231 matches
-
un voal alb prins cu două "ace a la madame Buterfly" . Cel care a făcut-o "celebră" a fost ziaristul George Ranetti, redactor șef al revistei "Furnica"; supărat ca aceasta nu-i împărtășește sentimentele, el a lansat o serie de poezioare deocheate la adresa ei. După moartea primului soț, pentru a-și continua traiul pe picior mare, cu slugi, mașina și trăsura la scară, s-a căsătorit cu generalul Dumitrescu pe care, după ce au început să scapete, îl trimitea la cerșit, pentru
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
promovate ulterior de Iliescu și de FSN. Din cele 141 de graffiti înregistrate, 57 reprezintă variații pe tema ostilității față de Ceaușescu, fie singur, fie asociat cu soția. Varietatea extremă a expresiei acestei ostilități, de la simplul "Jos Ceaușescu" la bancuri și poezioare satirice ("Cine-i mic și dă din mână/ Și-are 4 la română" graffito nr. 2 din culegerea Irinei Nicolau; cf. și nr. 32, despre plopii care fac pere, aluzie la o celebră frază a lui Ceaușescu despre imposibilitatea ca
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie) elev în clasa a II-a a școlii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunici: „Sfântul Nichifor". La „Poșta redacției" i se răspundea: „Ne-a plăcut mult poezioara ta hazlie „Porecla". O vom publica în numărul viitor fiindcă ne-ai adus-o prea târziu.". „Porecla" va apare în proximul număr, continuată apoi de povestea de călătorie „La munte!". (Din volumul „Reviste literare ale elevilor (I834-1974) Istoria presei școlare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scoate la lumină” talentele locale. În consecință, în cele opt pagini din primele două numere vor fi întâlnite pseudonime sau nume mai puțin cunoscute (Profir, Ofelia, Isis - Isidor Budu, Silvia Slăvescu, Maria Arteni, A. Mândru, Dan, Rândunel, Nicu G.), semnând poezioare sau „rime vesele”, traduceri, schițe și impresii. De la numărul următor D. Nanu, constatând puținătatea talentelor locale ce nu reușeau să asigure textele pentru revistă (garantată financiar timp de un an de editor și colaboratori), trasează în articolul O nouă îndrumare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
parlament despre legătura sa cu domnișoara Keeler, Profumo a negat la început acuzațiile. Ulterior a admis că acestea fuseseră întemeiate și a demisionat din funcțiile parlamentare și guvernamentale pe care le ocupa (Young 1963). La vremea aceea a circulat o poezioară umoristică, sunînd în felul următor: Christine i-a spus: ce naiba ai făcut pe deșteptul Ai întors pe dos tot partidul pentru că n-ai păstrat secretul; Să minți acasă E josnicie crasă Dar să minți în parlament, e obscen de-a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre o păpușă care era întotdeauna tristă. Când am vorbit despre acest talent al Aureliei, educatoarele spuneau că știu, dar că asta nu avea nici o importanță, nici o semnificație, crizele erau importante, terifiante. Așa cum fetița rămăsese fixată în trauma ei, personalul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]