intrat și în manualele de clasa a IX-a) nu încetează să producă ilustrări ale importanței sale. în plan prozodic, rima leu - greu (păstrată și la plural: lei - grei ) contribuie cu siguranță la efectul și popularitatea sintagmei. în plan lexico-semantic, adjectivul greu e folosit cu sensul "puternic, valoros, important", implicând o evaluare pozitivă, existentă - mai ales în limbajul familiar - și în alte contexte (oameni grei, greii; în
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
o confirma. De fapt, e vorba de mai multe situații diferite; în primul rînd, de întărirea unor tipare deja existente: construcțiile cu anumite verbe, în locuțiuni familiar-argotice (a o da pe...); construcțiile cu adjectiv sau participiu (mai ales la feminin plural): pe bune, pe oneste, pe rupte etc.; un tipar popular de exprimare a direcției și a tranziției temporale: merge pe 2 ani, trece pe clasa a doua; unul de indicare a opțiunii, a mizei: "Oare să merg pe o fustă
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
Rodica Zafiu Termenii argou și jargon par să-și confirme, printr-o deviere semantică, trecerea din terminologia de specialitate (lingvistică) în uzul popular. Pentru lingviști, cele două cuvinte, care denumesc subsisteme ale limbii, pot apărea la plural doar în măsura în care se referă la limbaje sau varietăți diferite (argoul lumii interlope și argoul tinerilor, jargonul medicilor și cel computeristic etc.). Oscilații terminologice - reflectate și în dicționarele generale, și în manualele școlare - au făcut ca cei doi termeni să fie
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
categorie socială (interlopă, marginală, nonconformistă etc.), iar a jargonului ca variantă familiară a unui limbaj tehnic, profesional. În uzul non-standard, s-a răspândit însă o concretizare a sensului celor două cuvinte: argou și jargon sînt folosite tot mai des, la plural, pentru a desemna termeni sau expresii din argou sau de jargon: "acest personaj (...) a scris un mesaj plin de argouri " (ciuc.openlink). Concretizarea (pe care o putem considera un caz de evoluție metonimică, prin sinecdocă: de la întreg la parte) intră
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
cuvinte potrivite pentru a convinge pe cineva sau pentru a reuși într-o acțiune", respectiv "povestiri sau întîmplări știute"; mi se pare că prima se referă la folosirea argoului specific unui mediu dat, iar a doua ironizează expresii considerate învechite). Pluralul jargoane apare în contexte dezambiguizante și chiar primește determinanți cu atît mai interesanți cu cît reflectă atitudinea vorbitorilor înșiși, nu a specialiștilor, față de formele limbajului neconvențional. Jargoane e folosit destul de des pentru a numi cuvinte din argoul propriu-zis, adesea pur
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
discutăm: pe de o parte, mai ales în legătură cu mijloacele electronice, putem bănui o influență a englezei colocviale, în măsura în care uzul Internetului cunoaște un asemenea abuz (pe un forum de discuții despre engleză, de pildă, apar dezbateri și explicații în legătură cu forma de plural slangs, folosită pentru a desemna nu varietăți, tipuri de slang, ci cuvinte din slang); și pluralul engl. jargons este folosit pentru a desemna formule și expresii ale codului informatic. E totuși greu de crezut că în lumea interlopă ar fi
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
colocviale, în măsura în care uzul Internetului cunoaște un asemenea abuz (pe un forum de discuții despre engleză, de pildă, apar dezbateri și explicații în legătură cu forma de plural slangs, folosită pentru a desemna nu varietăți, tipuri de slang, ci cuvinte din slang); și pluralul engl. jargons este folosit pentru a desemna formule și expresii ale codului informatic. E totuși greu de crezut că în lumea interlopă ar fi acționat atît de eficient moda anglicizantă și practica Internetului; mai curînd este vorba de evoluții paralele
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
favorabilă a acestei prime cărți, m-am gîndit că aș putea încerca să descriu experiența mea în termeni literari. Așa a apărut Cybernetic Conspiracy, o încercare de a prezenta începuturile mele într-un grup de cercetare, totul la persoana I plural. După cîțiva ani de lucru, personajele nu descoperă nimic și totul se termină cu doar speranța lor comună în altceva. Citind romanele dv. am avut senzația că ele constituie un tot, paginile aceleiași cărți. Este adevărat. Tot ce am scris
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
poate, despre limitele imaginației atunci când compune portretul Celuilalt. AR. Radcliffe Brown - Structură și funcție în societatea primitivă; Eseuri și discursuri; cuvânt înainte de E.E. Evans-Pritchard și Fred Eggan; trad. din engleză de Roxana Călinescu și Liliana Ciobanu Harhas; Iași, Polirom, col. "Plural"; 2000. 208 p. ...și rudele noastre O primă ediție a cărții Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie a apărut în 1987 și a primit premiul S.Fl. Marian al Academiei Române; acesteia, ediția nouă îi adaugă o substanțială prefață. Un loc
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
marchează o semnificativă deplasare de accent: autorul tinde să subordoneze totemismul nu complexului religios, ci socialului. Arnold van Gennep - Totemismul, Starea actuală a problemei totemice; studiu introductiv de Lucia Berdan; trad. din franceză de Crina Ioana Berdan; Iași; Polirom - col. "Plural"; 2000. 256 p.
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]