450 matches
-
tablouri de natură, uneori cu valoare aproape autonomă. În primele două volume, alături de scrierile cu osatură epică, majoritare, apar poeme în proză (Trandafirii, Crizantemele, Bujorii, Narcișii, Crinii ș.a.), orații lirice (Bisericuța din Răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamțu), reportaje cu caracter poematic (Cimitirul de pe deal, La Sihla, pe Jijina). Tot astfel, în Caligraful Terțiu (1929). Celelalte culegeri conțin texte aparținătoare, mai toate, prozei poetice și publicisticii realizate la nivel de text literar. Nota comună e credința religioasă, exprimată stilistic într-o tonalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
și redactarea literară - ne-am mai întâlnit, citindu-i celelalte cărți, pe care ni le-a oferit până în acest moment, în cea de față mai apare o a treia: poezia. Mai precis spus, fiorul poetic, care conferă prozei autorului valențe poematice. Așa stând lucrurile, cartea de acum te ispitește nu numai la lectură, dar și la cutezanța de a hălădui tu însuți pe traseele bătătorite de autorul drumeț, în descoperirea cu priviri proprii a misterelor dealurilor albastre. Mistere care nu implică
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
informație de sorginte istorică și culturală aparținătoare de biografia neamului românesc. Geografia și istoria, proiectate pe ecranul panoramic și întruchipate în oameni, locuri și edificii, ni se dezvăluie în această nouă carte a lui Vasile Ilucă într-o molcomă splendoare poematică. Misterele dealurilor albastre, între care Iașul ni se înfățișează precum un uriaș cuib de oameni, se desfac sub privirile noastre într o amplă „corolă de lumini a lumii”. Dacă e să luăm și altfel, se poate afirma că autorul face
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
noi, cei de azi. Iașii noștri poartă pecetea unui "senior inspirat/creator în orice vreme", născut, apoi înflorind, slăbind, suferind, reînflorind ca în niște file de incunabul mirific. Într-o polifonie culturală, Cetatea imprimă tușe unice, în detalii, un limbaj poematic și un ceremonial neîntâlnit în altă parte, prilejuit de cerul ieșean și de primăverile teilor împodobiți cu ciucuri de flori. Aici au conviețuit în deplină libertate boierii veacurilor 18, 19, dintre ei s-au înălțat liderii patruzecioptiști, apoi sclipitorii junimiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
doctrinelor politice ale vremii. Nu există relații între fragmentele publicistice și planul epic, astfel încât coerentă, coeziunea lipsesc. Destinele nu se intersectează, ci se sugerează ruptură tranșantă dintre existența muncitorilor și cea a intelectualilor, din prima fiind excluse valorile spirituale. Structura poematica, sincopata este produs al narațiunii aparent realiste, obiective, dar întretăiate de elemente mitice, anticipative, tratate în derizoriu:,,Neclintit, acoperit până sub bărbie, bărbatul respira ușor și egal în felul în care la iarmaroc sub un capac de sticlă Marc Antoniu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și sinuos al ficțiunii, după cum singur recunoaște ,,(...)o creație a cărților, un produs al scrierii, (...)” Chiar Eugen Simion susține că firul epic nu este alcătuit dintr-o succesiune logică, faptele fiind ,,împiedicate să intre într-o cronică determinabila, coerentă.” Viziunea poematica, perspectiva divergență, spațiul germinativ pentru fantasticul satiric sunt trăsături circumscrise configurației românești de farsă. Spiritul ludic este surprins și de Ov.S.Crohmălniceanu. Acesta consideră că jocul este omninegator al stereotipiilor prozei moderne. Chiar virtuozitățile stilistice din descrieri și stilul original
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Petre (Început de toamnă), Antonian Nour, Dem. Pralea (Castelul morții), A. Mândru (Poveste duioasă), Dem. Gâlman (Dor pustiu), schițe și povestiri de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări, Fala Oprișenilor, fragment de roman), Ion Dragoslav (Moș Pitac), G.M. Zamfirescu (În parc, proză poematică, sub aceeași semnătură Gemi-Zam), Florin Chiru-Nanov, A. Davidescu, traduceri din Nora Cloud și Góngora (Sonet), realizate de Antonian Nour, sau din Charles Baudelaire (Omul și marea) de Nina Codreanu. De asemenea, apare un studiu de psihologie socială de Antonian Nour
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
Răsare Despre Japonia s-au scris multe pagini de carte la noi. Fiecare dintre ele au încercat să descifreze frumusețea miserului acestui teritoriu insular. Însă, cartea scriitoarei Floarea Cărbune (structurată în cinci capitole ), care se poate înscrie în genul reportajului poematic, ne introduce, prin sinceritatea scrierii, în țara legendelor mitologiei Shinta, unde Zeița Soarelui Amaterasu este închisă într-o peșteră de către fratele ei. Mi-am adus aminte de această legendă citind primele pagini ale cărții în care simțim emoțiile autoarei, având
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
universului cu lumea valorilor (Essai sur la condition humaine, Permanențele clepsidrei. Încercare asupra întrebărilor ultime). Cum numai poezia poate da expresie trăirii simpatetice a întregii varietăți a existenței, la mijloacele ei recurge și B. în eseul Popas în lumină, viziune poematică a metamorfozelor eului traversând imaginar spațiile galactice, regnurile și istoria într-o adevărată beție a cunoașterii. Un eu plin, jubilativ, care își proclamă fericirea în ubicuitate și în predispoziție ludică. Plecând de la date de genetică, biologie și psihologie, B. s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
și în București. Având o voce remarcabilă, s-a înscris la Conservator, fiind apreciat de profesorii Gh. Cucu și D. G. Kiriac. De la doisprezece ani scria versuri. Debutează în 1906 în revista „Dumineca”, semnând aici Celarianu-Celari; publică poezie și proză poematică în „Biblioteca modernă”, „Rampa”, „Ilustrația”, „Lumea”, „Revista antică”, „Noi pagini literare”. Deși era o persoană timidă și retrasă („seraful pogorât printre oameni”, îl va numi E. Lovinescu, în 1936), a frecventat mediile boemei literare: la Terasa Oteteleșanu a putut cunoaște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
o prezență acustică similară, tunătoare: „galopul calului e izomorf cu răgetul leului”. Astfel gestul trezirii leului prin strănutul calului respectă natura intimă a bestiei, adusă la starea de manifestare prin acțiunile unei entități înrudite. În basme, „mitologic, deci simbolic și poematic, zmeul reprezintă o expre¬sie a naturii anorganice impetuoase, a lumii minerale (aramă, fier, argint, aur, topaz, diamant), a bogățiilor de pe tărâmul celălalt, precum și a forțelor telurice latente, a focului în primul rând și de asemenea al dezlănțuirilor meteorologice precum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe care o va teoretiza adeseori. Eroii fac automobilism, asistă la meciuri de box, se duc la cinematograf, frecventează baruri de noapte. Scrierea nu are densitate epică și nu relevă psihologii de un contur mai accentuat. Ceea ce domină este caracterul poematic, chiar atunci când se încearcă observația detașată, ca în descrierea „casei cu molii”. Există anumite similitudini între aceasta, ca simbol al senectuții și decrepitudinii, și poezii precum Ghenca sau Rochia mov de seară. În prim-plan, se situează erosul, văzut eminescian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
această societate însăși stau sub semnul politizării forțate, a unui limbaj lozincard, mai exact, al schematismului, care face ca aproape totul să sune fals. Scrinul negru este cel mai slab roman al lui C. Cel ce a scris în registru poematic Cartea nunții n-a încetat niciodată să scrie versuri, cultivând o lirică mitologică (Fragment epic, Herodot IV. 8-9, Idilă teocritiană), bucolică (Georgicon), dar uneori cu reflexe romantice (Vânătorul), livrescă (Deborah, Fons Bandusiae), goliardică (Cântece de petrecere), s-a configurat mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
tentațiile de cuprindere a ordinii terestre într-o viziune carnavalescă sunt părăsite în numele rigorii sapiențiale. Lirismul sărbătoresc, încărcând versul cu lumini, adieri, șoapte și polenuri, este practicat cu aceeași plinătate a emoției și rostirii cu care angoasa, tremendum-ul traversează planul poematic, fie în cadențe strident-demonstrative, fie în sonorități cvasiliturgice, drapând melancolia în prozodii de descântec. Nu altfel se întâmplă în registrul erotic, unde, alături de poemele marcate de tensiunea așteptării, de presimțiri și utopii configurate energic ori tandru, pot fi întâlnite poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
ani, că mi-aș dori un critic-exeget, ea mângâindu-mi într-un fel durerea de a nu exista un asemenea critic. Nu am nevoie de un critic care să mă laude, că "am folosit calamburul, observația satirică, estetizată prin gratuitate, poematicul, transformarea unor mijloace auxiliare ca referatul, rezumatul sau articolul în specii literare...", după cum afirma Marian Popa. Avem nevoie de o analiză profundă, asupra a ceea ce se întâmplă. Observăm că literatura a încăput pe mâna unora care habar n-au de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
interioare, impresii de natură, comentarii pe marginea cărților. Paginile de autoanaliză descoperă un singuratic ce află în natură un izvor de seninătate și de împăcare. Sufletul tăcut al arborilor și florilor sugerează, ca la simboliști, melancolii aproape omenești. Expresia este poematică. Raicu Ionescu-Rion și G. Ibrăileanu i-au reproșat intimismul mic-burghez. Volumul Profile literare (1891) se compune din impresii de lectură; autorii, români și francezi (D. Bolintineanu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Al. Vlahuță, V.G. Morțun, Th. M. Stoenescu, J.M. Guyau, Louise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
ruralilor la urbanitate) și plasate, de cele mai multe ori, la nivelul conștiinței lor. De aici, recurgerea frecventă la analiza psihologică și mai ales la tehnica introspecției ca mod de definire a unor individualități. Perspectiva adoptată este cea realistă, nu fără pulsiuni poematice și suavități discrete. Literatura pentru copii scrisă de B. este ingenioasă, atractivă, relevând imaginație și adecvare la destinatar. SCRIERI: Pariu cu viitorul, Timișoara, 1989; Întâmplări mari și mici pentru nepoți și bunici, Timișoara, 1996; Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999). Dicționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
pulbere, / Mâna e negură, mâna e pulbere / Trupul e pulbere, sticlă și pulbere. / Vântul zăpezilor, lacrima tulbure” (Pulbere, pulbere). Trecerea ireversibilă a timpului, motiv central în Șah, melancolia din Sclav pe lave, răsturnarea tragicului în ironie prin lexic și structură poematică în Jocul par să nu aibă mare pondere, placheta de debut impunându-se prin coloratură, prin imagini, prin jonglarea cu mereu aceleași elemente ale universului. Metalele, roua, ploaia, lumina, ceața, focul, stropii revin frecvent, intrând în componența unor imagini ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
scriitorul își particularizează un întreg ciclu de opere. O alteritate crescândă, perfecționată, excesivă colorează acum tot mai intens manifestarea personajelor, depărtându-le de linearitatea tipologică sămănătoristă. În același timp, preocupat de interioritatea lor, autorul nu mai are suport pentru tirade poematice, textul câștigând rapid în epicitate. Efectele reformulării de atitudine sunt receptate de textele scrise sau revăzute în această perioadă și care vor intra în culegerile de nuvele editate până spre anul 1930 - Aranca, știma lacurilor (1927), Somnul (1927), Omul care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
F.: Arghezi, firește, Ștefan Petică, Ovid Densusianu, Ion Minulescu, I. M. Rașcu, Emil Isac, Mihail Cruceanu ș.a., dar și Bergson, Guyau, Remy de Gourmont, Moréas, Rimbaud. În ultimul număr, sub titlul Sacra - dar și, indirect, printr-un Trauermarsch -, este consemnată poematic dispariția lui I. L. Caragiale. L.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
materialități excesive, netranscendente. PoemeșinimiC (1996) continuă să țeasă aceleași „thanatice arabescuri”, uneori melancolice, somnolente, alteori violente, apropiate adesea, ca tipologie a imaginarului ori ca tonalitate, de poemele în proză din rimbaldianul Une Saison en enfer. Versurile alcătuiesc un singur text poematic, jurnalul infernal al unei realități (interioare și exterioare) insuportabile: „târziu, am strigat la ușa spitalului/ amurgul își plimba sânii cu miros de dinamită/ strigătul a albit totul în jur, a îngreunat mersul -/ acolo m-am născut, sub propria mea privire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
forța de atracție a textului fiind asigurată de clocotul poetic bizar, dramatic. Romanul Golia (I-II, 1933), plasat într-o atmosferă de crepuscul feudal, încearcă să valorifice viziunea hoffmanniană pe terenul unei narațiuni a cărei tensiune trimite la Victor Hugo. Poematicul este supus cu mai multă insistență epicului și conflictului propriu-zis, iar portretul e cultivat cu voluptate și pasiune. Alte două mici romane-povestiri, Ce-a văzut Ilie Pânișoară (1940) și Zdrulă și Puhă (1948), anexează epicii de structură fantastică o problematică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
slujba bine remunerată, confortul material, manifestând și un mare apetit pentru viața sexuală. Scrierile au stârnit reacția negativă a criticii, care i-a reproșat lui T. manierismul, superficialitatea, inflația metaforică, imixtiunile licențioase, melodramatismul. Doar Lorelei, cu un epic de structură poematică idilică, are un sunet autentic, recuperând pentru proza românească un gen de roman consacrat în faza postromantică de Al. Dumas-fiul. Întrucâtva diferit este romanul, apărut postum, Să vie Bazarcă! (1971), al cărui motiv central este prietenia între bărbați, tulburată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Decameronul lui Boccaccio. În proza de observație, de investigare a realității sociale imediate se înscriu romanele Fata din Zlataust (I-II, 1931), Fundacul Varlaamului (1938), Tudor Ceaur Alcaz (I-IV, 1940-1943) și La porțile nopții (1946). T. caută să strunească poematicul, încearcă să dea prioritate analizei obiective și plăsmuirii de personaje cu o stare civilă riguros determinată. Dar exceptând Tudor Ceaur Alcaz, celelalte texte relevă mari deficiențe, narația exterior-patetică fiind doar unul din păcate. Primele două volume din Tudor Ceaur Alcaz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, G. Coșbuc, Haralambie G. Lecca, E. Herovanu, epigrame de Gordon (G. V. Botez) ș.a. Proza este reprezentată de schițe și nuvele aparținând, printre alții, lui M. S. Cobuz (Mihail Sadoveanu), A. Steuerman-Rodion ș.a. Colaborează cu proză poematică Paul Celian și C. Săteanu, se publică însemnări de C. Șărcăleanu (C. Stere) despre G. Coșbuc, de Traian Demetrescu despre Al. Vlahuță și de Gh. Nădejde despre N. Beldiceanu. Același Gh. Nădejde publică farsa într-un act După roluri, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288181_a_289510]