1,559 matches
-
cercetări, găsindu-l nevinovat, iar Ministerul de Război a clasat cauza (sentința nr. 6.704/26 noiembrie 1946). În urma recursului procuraturii, în anul 1948 Dumitru Captaru este arestat din nou, sub acuzarea de crime de război pentru implicarea sa în Pogromul de la Iași din iunie 1941, rejudecat, găsit vinovat și condamnat la muncă silnică pe viață, 100 milioane lei amendă și degradare civică pe timp de 10 ani. În anul 1960 se afla cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, unde a murit
Dumitru Captaru () [Corola-website/Science/309642_a_310971]
-
pasiune pentru laude mărețe și câștiguri multiple”; trei ani mai târziu, în "Sămănătorul", a afirmat că Iașiul era ”poluat” de o comunitate de „afaceriști păgâni și ostili”. A mai exprimat păreri similare în jurnalele de călătorie, văzând ca de înțeles pogrom-urile împotriva evreilor bucovineni și basarabeni. Venind din aceeași familie ideologică ca și mișcarea „Democrației Naționale” din Polonia,; PND-ul, fiind de părere că evreii locali sufocau clasa mijlocie românească și trebuiau să fie expulzați, folosea lozinci precum "Evreii în
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Pogromul de la Chișinău din 1903 (în rusă Кишинёвский погром, în ebraică פרעות קישינב = "Praot Kishinev", în idiș קישינעווער שחיטה = "Kișinever șhite") este un pogrom desfășurat la Chișinău în zilele de 6-8 aprilie 1903 împotriva populației evreiești. El a fost declanșat după ce
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
Pogromul de la Chișinău din 1903 (în rusă Кишинёвский погром, în ebraică פרעות קישינב = "Praot Kishinev", în idiș קישינעווער שחיטה = "Kișinever șhite") este un pogrom desfășurat la Chișinău în zilele de 6-8 aprilie 1903 împotriva populației evreiești. El a fost declanșat după ce ziarul antisemit în limba rusă „Bessarabeț” a relatat că, în februarie în acel an, un copil creștin de origine ucraineană, Mihail Râbacenko, a
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
aprilie 1903 împotriva populației evreiești. El a fost declanșat după ce ziarul antisemit în limba rusă „Bessarabeț” a relatat că, în februarie în acel an, un copil creștin de origine ucraineană, Mihail Râbacenko, a fost găsit mort la Dubăsari. În cursul pogromului au fost asasinați 49 de evrei, circa 500 au fost răniți, circa 2000 de familii evreiești au rămas fără adăpost și 1500 de prăvălii și case de evrei au fost ruinate. Chișinău făcea în acea perioadă parte din Imperiul Rus
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
au fost asasinați 49 de evrei, circa 500 au fost răniți, circa 2000 de familii evreiești au rămas fără adăpost și 1500 de prăvălii și case de evrei au fost ruinate. Chișinău făcea în acea perioadă parte din Imperiul Rus. Pogromul a izbucnit pe fondul campaniei antisemite încurajate în ultimii ani în presă, mai ales de ziarul „Bessarabeț” al lui Pavelaki Krușevan, moldovean asimilat, cu sprijinul guvernatorului guberniei Basarabia, maiorul Von Raaben, a unor comandanți militari și ai poliției locale, și
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
Pavelaki Krușevan, moldovean asimilat, cu sprijinul guvernatorului guberniei Basarabia, maiorul Von Raaben, a unor comandanți militari și ai poliției locale, și al unor factori din conducerea Imperiului, în frunte cu ministrul de interne, contele Viaceslav von Plehwe. Motorul imediat al pogromului a fost învinuirea de omor ritual adusă, ca în multe rânduri în evul mediu și mai târziu, evreilor, după ce, ziarul „Bessarabeț”, a relatat că un copil ucrainean pe nume Mihail Râbacenko, a fost găsit mort la Dubăsari, iar altă gazetă
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
copil ucrainean pe nume Mihail Râbacenko, a fost găsit mort la Dubăsari, iar altă gazetă locală, „Svet” a susținut că băiatul din Dubăsari a fost omorât pentru ca evreii să-i folosească sângele la prepararea azimii de Paște. În perioada dinaintea pogromului, și profesorul și faimosul militant antisemit A.C.Cuza din Iași a fost invitat de Krușevan să țină la Chișinău un șir de conferințe împotriva evreilor. O delegație a evreilor a fost primită de mitropolitul Iakov Piatnițki, căruia i-au cerut
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
ulițele orașului și au făcut apariția bande care strigau în limba rusă „Moarte jidovilor” și răspândeau manifeste în care era scris că, în cinstea sărbătorii de Paști, țarul Nicolae al II-lea în persoană, a dat mână liberă atacării evreilor. Pogromul a durat două zile: 6-8 aprilie dupa calendarul iulian, 19-21 aprilie după cel gregorian. Între cei care au luat parte s-au aflat membri ai tuturor păturilor sociale ale populației locale. 49 evrei au fost uciși, circa cincisute au fost
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
cei care au luat parte s-au aflat membri ai tuturor păturilor sociale ale populației locale. 49 evrei au fost uciși, circa cincisute au fost răniți, o mie și cincisute de case și prăvălii evreiești au fost jefuite și distruse. Pogromul s-a remarcat prin numărul mare de victime și prin cruzimea făptașilor care adesea și-au chinuit în fel și chip victimele. În cazurile unde unii evrei au încercat să se apere, ei au fost arestați de către poliție, ceea ce a
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
de victime și prin cruzimea făptașilor care adesea și-au chinuit în fel și chip victimele. În cazurile unde unii evrei au încercat să se apere, ei au fost arestați de către poliție, ceea ce a încurajat și mai mult pe pogromiști. Pogromul acesta a cutremurat populația evreiască din Imperiul țarist si sub impresia lui ,a scris poetul ebraic Haim Nahman Bialik poemul „B'ir haharegá” („In orașul măcelului”) și poezia „Al Hashhitá” , Poemul „Orașul măcelului” a fost publicat prima dată sub titlul
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
fost consternat de aceste modificări, dar în cele din urmă le-a acceptat, pentru ca poezia să apară. Ea a fost tradusă în rusă de Zeev Jabotinski, și în acest fel a ajuns la cunoștința întregului public evreiesc necunoscător de ebraică. Pogromul din Chișinău a marcat o cotitură în opinia publică evreiască. În urma lui a avut loc o nouă amplificare a valurilor de emigrație a evreilor din răsăritul Europei spre America, de asemenea o creștere a emigrației spre Palestina (Eretz Israel). În
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
Israel). În S.U.A. a crescut motivația comunităților evreiești locale, o parte bună asimilate, apropiate de curentele reformat și conservativ, de a veni în ajutorul evreilor din Imperiul Rus și al emigrației acestora, în ciuda diferențelor de rit religios și culturale. În urma pogromului de la Chișinău dr.Theodor Herzl, întemeietorul și conducătorul Organizației Sioniste, s-a convins de nevoia urgentă de a găsi un teritoriu destinat constituirii unui stat evreiesc, la nevoie chiar și în afara Palestinei, ca de exemplu, după cum suna o propunere britanică
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
l-a prezentat spre votare la al Șaselea congres sionist. Împotrivirea la abandonarea, chiar și temporară, a planului de întoarcere în Palestina, a venit, însa, tocmai din partea reprezentanților evreilor din Imperiul Rus. La 19 octombrie 1905 a izbucnit un nou pogrom la Chișinău. De aceasta data circa 200 de evrei se organizaseră într-un grup de autoapărare, dar numai jumătate din ei posedau pistoale. În acest pogrom au căzut uciși 19 evrei, 56 de evrei au fost răniți, dar au pierit
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
din partea reprezentanților evreilor din Imperiul Rus. La 19 octombrie 1905 a izbucnit un nou pogrom la Chișinău. De aceasta data circa 200 de evrei se organizaseră într-un grup de autoapărare, dar numai jumătate din ei posedau pistoale. În acest pogrom au căzut uciși 19 evrei, 56 de evrei au fost răniți, dar au pierit și câțiva dintre pogromiști.
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
documentele de identitate se specifică religia posesorului. Legea permite emiterea de formulare de angajare cu rubrică unde se cere precizarea religiei candidatului. Mass-media era adesea sursa unor campanii de ură contra acestei minorități, care se solda cel mai frecvent cu "pogromuri". Statutul femeilor este și el unul de cetățean de mâna a doua: pentru că legislația este influențată de legea islamică ("shariah"), o femeie nu poate obține un pașaport sau o viză fără acordul soțului ei, anumite meserii fiindu-le interzise. Conform
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
Special de Informații (SSI), șef al Centrului Informativ Huși al S.S.I. și ajutor al rezidentului SSI din Iași, având gradul de maior.(1941 - 23 august 1944)În 1948, împreună cu alte patru cadre din conducerea SSI, a fost inculpat în Procesul Pogromului de la Iași, fiind condamnat (în contumacie) la "temniță grea pe viață".(vezi Rechizitoriul Procesului Lotului Masacrelor de la Iași, SRI Records, RG 25004M, Reel 47, Dosar 108233, vol. I, p. I.) s-a născut în data de 12 mai 1903, în
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
și dactiloscopie, și Grigore (Guță) Petrovici, subcomisar în Direcția Generală a Poliției, detașat în SSI, mr. Gheorghe Balotescu a fost condamnat la "temniță grea pe viață, 100 milioane lei amendă și degradare civică pe timp de zece ani", în cadrul procesului Pogromului de la Iași. Proba unică care a servit la condamnarea celor cinci a fost depoziția lt.-col. Traian Borcescu din data de 12 noiembrie 1945, combinată cu alte două declarații ale acestuia, date la solicitarea Acuzatorului Public Dumitru Zelea Săracu, date
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
Gheorghe Cristescu, sentința fiindu-le comutată în închisoare pe viață pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare", în multe lucrări se afirmă în continuare că cei cinci membri ai Serviciului Special de Informații ar fi fost principalii instigatori și organizatori ai Pogromului de la Iași. Aceste aspecte au ieșit la iveală abia în anul 1956, când problema responsabilității pentru masacrele de la Iași a fost reluată de organele Securității.
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
artileria asupra soldaților care dezertau. Între 18 iunie și 6 iulie, ofensiva pe acest front s-a soldat cu de morți, fără vreun succes. În paralel, s-a manifestat reacțiunea, iar țarismul a scos capul; în provincie s-au semnalat pogromuri. După , Kerenski i-a urmat la șefia guvernului lui Gheorghi Lvov, monarhist moderat, dar el a pierdut din ce în ce mai mult considerația maselor, și părea incapabil să țină în frâu evoluția reacțiunii. Generalul Kornilov a fost numit comandant suprem de Kerenski. Deși
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
divizați și în imposibilitatea de a-și coordona atacurile. Militari de carieră, ei nu aveau nicio soluție politică de oferit populației, alta decât status quo-ul până la victorie, retrocedarea terenurilor către foștii proprietari, refuzul oricărei concesii pentru minoritățile naționale, și ocazional pogromuri antisemite responsabile de moartea a de oameni. Astfel, masele i-au lăsat în cele din urmă pe bolșevici să câștige, deși din când în când mai izbucneau lupte înverșunate și împotriva acestora. Atât Armata Roșie, cât și au fost împiedicate
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
toate acestea, Țările Baltice au reușit să scape de regimul sovietic în timpul războiului. Numeroși în toate partidele și mișcările revoluționare, evreii au fost abuziv asimilați bolșevicilor de către contrarevoluție. Armatele Albe, și mai ales armata lui Petliura, își punctau înaintările cu pogromuri antisemite sistematice și pe scară largă, de o violență fără precedent în istoria europeană. Victimele s-au ridicat la aproape de morți (dintre care câțiva au murit în timpul luptelor și nu în timpul pogromurilor), la care se adaugă violurile, furturile și actele
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
ales armata lui Petliura, își punctau înaintările cu pogromuri antisemite sistematice și pe scară largă, de o violență fără precedent în istoria europeană. Victimele s-au ridicat la aproape de morți (dintre care câțiva au murit în timpul luptelor și nu în timpul pogromurilor), la care se adaugă violurile, furturile și actele de vandalism. În ce-i privește pe bolșevici, ei au interzis prin lege sionismul și . Din cele 1236 de pogromuri antisemite identificate de către istoricul Kostîrcenko, 40% au fost puse pe seama trupelor lui
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
aproape de morți (dintre care câțiva au murit în timpul luptelor și nu în timpul pogromurilor), la care se adaugă violurile, furturile și actele de vandalism. În ce-i privește pe bolșevici, ei au interzis prin lege sionismul și . Din cele 1236 de pogromuri antisemite identificate de către istoricul Kostîrcenko, 40% au fost puse pe seama trupelor lui Petliura, 25% pe seama „armatelor verzi”, 17% pe seama armatelor albe și 8% au fost atribuite Armatei Roșii. Albii refuzau să facă orice concesie minorităților și luptau și cu armatele
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Roșiii și Albii au concurat în declarații incendiare, și s-au arătat gata de violență radicală. Violențelor și abuzurilor sistematice ale revoluționarilor, Albii le-au răspuns cu executarea comisarilor roșii și a bolșevicilor. Descompunerea puterii a facilitat acte violente, necontrolate (pogromuri, jafuri), provocând ostilitatea populației. Nemulțumindu-se doar cu schimbarea ordinii politice, ei au restituit terenurile foștilor proprietari, și au permis din nou aplicarea pedepselor corporale. Unele dintre trupele lor (cum ar fi cele ale generalului Șkuro) au trecut imediat la
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]