2,904 matches
-
lui Nietzsche, ba mai mult un intelectual ale cărui competențe în terenul sanscritologiei aveau să lase urme adînci în spiritul Germaniei, din vremea Kaiserului Wilhelm II. Născut în 7 ianuarie 1845 în Oberdreis, un sătuc aruncat într-o vale din podișul Westerwald, de pe malul drept al Rinului, Paul își arată de timpuriu natura placidă și excesiv de naivă, la care stîngăciile inerente vîrstei dau impresia unui inadaptat fragil, pentru care concretețea lucrurilor constituie o piedică de netrecut. De la tatăl, preot venit din
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
cu ciocanu ăla, că-mi bruiezi televizorul! Era vecinul de la parter - noi locuind la etajul 11... În mod normal și civilizat ar fi trebuit să-i bag pe fir o sacoșă de drăcuieli oltenești coroborate cu înjurături româno-maghiare culese din Podișul Transilvaniei și să-l las vorbind singur. Dar n-am putut. Am pus încet receptorul lângă telefon, m-am așezat în genunchi lângă măsuță și, după ce mi-am scuipat de trei ori în sân conform eficientei metode strămoșești, am purces
Manual conjugal-alternativ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/13220_a_14545]
-
în România, respectivele numiri reprezentând un instrument ce permite diferențierea producătorilor care pot asigura că vinurile produse provin dintr-o anumită zonă. Lista cuprinde 32 de denumiri de origine controlată pentru vinurile liniștite originare din regiuni viticole cum ar fi: Podișul Transilvaniei (Târnave, Sebeș-Apold, Aiud), Dealurile Moldovei (Cotnari, Iași), Dealurile Munteniei și Olteniei (Dealu Mare, Pietroasa, Segarcea, Drăgășani). M.A.P.D.R. a mai aprobat denumirile pentru vinurile din Banat (Recaș), Crișana și Maramureș, Colinele Dobrogei (Murfatlar, Medgidia, Sarica Niculițel) și din
Agenda2005-34-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284099_a_285428]
-
Segarcea, Drăgășani). M.A.P.D.R. a mai aprobat denumirile pentru vinurile din Banat (Recaș), Crișana și Maramureș, Colinele Dobrogei (Murfatlar, Medgidia, Sarica Niculițel) și din regiunea viticolă a Teraselor Dunării. La vinurile spumante s-au stabilit zece denumiri pentru regiuni: Podișul Transilvaniei (Târnave, Alba Iulia), Dealurile Moldovei (Iași, Bucium Huși, Panciu), Dealurile Munteniei și Olteniei (Dealul Mare), Colinele Dobrogei (Murfatlar). Vinurile care nu sunt incluse în această listă vor putea fi vândute pe piață doar ca vinuri de masă. EMIL CONSTANTIN
Agenda2005-34-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284099_a_285428]
-
m-a împreunat cu soția. Apelați la tel. 0724924978, 0742653729. Dobre Ana, din Lugoj, mulțumesc doamnei Rozica pentru că m-a împreunat cu soțul. Informații la tel. 0741291569. Tămăduitoarea Valeria Zena vine cu cele mai puternice descântece și leacuri aduse din Podișul Tibet. Apelați cu încredere la această doamnă minunată și nu uitați că viața este o valoare supremă și ai obligația de a trăi, indiferent dacă te afli într-un impas al destinului. Valeria Zena este ajutorul și speranța tuturor cu
Agenda2005-36-05-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284156_a_285485]
-
județul Caraș-Severin, Geotermal - Oradea și Ferme eoliene - Panciu, județul Vrancea. Având în vedere condițiile de mediu și topogeografice, în România au fost identificate cinci zone eoliene. Potențialul energetic eolian este cel mai favorabil pe litoralul Mării Negre, în zone montane și podișuri din Moldova sau din Dobrogea. O știre recentă spune că un grup portughez intenționează să construiască în România o rafinărie specializată în producția de biodiesel din uleiuri vegetale - utilizând ca materie primă floarea-soarelui. și rapiță, în conformitate cu standardul european EN 14214
Agenda2005-44-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284375_a_285704]
-
Colț reprezintă și o emblemă literară, cu o netăgăduită recunoaștere universală. În 1892, Jules Verne publică la Paris „Castelul din Carpați“, o „poveste romantică stranie și cu atât mai frumoasă“. Acțiunea se desfășoară în satul Werst, în hotarul căruia, pe Podișul Orgall, se află „o bătrână cetățuie”, dincolo de care, prin pasul Vulcan, drumul duce „până în valea celor două Jiuri, unde se ivesc târgușoarele Livezeni, Lonea, Petroșani, Petrila, strânse la gura exploatațiilor carbonifere”. Mai departe, în ultimele planuri - o minunată răvășeală de
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
să se așeze sub zidurile de cleștar de aproape de București, rămânând cu lutul lui, cu iarba lui, cu frunzele sale, cu cerul și păsările lui, cu sâmburii lui și copacii lui, cu temeliile și casele lui, cu Mureșul lui, câmpiile, podișurile, munții, țăranii lui, cu tot ce e al Ardealului mureșean, aceasta-i vrere, credința, iubire și izbândă luminate de soare! Prin interpreta, melosul folcloric de la Mureș e piatră de încercare a timpului. El devine mai însorit și impregnat de coloritul
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Cugetari > ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un colț de țară nu deosebit de altele. Poate podișul muntos să schimbe puțin peisajele. Dar și versanții de sud sau est al Carpați-lor au priveliști asemănătoare. Ardelenii nu au însă bărăganul, marele generator de grâu, pâinea țării. De aceea mănâncă preponderent cartofi care schimbă omul. Dar de când generalizarea comerțului
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
cuvânt. Capitolul al II-lea este dedicat istoriei vechi a localității Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-și „călătoria” înspre descoperirea adevărului și relevarea acestuia, autorul își stabilește ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
II-lea este dedicat istoriei vechi a localității Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-și „călătoria” înspre descoperirea adevărului și relevarea acestuia, autorul își stabilește ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Podișul Central Moldovenesc” și „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
a cântecelor nepotului cu canuța din dar. Pe alocuri e aburul cazanului și crămăluiala mahmurului, dar în rest, cântecele artistului Petrică Mâțu Stoian sunt cântece de dor și de dragoste mare de cerul cu păsări, de râuri, de câmpii, de podișuri și culmi de munți ai Banatului înfrumusețat de natură și doinit de om. Arta și muzica întrepătrunse cu toate acestea și cu Dunărea și pădurile, cu defileurile și șesurile ca raiul. Oglindirea lor în orice operă clasică nu ar genera
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut... Din orășelul Basarabiei noastre am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei - zonă centrală a țării noastre - vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șureanu ale munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, ... Citește mai mult „De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut...Din orășelul Basarabiei noastre am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei - zonă centrală a țării noastre - vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șureanu ale munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, ... XXI. RECITAL DE PIAN - SERGEI BABAYAN, de Vavila Popovici , publicat
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
Ioan Barbu), „oraș al pensionarilor” (Lucian Avramescu), „mândra capitală a culturii și credinței strămoșești - Râmnicu Vâlcea - o lumină densă și arzătoare ce m-a orbit instantaneu” (George Călin), „tărâm plin de sacralitate, ținut binecuvântat de Cel de Sus cu munți, podișuri și dealuri, văi de o incomparabilă frumusețe [...] acest Paradis al României” (Sandu Aristin Cupcea), „lăcaș mirific” (Emilia Dănescu), „oraș cu porțile neferecate” (Ion Drăghici), „pământ miraculos și sfânt”, „loc preaîncărcat de suflet omenesc și de lumină dumnezeiască” (Ștefan Dumitrescu), „Oraș
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
sine, în suflet, țara părinților părinților săi. Și-a luat urmele, iubirile, dorurile, gândurile, prietenii... totul a luat cu sine, deși totul a rămas neurnit. Inima domnului John Banu nu este strămutată din România, locuiesc în ea frumusețile țării, munții, podișurile, șesurile, râurile, Dunărea, marea, așezările omenești rustice ori moderne, urbane, cu oamenii ce le populează, istoria României, cultura, arta, tradițiile, folclorul ei, tot ce e românesc și statornic între frontierele acestui spațiu latin sud-estic european este clădit în inima domnului
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAŞI, ŞI ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383227_a_384556]
-
sintagmă de largă circulație În literatura de specialitate). Într-un deceniu de expediție militară victorioasă, armata sa parcursese circa 20.000 de kilometri, acoperind un teritoriu cuprins Între nordul Adriaticii, sud-vestul Mării Negre, sudul Caucazului și al Mării Caspice, Sciția, până la Podișul Pamir, India dintre Indus și Gange, până În vecinătatea Tibetului și a Marelui Deșert Indian, nordul Mării Arabiei (golfurile Oman și Persic), cursul Eufratului, Damascul, Palestina și Gaza, nordul Peninsulei Arabice și al Africii cu Țara Faraonilor cu tot. Absolut fabulos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și răsădește-o în ce pământ îi ști, că rădăcină ca la ea - la nimenea”. însăși Cosette se împurpura ușor și se simți vinovată adulmecând cu nările-i de pusta dumnezeiasca adiere alpină ce venea dinspre Barzovie-Vodă și aerul de podiș ce se strecura dinspre spătar. Ar fi preferat acum să stea lângă mai simplul, dar mai onestul, dezinhibantul Broanteș. Cât despre Broanteș... Ehei, Broanteș!... Tăcutul Broanteș stătea covrig pe mâna, pe bruma, pe mai nimicul de paie rămas și privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și bunăvoință. Vama, 15octombrie 2009 Autorul Cap. I - Repere geografice. Caracteristici fizico-geografice ale zonei Colinele Tutovei I. 1 Interferențe fizico-geografice, istorice, economice și sociodemografice ale zonei Colinele Tutovei Unitatea geografică numită Colinele Tutovei se situează în partea de sud a Podișului Moldovenesc, între Podișul Central Moldovenesc la nord, Câmpia Română la sud; partea de vest este delimitată de Valea Siretului, iar cea de est de Valea Bârladului. Limita nordică a Colinelor Tutovei este dată de Valea Rahovei. Obcina Obârșiilor din care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
15octombrie 2009 Autorul Cap. I - Repere geografice. Caracteristici fizico-geografice ale zonei Colinele Tutovei I. 1 Interferențe fizico-geografice, istorice, economice și sociodemografice ale zonei Colinele Tutovei Unitatea geografică numită Colinele Tutovei se situează în partea de sud a Podișului Moldovenesc, între Podișul Central Moldovenesc la nord, Câmpia Română la sud; partea de vest este delimitată de Valea Siretului, iar cea de est de Valea Bârladului. Limita nordică a Colinelor Tutovei este dată de Valea Rahovei. Obcina Obârșiilor din care izvorăsc Rahova, Tutova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bună, când era uscat; pe timp ploios, circulația cu carele de transport era posibilă doar dacă se foloseau mai multe perechi de boi sau cai. Cauza-cauzelor stă în structura geomorfologică a solului care se încadrează în morfologia de ansamblu a Podișului Central Moldovenesc în care se încadrează și Colinele Tutovei. Relieful actual care s-a format treptat prin retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului și în cuaternar, având
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se ocupă cu agricultura, este prea puțin. Alunecările de teren, eroziunea solului au determinat regimul de atunci să înființeze, la Perieni - Bârlad, Stațiunea de cercetări pentru combaterea eroziunii solurilor. Clima în Podișul Moldovei, pe ansamblu, întâlnim climă temperat-continentală, datorată influenței directe a maselor de aer continental, de origine asiatică și care iarna sunt uscate și reci, iar vara sunt calde și chiar foarte calde și uscate. Ca urmare, precipitațiile sunt reduse, oscilând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
livezilor și pădurilor. Efectele sunt și mai puternice când chiciura se asociază cu vântul. Pagube însemnate produc descărcările electrice (trăsnetele) care avariază rețele electrice, în condiții de ploi torențiale sau grindină. Rețeaua hidrografică Din întreaga discuție științifică despre apele din Podișul Moldovei vom reține că „sursa principală de alimentare a unităților acvatice o constituie precipitațiile, iar cel mai important consumator îl reprezintă evapotranspirația: 70% în partea de vest și centrală a podișului și 90% în est și sud, la suprafața pământului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rețeaua hidrografică Din întreaga discuție științifică despre apele din Podișul Moldovei vom reține că „sursa principală de alimentare a unităților acvatice o constituie precipitațiile, iar cel mai important consumator îl reprezintă evapotranspirația: 70% în partea de vest și centrală a podișului și 90% în est și sud, la suprafața pământului se reține un volum redus de apă. De asemenea, menționăm că alcătuirea geologică, condițiile climatice și celelalte aspecte ale mediului au condiționat o mare varietate de ape subterane - sub presiune și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]