38,651 matches
-
la modă sandalele romane) cu picioarele goale proaspete ca apa Gilortului aripile ventilatoarelor feliază văzduhul ca pe-o pîine cuțitele se-ascut de-acum de-a dreptul pe tocila Soarelui viermele-n măr cum o cheie-n broască te copilărești porți pantaloni scurți ai grijă să-ți faci temele pe-a doua zi pe copacii stufoși din Parcul Amarului Tîrg ciorile trag cu sete din țigară în văzduhul văratic vîscos libelule bat din aripi de cognac munții Parângului fac grimase-n
Vîrste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/5196_a_6521]
-
pământ negru. drumul însemnat al celor singuri) * luni miercuri și vineri dis de dimineață uca merge la casa cu pișcoturi. cu mozaicul din felii albnegre ondulate pe care dacă-l privești prea mult te ia cu amețeală. cum iese pe poartă uca simte un gust ciudat în gură de parcă ar fi mestecat stofă. asfaltul se face dintr-o dată un covor pe sub care alunecă bile vălurindu-l. oameni de cârpă fără fețe coboară și ei strada în pantă până la podul de peste apa îndiguită
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
pribegia? se fac sfinți pe pieptul vostru. și-n gura mare vă mărturisim e atunci când nu ai Dumnezeu. iată, doar cu-o sărutare c-adesea ne topim printre fiori. muica mea, săraca România și nu-i prețul prea puțin, deschideți poarta larg că vin feciori m-a sortit să fiu un derbedeu. vă zidește-n sărbătoare cu flori și stele, că-s destule-n cer mi-ați legat de suflet tinicheaua astăzi... Sfântul-Valentin ! și chiar dacă mai ninge uneori vechilor tradiții românești
Poeme din inimioară.... In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Filip () [Corola-journal/Imaginative/87_a_87]
-
tăcerea la vrăbii gândurile îi navighează prin vinerea bătută în cuie și el se odihnește la umbra cuvântului bun. Neclintit în văzduhul curat ca iubirea de semeni un stejar se justifică în fața câtorva sute de ciori. Cu vorba umblată din poartă în poartă pelerinul își șterge fruntea cu o bucată de cer și numai toamna îi trece prin suflet și iese afară plină de datorii. ÎNMORMÂNTARE Despărțită-i ziua de noapte precum pâinea tăiată în două prin cuvânt, s-a despărțit
() [Corola-journal/Imaginative/5978_a_7303]
-
vrăbii gândurile îi navighează prin vinerea bătută în cuie și el se odihnește la umbra cuvântului bun. Neclintit în văzduhul curat ca iubirea de semeni un stejar se justifică în fața câtorva sute de ciori. Cu vorba umblată din poartă în poartă pelerinul își șterge fruntea cu o bucată de cer și numai toamna îi trece prin suflet și iese afară plină de datorii. ÎNMORMÂNTARE Despărțită-i ziua de noapte precum pâinea tăiată în două prin cuvânt, s-a despărțit pământul de
() [Corola-journal/Imaginative/5978_a_7303]
-
de mult l-am iubit seara mi-a arătat locul unde trebuie săpat aici sub vie lîngă dalmațian și brack trebuie să fie adîncă săpam ca disperatu pînă la spania-olanda mai erau două ore l-am așezat cu capul spre poartă cum îi plăcea lui să stea cu labele îndoite sub el am coborît și i-am pus lesa peria și cîteva granule din măncarea lui preferată criminalule a strigat anca văzîndu-l pe italian cum urcă scările în timp ce trăgeam pămînt anca
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
strînge peste mine orizontul - Piele prea strîmtă să mă mai cuprindă Se lasă norii lui fugind în margini Si caută scăpare-n alte maluri. Acolo, ghemuită peste ceruri Plutesc într-o derivă amețitoare Nici nu știam că mai găsesc o poartă Ce se-ngustează tot mai mult Pînă ce corpul meu șerpesc mă lasă Prinsă-ntre orizonturi ce se strîng Pe pielea mea, întocmai ca o plasă. Cu gura lipită de cenușiul înghețat Piatra strălucește în lumina lunii Chipul Său necunoscut
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/6209_a_7534]
-
iar vizitatorii au fost anunțați oficial că a născut cățeaua. Marți „dezabuzări și neputințe, dragul meu, complexe personale": o nețărmurită prostie! Un amestec. Rezultând, din toate, cristale de gheață, metan și amoniac! Marți, când e zi de scos gunoiul în fața porții caselor părintești și aerul pe trotuar devine irespirabil. Ia uite: o mașină a salubrității orașului târâie șobolani morți, legați cu sfoară de copii, probabil, întoarcem capul, vezi unde calci! În mijlocul nourului molecular. Calci apăsat în balta de ulei de automobil
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
Nora Iuga avea ochi de apă mi-a vorbit despre Carlos Ottino era un steag creol și zvelt înfipt în poarta Uruguayului și ea a venit cu pleoape albastre cu mantoul de blană pe umeri o femeie trecută de șaizeci la Montevideo pe ploaie strângea în palmă capul bastonului posesiv obscen se ascundea după fumul unei țigări venise să vorbească de
Ce înseamnă să vii la o întâlnire by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/6482_a_7807]
-
îmi spuneți voi? Doamne, am vârsta sedimentărilor poznașe de calciu și sentimente pe la-ncheieturi doctorul dă din cap ca floarea soarelui în furtună prin mațele anilor curg zile otrăvite ori hrănitoare iar sufletul e ca acel necunoscut care bate pe la porți cerșind umil câteva minute de atenție și totuși sunt fericit atâta timp cât îmi rămâi tu odaie care păstrezi tăcerea din copilărie și-n care sper că mă voi pierde atunci când va veni vremea celeilalte tăceri ÎNCĂ O ZI Încă o zi
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
acolo tăișul nu mai poate fi ocolit"' una din acele clădiri cu o cruzime mocnită de aisberg depozitare fără scrupule ale unei subtile amenințări torcînd înăbușit undeva în fundal dar pentru așa ceva trebuie să te obișnuiești să adăstezi dincoace de porți ca și cum mîinile și picioarele n-ar mai avea nicio trebuință năucit azvîrlit sub soarele cu dinți ca după o externare subită demodat și decadent deopotrivă glifă de veghe zgîlțîită de friguri după ce s-a perpelit în cuptoarele istoriilor unde nu
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
cu unul. Dacă găsești trimite-mi pe Fluviu. Să scrii în româna vorbită de Țigani în unele filme Europene. Ai rude țigani (Si un pix greu, prețios, de Metal: dintr-un glonț antitanc) Si vin să te caute Stau pe la poartă Vorbesc cu lumea. Ce te faci? Pe-aici praful Se-mpletește Si se face ciorăpel Pentru inimă. Sigur Ai avut țigani în neam Cînd erai tînăr! (Nu contează ce scrii Ci cu cine)
Distrugere și Repetare by Bogdan Ghiu () [Corola-journal/Imaginative/6492_a_7817]
-
delicatețe cu puterea prezenței o șuviță de păr plimbată mereu pe frunte cum o ramură-n vînt o voce ușor nesigură căutînd totuși din cavalerism să-și dea replica un nas resemnat demoralizat cum o piatră potrivită să țină deschisă poarta nimbul menit s-ademenească doxa. Elegie Iată o mișcare bruscă apoi un vînt înalt înalt cît un bloc turn încît privindu-l în sus amețești și-un regret încărcat de ceva ce nu se mai poate trăi dar se poate
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
stă ascuns, de veacuri, în nedefinit. Ziua venea cu o indicibilă plăcere. Luna se cățăra pe munți sveltă - un atlet al zeilor gata oricînd să arunce săgeata în căpriorul rătăcit. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre nord, pe acolo pe unde intrau în oraș Învingătorii. Toți îl loveau cu coji de fructe, cu semințe de vorbe, El le prindea din zbor, multă poftă de viață îți trebuie Ca să pui în cuvinte tot ce prisosește de la
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
O, '................! Cerul era umed, igrasios, îngerii se dezlipeau Ca abțibildurile lipite provizoriu Cu limba, Lunecau de pe înălțimile rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau Îi foloseau ca îngeri de companie. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre sud, pe acolo pe unde ieșeau din oraș Învinșii. În coșul de gunoi a aruncat zdreanța unui poem care începea așa: Doamne, cît de bine era pe atunci! Brutarul cocea pîine; Croitorul făcea haine pe măsură; Pantofarul făcea pantofi
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
nouă stau și scriu prin seară Ca la o întronare de crai-nou Într-un palat de grâu și de secară; Sau numai a expresiei crai-nou. Momentului când omu-ntâia oară Își saltă-n cer privirea, un ecou. Sau când, pe stâlpii Porții-i și lintou, Brâncuși, să spui, sărutul și-l scoboară. Părelnică, arginturi și zăpadă, I-ai sări-n barcă, tremuri, să nu cadă, De prin albastrul mult, neprihănit. Și sufletul se umple de-o lumină, Ca-n aur o Madonă
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
e un inel pe degetul tău cînd vrei să uiți îți pictezi fața cu văluri violete noaptea s-a strîns în brațe cu guri de sticle sparte fiecare vis e-o sită de praf spaimele tale intră în mine prin poarta deschisă sîmburi de cireșe negre mai multe vieți vom uita să avem în sfîrșit una. Țipat de mac Dar vipera urîtului cînd mușcă de sîn tu vii la mine cu gînd de pierzanie cu mers amețit îmi ceri să-ți
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
e un inel pe degetul tău cînd vrei să uiți îți pictezi fața cu văluri violete noaptea s-a strîns în brațe cu guri de sticle sparte fiecare vis e-o sită de praf spaimele tale intră în mine prin poarta deschisă sîmburi de cireșe negre mai multe vieți vom uita să avem în sfîrșit una. Țipat de mac Dar vipera urîtului cînd mușcă de sîn tu vii la mine cu gînd de pierzanie cu mers amețit îmi ceri să-ți
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
de femeie? Tu, care-mi ești făptura coaptă-n mura Și sîngerezi întruna de-un păcat Făcut demult în raiul din Scriptură Sub mărul de atîta rod surpat, Încît nici Dumnezeu nu ne mai ceartă, Ci doar ne-alungă dincolo de Poartă, Suflîndu-ne, ca-n păpădii, pe vînt, în soarta...
Nu poți să fii decît în ce-i frumos? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6840_a_8165]
-
coada lui are cîrlig. În piața mare printre palate și ruine poetul își savurează exilul. Cerul deasupra mării un spectacol al norilor: Occidentul își întinde degetul mic înspre Orient. 08.2005, Mamaia Pe Innsteg Timpul face jogging pe urmele mele. Poartă pantaloni scurți. Sandalele mamei duc duminica picioare străine la biserică. Afară nimeni nu mă așteaptă. 08.2005, Kronstadt Natură moartă cu acvariu Se mișcă în acvariu un strigăt mut. Ochii se cască sticloși. Moartea înoată fără să-i pese printre
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
un nume de rușine poartă, numele Timp. Și totuși, nu-ți pierde credința în desfăcutul trandafir al acestor ape. Martorul Iarbă cuminte, iarbă ciufulită de vântul ideii sau arsă de rafalele dorinței, iarbă cu chip înălbăstrit, iarbă-martor, oprită gânditoare la porți, măsurând cu seva, în bătăi de pendul, dreptatea oamenilor, iarbă neliniștită, care ne privești când râdem împovărați de orgolii, iarbă călătorind în jurul continentelor, lungi anotimpuri învățată la căpătâiul maeștrilor, iarbă răbdătoare, crescută pe ruinele imperiilor, tu aștepți cu încredere descoperirea
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
în timp ce cobori sau urci de cuvintele lui nemaiauzite vreodată și în fine - ca un om care știe exact drumul lui de aici înainte care își vede limpede pasul în lumina zilei ce abia a început să se reverse - să împingi poarta să lași în urmă și amintiri și regrete și clipe fericite și hăuri negre și tot ce putea cândva nelămurit să te lege Portret mișcat Ultima dată a fost văzut pe o stradelă vetustă alergând cu ochi dilatați înăuntrul lui
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
decât peste drum, se topise în preocuparea lui, iar degetele căutau deja prin fundul buzunarului un bănuț pentru o bucată mare de dovleac, poleită cu o crustă de chihlimbar, pe care se și vedea mâncând-o împreună cu prietenul lui, lângă poarta din spatele ospătăriei. Însă nu apucă să-și scoată la lumină micul ban. Rață ajunsese acum lângă el și-i strigă drept în ureche, cu vocea lui hârâită, "Nane, ia uite-te mă, Nane, cine intră la peruchier!" Pe scândura galbenă
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
nopți. A doua zi s-a sculat de cu noapte, și-a tras la iuțeală straiele și încălțările, și-a luat ciomagul de ulm și atât, și fără să prindă de veste ai săi, s-a strecurat binișor afară pe poartă. Îi era limpede că, odată pornit, pentru el, nu se mai afla drum de înapoiere. Satul zăcea încă înecat în lâncezeala greoaie a somnului și întunericului. Apoi a urcat pe ulicioare dosnice până în marginea lui. S-a furișat pe cărarea
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
dobitoace, cât și orătăniile de prin curți porneau să se zbuciume pe limba lor, de ți se ridica părul măciucă. Ațâțată, curioasă, lumea - cu mic, cu mare -, se cățăra pe garduri și prin pomii de la stradă sau ieșea buluc la porți, cu gura căscată și ochii zgâiți cât luna plină care taman răsărise peste dealul dinspre Bugeac, să nu-l scape. Neam de neamul lor nu trăiseră și nu văzuseră așa ceva. Cu inimile fără să le mai dea ascultare și genunchii
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]