907 matches
-
Cetățuia și 40 de poslușnici ai acesteia, pentru că datorită adăpostirii sale aici a reușit să-i învingă pe nemți<footnote Ibidem, documentul 529, p. 460 footnote>. În 16 mai 1720, Mihail Racoviță voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr<footnote Ibidem, documentul 588, p. 516 footnote>. Tot Mihail Racoviță în decembrie 1723, întărește lui Iostin, egumenul Mănăstirii Cetățuia, stăpânirea asupra unei dugheni de pe Ulița Hagioaiei, în urma judecății cu Petru Alevra
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din Moldova, de către ruși, Mănăstirile Cetățuia și Hlincea au fost transformate în spitale militare de către ruși”<footnote G. Hurmuzaki, Documente, vol. XX, p. 37 footnote>. La 1 iunie 1775 Grigorie Alexandru Ghica voievod „întărește mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a cinci pogoane de vie”<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. VII, documentul 147, p. 163 footnote>, iar la 20 iunie 1775 „dă dreptul ca mănăstirea să încaseze venitul mortasipiei și al pârcălăbiei de la iarmarocul din Târgușorul din Iași”<footnote Ibidem, documentele 211, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
loc pe Ulița Rusească de la Gheorghiță călăraș către Diamandi mare medelnicer<footnote Ibidem, documentul 553, p. 483 footnote>, apare cu Neofit călugăr la Cetățuia, la 26 februarie 1720 când fiul lui Neofit dăruiește mănăstirii Cetățuia două vii de câte două pogoane, cu cramă, șopron și cinci căzi<footnote Ibidem, documentul 586, p. 515 footnote>. Iustin apare și la 16 mai 1720 când Mihail Racoviță voievod întărește Cetățuiei stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Neofit dăruiește mănăstirii Cetățuia două vii de câte două pogoane, cu cramă, șopron și cinci căzi<footnote Ibidem, documentul 586, p. 515 footnote>. Iustin apare și la 16 mai 1720 când Mihail Racoviță voievod întărește Cetățuiei stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 588, p. 516 footnote>, iar la 2 noiembrie 1720, egumenul Iustin al Cetățuiei este martorul vânzării unei vii în Valea Comisului, Gligorie cu fiica lui Safta
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuiei care cerceta documentele mănăstirii despre un egumen Macarie, fiindu-i de folos într-un proces<footnote Ibidem, documentul 365, p. 312 footnote>. La 17 februarie 1771 Neculai fiul lui Petcu și Agafița, vând lui Ghedeon egumenul Mănăstirii Cetățuia patru pogoane de vie<footnote Ibidem, vol. VII, documentul 4, p. 3 footnote>. La 20 iunie 1775, 22 iunie 1776 , 11 aprilie 1779 și 25 septembrie 1784, îl găsim în alte documente tot ca egumen al Cetățuiei<footnote Ibidem, documentul 150, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru o dugheană de pe Ulița Mare, în găsim menționat pe arhimandritul Ghedeon fost egumen al mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, vol. X, documentul 336, p. 312 footnote>. La 12 februarie 1797 arhimandritul Arsenie, egumenul Cetățuiei cumpără de la Soltana din Hlincea trei pogoane de vie cu livadă cu 200 lei<footnote Ibidem, documentul 87, p. 93 footnote>. La 1 octombrie 1797 într-un document prin care Măriuța, soția defunctului Gavriil din Iași, dăruiește mănăstirii Cetățuia trei dughene din Târgul de jos, îl găsim
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lucrurile. Îmi amintesc foarte bine, părinte. Dacă-i așa, atunci să mergem mai departe și să ne oprim la dughenele mai răsărite de colo. Doar n-or fi cele ale mănăstirii Sfântul Ioan Gură de Aur, primite în schimbul a patru pogoane de vie cu livadă de la Miroslava. Acelea-s, fiule. Și se adeveresc - pentru a câta oară - cele ce noi am mai spus: dugheana nu cere muncă, pe când o vie și o livadă, să te ții, fiule!... Cred că asta-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
deasupra cu casă crîcimă, șindilită și cu 4 dugheni alăture fiind tot în rînd, șindilite, supt un acoperemîntu cum și loc sterpu ca de două dugheni alăture cu pivnița...ce iaste la Ulița Măjilor...Așijdere au mai dat și șapte pogoane vie lucrătoare la łifești...au mai dat și 250 lei...agiutor la lucrul sfintii mănăstiri ce să face acum Mitropolii în orașul acesta al Iașilor, unde să...prăznuiește hramul Sfîntului marelui Gheorghie”. Să nu creadă sfinția ta că mitropolitul nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un hăleșteu, ce să chiamă Strâmbul, pe vale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui „Sandul sin Toma Alevra cupeț” din 12 iulie 1742 (7250) dăm tot peste vii, dar și peste o pivniță. Povestea-i lungă și încâlcită, părinte, dar o să încerc s-o scot la lumină. Pe când Mitropoliei Moldovei i se înmulțiseră pogoanele de vie s-a ivit și nevoia de pivnițe și dughene unde să-și vândă vinul. Așa se face că acest Sandul a primit de la mitropolitul Antonii moșia Cecanii în schimbul unei pivnițe de piatră cu dugheană și cu tot locul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a mutat la moșie și a făcut și o biserică - l-a chemat pe acesta în fața Divanului, pe motiv că moșia Cecanii aduce mai mult venit decât dugheana cu pivniță... Atunci Sandul - ca să scape de judecată - a dăruit Mitropoliei trei pogoane de vie la Grozești, în ținutul Putnei, și un loc de casă aflat între Ulița Măjilor și Ulița Brăhăriei. Anapoda treabă, n-am ce spune. Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scrie: „M-am hotărât și eu, ori unde să va întâmpla sfârșitul vieții mele, să să aducă oasăle mele la sfânta Mitropolie... Și am dat sfintii Mitropolii o moșie... anume Odăile Grodzii, în ținutul Iașilor... Așijderea, am mai dat... 16 pogoane de vie lucrate la łifești, în ținutul Putnii, și un țigan, anume Șărban Durilă, cu copii lui danie, să fie rob Mitropolii”. Și acum aflăm de un loc al cărui nume este pierdut în negură. Zapisul întocmit de „Anița domnița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pierdut în negură. Zapisul întocmit de „Anița domnița” la 24 iunie 1755 (7263) însă ni-l amintește... Dacă ai s-o ții așa în parabole, nu m-ai lămurit deloc. Despre ce loc este vorba? „Anița domnița” dăruiește Mitropoliei „două pogoane și giumătate de vie... la Greci, într-un hat cu viile Mitropoliei”. Ce îți spune numele locului, sfințite? Acum știu despre ce este vorba, dar vreau să te aud pe tine vorbind despre el. Acest loc ne amintește de mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cinci sălașe de țigani din drepți țiganii domnești”. Drept-îi, dar după cum se vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de vie ci este la Podul lui Bâtcă, la Varniță”. Află, curiosule, că Grigorie Ioan Calimah voievod a găsit și alte căi de a se pune bine cu cele sfinte. Știu ce vrea să spună sfinția ta. Dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dreptul de a lua „pe totă luna câte cinci lei din vama gospod și câte doaî ocă unt de lemnu și cincizăci dramuri de tămâie”. Apoi sunt scutite de dări pentru o sută de stupi, o sută de oi, cinci pogoane de vie „ și tot venitul cât va ieși” și zece vite. De asemenea, mai sunt scutiți de dări un preot, un diacon și un țârcovnic. Dar lucrul cel mai de seamă este numirea unui epitrop, motivându-se astfel: „Și fiindcă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu un „Hrisov de la Matei (Ghica) vodă” în care se spune - după cum „arată” un pisar - ... „să ia mănăstire Aron Vodă câte 60 lei pe an den vama gospod ... și să scutească vădrăritul pe tot vinitul cât va ieși din 8 pogoane și pogonăritul pe acele pogoane; 10 oameni streini să fie iertați de bir pe capul lor; o pivniță ce va avea aicea în Iași să fie scutită”. Se pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ghica) vodă” în care se spune - după cum „arată” un pisar - ... „să ia mănăstire Aron Vodă câte 60 lei pe an den vama gospod ... și să scutească vădrăritul pe tot vinitul cât va ieși din 8 pogoane și pogonăritul pe acele pogoane; 10 oameni streini să fie iertați de bir pe capul lor; o pivniță ce va avea aicea în Iași să fie scutită”. Se pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și eu. Acum îngăduie-mi, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întâlnit încă vorbe care să deplângă mănăstirea că s-ar afla în mari nevoi și sărăcie. Stai că sita-i încă nouă. Dar bucură-te că la 15 noiembrie 1733 (7242) David croitorul și Grigorie croitorul dăruiesc mănăstirii „Golăi” un pogon de vie, dar părăsită, „cu pomi înăuntru ce iaste în Șorogari... și alt pomăt ce iaste printre via lui Enachi vătavul și printre via lui Panaiti”. Părăluțe au primit, să nu fie de deochi, de la Ana văduva lui Golăi. Bunuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am să-mi ridic nasul în vânt, sfințite, ci am să caut mai departe între foile acestor cărț, fiindcă șirul daniilor nu se oprește aici, ci continuă... Iată că „Simeon fecior a lui Strătulat Chirițe” a dăruit Trei Sfetitelor „un pogon și o fârtă de vie lucrate la Vămășoaia. Vălet 7250”. Am spus-o și trebuie s-o mai spunem, dragule, că multe din averile mănăstirilor noastre luau calea mănăstirilor Sfântului Munte sau ale Ierusalimului. Mai vârtos cele ale Trei Sfetitelor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de toate... până întru desăvârșire... Dat-am... danie... satul Ustie... și cu vecini, și satul Zălucenii,... la ținutul Orheiului, și Buhai, la ținutul Dorohoiului, și satul Popenii și Sârbii... și cu vecini... cu patru roți de moară și cu zece pogoane de vie la... Nicorești; la ținutul Tecuciului, și zece sălașe de țigani, și un locu de dugheni aicea, în târgu Iașii, ce este în Târgul de Gios, cu pivniță de piatră.... Așijdere am mai dat svintei mănăstiri și alte dughene
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târziu, după ce au avut familie și copii. Așa s-a întâmplat și cu cel care în mirenie s-a numit Necula grecul, iar în mănăstire Neofit. Feciorul lui, pe nume Mihalache, dăruiește mănăstirii Cetățuia, la 26 februarie 1720 (7228), „două pogoane de vie lucrată, și cu un șopron ce iaste în mijlocul vii și cu cinci căzi gata”. Mi-am adus aminte de porunca lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scoate piatra și câte patru potronici de la cei ce vor căra piatra”. Dar vine și Grigorie Ghica voievod, care la 15 august 1736 (7244) întărește cele date de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod și în plus îi scutește de dări zece pogoane de vie de la Odobești și pe 12 poslușnici. Încet-încet, averea mănăstirii crește. Una din dovezi este și cea de la 23 iunie 1741 (7249), când frații Toader și Velicico, împreună cu nepotul lor, Miron Cuza, dăruiesc mănăstirii Dancul o pivniță de piatră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele mănăstirii”. Drept urmare, Iezechil a oprit opt pogoane de vie ale Dancului ce se aflau la Odobești, pe care le-a ținut nici mai mult nici mai puțin decât 30 de ani. Stau și mă întreb, părinte, de unde până unde a fost nevoit Iezechil să cheltuiască banii proprii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
familii proprii în mirenie cu fiice și feciori, lucruri despre care noi am mai vorbit, ni se confirmă și în zapisul de la 22 octombrie 1766 (7275): „Adică eu, monahul Sărafim, dinpreună cu feciorii mei... am dat danie o jumătate de pogon de vie sfintii mănăstiri Dancului”. O altă danie o întâlnim la 25 februarie 1769, când un oarecare Nicola dăruiește mănăstirii Dancul niște case aflate în mahalaua Cizmăriei. Sfințite părinte, eu cred tare în faptul că toate cele din lumea asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]