530 matches
-
constatată pe operațiunea de acoperire nu se evidențiază în contabilitate; ... c) în cazul acoperirii unui credit acordat/împrumut primit, plusvaloarea sau minus-valoarea latentă constatată pe elementul acoperit nefiind înregistrată în contabilitate (creditele acordate/împrumuturile primite sunt înregistrate la valoarea nominală), plusvaloarea sau minus-valoarea latentă constatată pe operațiunea de acoperire nu este evidențiată în contabilitate. Articolul 26 La contabilizarea operațiunilor clasificate în categoria "poziție deschisă izolată" se au în vedere următoarele: a) în cazul operațiunilor "poziții deschise izolate" dobânzile de plătit sau
NORMA nr. 9 din 1 iulie 2002 privind reflectarea în contabilitatea băncilor a operaţiunilor cu instrumente financiare derivate şi întocmirea situaţiilor financiar-contabile aferente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144531_a_145860]
-
venituri aferente operațiunilor cu instrumente financiare derivate de dobânda pro rata temporis în contrapartida cu un cont de regularizare din clasa 3; ... b) sumele înregistrate în acest cont de regularizare sunt evidențiate până în momentul încasării sau plății fondurilor respective; ... c) plusvalorile latente rezultate din reevaluarea operațiunilor nu se înregistrează în contabilitate, iar pentru minus-valorile constatate la evaluare se constituie provizioane pentru riscuri și cheltuieli. ... Secțiunea a 3-a Contabilizarea la scadenta contractelor Articolul 27 În cazul operațiunilor de "microacoperire", la închiderea
NORMA nr. 9 din 1 iulie 2002 privind reflectarea în contabilitatea băncilor a operaţiunilor cu instrumente financiare derivate şi întocmirea situaţiilor financiar-contabile aferente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144531_a_145860]
-
și, în special: a) la veniturile din investiții, inclusiv beneficiile, dobinzile, veniturile din capital, dividendele, redevențele; ... b) al sumelor necesare rambursării împrumuturilor contractate în mod regulat; ... c) al sumelor din recuperarea creanțelor, din lichidarea totală sau parțială a investițiilor, incluzind plusvalorile sau sporurile de capital investit; ... d) al despăgubirilor plătite potrivit art. 4 și 5; ... e) al redevențelor și al altor plăti decurgind din drepturile de licență și de asistență comercială, administrativă sau tehnică. ... 2. Naționalii fiecărei dintre părțile contractante, autorizați
ACORD din 4 martie 1996 între Guvernul României, pe de o parte, şi Uniunea Economică Belgo-Luxemburgheza, pe de altă parte, privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146570_a_147899]
-
obligați să-și "vândă" forța de muncă). Întreaga filozofie economică a lui Marx are drept scop evidențierea diferențelor și a contradicțiilor ce se creează în procesul muncii între proprietarii mijloacelor de producție și utilizatorii acestora (care sunt creatorii valorii și plusvalorii). De fapt, Marx și-a bazat întreaga sa teorie economică pe construcția unor modele ale unor societăți și ale unor moduri de producție, specifice unei anumite perioade istorice, teorie care nu poate fi valabilă în condițiile specifice economiilor moderne. Punctul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
21 martie 1910, în Franța, de exemplu, s-a emis legea de suprimare a economatelor. Concepția socialiștilor se referea la anumite aspecte, astfel: ─ sursa de obținere a profitului, în opinia lor, nu era capitalul, ci munca care producea valoare și plusvaloare și, ca atare, cereau ca munca să fie răsplătită la adevărata ei valoare (fără a se face vreo precizare despre care era "valoarea" ei, în afară de asigurarea unor mijloace modeste de subzistență și pentru asigurarea reproducerii forței de muncă); ─ mijloacele de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
nici pe departe, standardul de viață al unui om ce primea un salariu din care să-și poată asigura numai o existență ultramodestă, suficientă pentru reproducția forței sale de muncă. De altfel, Marx, referindu-se la opinia lui Sismondi despre plusvaloare, face o afirmație similară cu cea pe care o făcuseră, înaintea lui, Adam Smith și Sismondi (care, la rândul lui, o preluase de la Adam Smith): "Deși, prin munca sa zilnică, muncitorul produce mult mai mult decât ceea ce reprezintă cheltuielile sale
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
dintre cele mai simple, dovedind lipsa unui studiu mai profund asupra diverselor corelații. Aceasta duce la concluzia că Marx nu își crease un punct de vedere teoretic complet asupra crizelor economice, așa cum a făcut-o în cazul analizei valorii și plusvalorii. Cu toate că în Volumul IV al Capitalului, Partea a II-a,23 referindu-se la aportul lui Ricardo în analiza crizelor economice, Marx susține că "Ricardo însuși nu știa nimic despre crize în sensul propriu al cuvântului, despre crizele generale ale
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a inclus-o în volumul al doilea al Capitalului) a fost considerată de către Tugan Baranovski 34 ca fiind creată în mod specific numai pentru a demonstra corelația dintre producție și consum în vederea evidențierii sursei cererii pentru creșterea producției corespunzând creșterii plusvalorii pe care și-o însușește, în mod gratuit, capitalistul. Posibilitatea crizelor economice, în concepția lui Marx, apare în primul rând, în procesul de realizare (în circulația mărfurilor ), care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
producției corespunzând creșterii plusvalorii pe care și-o însușește, în mod gratuit, capitalistul. Posibilitatea crizelor economice, în concepția lui Marx, apare în primul rând, în procesul de realizare (în circulația mărfurilor ), care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui Marx, creșterea cererii determină nevoia procurării de către capitalist a mijloacelor de producție și a forței de muncă și, în final, determină augmentarea capitalului prin creșterea și reinvestirea plusvalorii. Din analiza acestei scheme, Baranovski desprinde concluzia după care
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui Marx, creșterea cererii determină nevoia procurării de către capitalist a mijloacelor de producție și a forței de muncă și, în final, determină augmentarea capitalului prin creșterea și reinvestirea plusvalorii. Din analiza acestei scheme, Baranovski desprinde concluzia după care capitalul obținut de pe urma creșterii profitului nu întâmpină nicio dificultate în a participa la obținerea unei producții sporite (a "supraproducției", cum o numește Marx), iar creșterea producției atrage după sine și o
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
productivitatea, cu atât ea se regăsește într-o mai mare varietate [de produse n.n.], cu o bază din ce în ce mai limitată folosită de consumator". Și în continuare, Marx desprinde o astfel de concluzie: " Se accentuează contradicția dintre condițiile în care se produce plusvaloarea și cele în care ea se realizează [ca marfă n.n.]". În final, spune Marx, "condițiile reale pentru manifestarea crizelor, rămân sărăcia și limitarea consumului maselor...". Din cele de mai sus rezultă că nici Marx și nici economiștii socialiști nu au
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
se manifestă în producția și comercializarea mărfurilor. De fapt, în concepția economică a acestor teoreticieni se manifestă un întreg lanț de contradicții, din care amintim unele. Astfel: În procesul de producție capitalist în care se creează supraproducția (și, odată cu ea, plusvaloarea, care este "principalul" obiectiv al capitalismului, ca sursă a profitului, după afirmația lui Marx) se manifestă exploatarea forței de muncă, cu aspectul ei general sărăcia și limitarea consumului maselor largi. În asemenea condiții apare o întrebare firească, determinată de o
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
reproducției. Această analiză constituie de fapt una dintre concepțiile mai bine explicate, după cea a analizei creării valorii unei mărfi. Referindu-se la metamorfoza banilor într-o marfă și, ulterior, într-o sumă mai mare de bani care include și plusvaloarea (M-B-M'), Marx arată că circulația mărfurilor implică diferite costuri (de depozitare, de transport și evidență), pe care capitalistul le extrage din plusvaloarea creată, acest lucru se realizează într-un timp în care capitalul se menține într-un stagiu considerat ca
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
la metamorfoza banilor într-o marfă și, ulterior, într-o sumă mai mare de bani care include și plusvaloarea (M-B-M'), Marx arată că circulația mărfurilor implică diferite costuri (de depozitare, de transport și evidență), pe care capitalistul le extrage din plusvaloarea creată, acest lucru se realizează într-un timp în care capitalul se menține într-un stagiu considerat ca fiind neproductiv. El explică, mai departe, că reducerea timpului de circulație duce la creșterea ratei plusvalorii, ceea ce îl interesează în mod special
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
pe care capitalistul le extrage din plusvaloarea creată, acest lucru se realizează într-un timp în care capitalul se menține într-un stagiu considerat ca fiind neproductiv. El explică, mai departe, că reducerea timpului de circulație duce la creșterea ratei plusvalorii, ceea ce îl interesează în mod special pe capitalist. Ulterior, el ajunge la explicarea cauzelor ciclicității crizelor, legându-le de ciclicitatea capitalului fix și a celui circulant 42. Capitalul fix are două aspecte esențiale pentru înțelegerea tendințelor crizelor economice: ─ pe de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
în general, și din sectorul de credite, în special, cu efecte la nivel global. După cum se vede, crizele economice și ciclicitatea lor nu au legătură nici cu contradicția dintre cererea și oferta de bunuri, nici cu contradicția dintre valoarea și plusvaloarea creată de muncitori și nici cu alte contradicții din cadrul sistemului de producție capitalist. Actuala criză economică este rezultatul unor dereglări economico-financiare și tocmai acest lucru este mai periculos și poate determina o mai lungă durată a restabilirii de pe urma unui atare
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
i". În continuare Malthus afirmă: "Unul dintre cele mai mari merite științifice ale sale [referindu-se la A. Smith n.n.], este această distincție critică între munca productivă și neproductivă, care rămâne baza întregii economii burgheze" (vezi: K. Marx, Teoria asupra plusvalorii, ed. cit., p. 101). Spre deosebire de Malthus, care apreciase opinia lui A. Smith, Marx când discută despre "Procesul de vulgarizare a economiei politice burgheze în problema definirii muncii productive" (Ibid., subcapitolul 5, p. 115) -, îi consideră (cu o profundă notă de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
se urmărește obținerea de profit, se consideră munci "neproductive". Putem oare desprinde de aici concluzia că numai în condițiile unei economii de tip capitalist muncitorii sunt productivi, în timp ce în economia socialistă, în care dispare "vânzarea forței" de muncă (creatoare de plusvaloare și de profit), muncitorii sunt "neproductivi"? Este adevărat că în socialism a fost schimbată terminologia; nu se mai vorbea despre profit (o noțiune economică specifică economiei capialiste)85, aceasta fiind înlocuită cu noțiunea de rentabilitate 86. Dacă ar fi să
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
care reprezintă echivalentul bunurilor de consum ce pot fi produse în trei zile lucrătoare, dar el muncește efectiv cinci zile pentru acest salariu, producând bunuri de consum ale căror volum și valoare depășesc remunerația primită. Produsele celor două zile reprezintă plusvaloarea (în sensul terminologiei marxiste), pe care capitalistul și-o însușește în mod gratuit. De fapt, afirmă Hoppe, muncitorul consimte la efectuarea unui "târg" (cu capitalistul) de stabilire a salariului. Acest "târg", este o acceptare de către muncitor a unui bun prezent
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sunt deosebit de grave, trebuie analizate toate aspectele (chiar dacă unele par neimportante cel puțin la prima vedere). Cauzele acestui "șoc economico-financiar" nu se pot regăsi nici în teoria cu privire la producția sau supraproducția de bunuri materiale, nici în legea valorii și a plusvalorii, nici în "exploatarea" omului de către om și în nicio altă parte a teoriei marxiste, ci provin din tot felul de dereglări financiare, din cheltuieli excesive, nu întotdeauna justificate din punct de vedere economic, din decizii eronate (sau intenționat prost aplicate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sunt mult mai câștigați. Din a treia categorie, la care se raliază și autorul, fac parte cei care se referă la critica teoriei marxiste a politicii economice (care accentuază contradicția capitalului însuși, privit ca o relație socială ce determină însușirea plusvalorii), care favorizează un dezechilibru economic. Teoria marxistă, așa cum am prezentat-o și în capitolele precedente, plasează cauza și originea crizelor în sfera producției. După concepția marxistă, crizele economice creează multiple dificultăți clasei muncitoare datorită disproporției dintre producția capitalistă (creată numai
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Society, Rinehart & Co., New York, 1965 MARSHALL, H. T., Citizenship and Social Class, Pluto Press, London (UK), 1992 MARX, KARL și ENGELS, FRIEDERICH, Manifestul Partidului Comunist, Editura Politică, București, 1962 MARX, KARL, Capitalul, Vol. IV, Partea a II-a, "Teoria asupra plusvalorii", Editura Politică, București, 1960 MARX, KARL, Capitalul, Vol. IV, Partea I, "Teoria asupra plusvalorii", Editura Politică, București, 1959 MARX, KARL, The Capital, Vol. I, International Publishers, New York, ed. a 7-a, 1975 MARX, KARL, Selected Writings, Part two, Chapter 16
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
London (UK), 1992 MARX, KARL și ENGELS, FRIEDERICH, Manifestul Partidului Comunist, Editura Politică, București, 1962 MARX, KARL, Capitalul, Vol. IV, Partea a II-a, "Teoria asupra plusvalorii", Editura Politică, București, 1960 MARX, KARL, Capitalul, Vol. IV, Partea I, "Teoria asupra plusvalorii", Editura Politică, București, 1959 MARX, KARL, The Capital, Vol. I, International Publishers, New York, ed. a 7-a, 1975 MARX, KARL, Selected Writings, Part two, Chapter 16, "The Poverty of Philosophy", Oxford University Press, Oxford (UK), 1997 MATTICK, PAUL, "Economic Crisis
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
251, 259 cheltuieli, 154 depreciere, 99, 101, 123, 125, 128 inflație, 70, 123, 125, 127, 128, 137, 296 istoria, 50, 118, 277, 278 metamorfoză, 61 monedă în circulație, 71, 124, 127, 139, 141, 202, 214, 312 nivel de trai, 35 plusvaloare, 61 politică economică, 119, 125, 133, 142, 147 politică financiară, 18, 101, 102, 104, 124, 135, 202, 203, 239, 286, 297 bănci, 47, 191, 203, 204, 264, 297 bani, 189, 191, 241, 243, 295, 297 credit, 189 dobânzi, 202 împrumuturi
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de muncă ieftină, 105 lobbyiști, 105 politică economică, 105, 172, 173, 242 țări nedezvoltate economic, 169 P pachete stimulatorii, 139 deficit bugetar, 261 refacere economică, 133 piața liberă, 133 SUA, passim planificare centralizată sistem, 15 socialism, 39 Uniunea Sovietică, 220 plusvaloare teoria marxistă, 38 politica economică, 95, 105, 127, 205, 220, 256 balanța comercială, 179, 230 cheltuieli guvernamentale, 16, 17, 18, 129, 136, 139, 147, 150, 153, 154, 155, 160, 164, 170, 182, 241, 246 comerț internațional, 28, 32, 39, 95
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]