531 matches
-
în comună), a colectat produse pentu front și pentru moldovenii aflați în situație grea în urma secetei, ca să enumerăm doar câteva activități din lungul șir făcut cu mare dăruire și pricepere. Și astăzi oamenii murmură fragmente din cântecele de atunci „În poieniță lângă plopi, vum-tra-ala, vum-tra-ala ... ” sau „Colo-n vale-n poieniță/ Paște calul lui Gheorghiță ... ” Oamenii din Țigănești și din Comarnic, îl prețuiesc pentru că el este chipul unui DASCĂL și al unui OM care reprezintă un MODEL și e icoana unui
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
aflați în situație grea în urma secetei, ca să enumerăm doar câteva activități din lungul șir făcut cu mare dăruire și pricepere. Și astăzi oamenii murmură fragmente din cântecele de atunci „În poieniță lângă plopi, vum-tra-ala, vum-tra-ala ... ” sau „Colo-n vale-n poieniță/ Paște calul lui Gheorghiță ... ” Oamenii din Țigănești și din Comarnic, îl prețuiesc pentru că el este chipul unui DASCĂL și al unui OM care reprezintă un MODEL și e icoana unui SFÂNT. Trecut acum în cel de al 100-lea an
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
SUA (2006); Primăria Beiuș, „Zilele Beiușului” (2001); Galeria UAP Oradea (2001); Galeria „Joe Daisi Studio”, Anglia (2000); Muzeul Orășenesc Beiuș (1995, 1999); Muzeul Orășenesc Beiuș; Galeria UAP Oradea (1997); Ängelsbäck Gallery, Bästad, Suedia (1994); Galeria Mare UAP Oradea (1992); Hotel Poienița, Băile Felix (1991); Galeria Nouă, UAP Oradea (1990); Muzeul Beiuș (1982); Casa de Cultură Beiuș (1974). Dintre Expozițiile Internaționale de Grup amintim: Galeria „Mar” - Barcelona, Spania (2014); Galeria „Arimany” - Tarragona, Spania (2014); Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, Republica Moldova
STELA VESA. EXPOZIŢIE LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341066_a_342395]
-
Mare, Oradea (1993); Muzeul Județean, Arad (1993); Galeria Mare, Oradea (1993); Salonul de toamnă Galeria Mare, Oradea (1992); Galeria Mare UAP, Oradea - personală (1992); Salonul de primăvară, Galeria Nouă, Oradea (1992); Galeria Bastion, Timișoara (1992); Galeria UAP, Baia Mare (1991); Hotel Poienița Băile Felix - personală (1991); Salonul de primăvară, Galeria Mare, Oradea (1991); Salonul de toamnă, Galeria Mare, Oradea (1990); Galeria Mare, Oradea, „Expozitia Libertatea” (1990); „Galeria nouă” UAP, Oradea - personală (1990); Salonul de primăvară, Galeria Mare, Oradea (1990); Salonul de toamnă
STELA VESA. EXPOZIŢIE LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341066_a_342395]
-
Se trezește și zărește mărul auriu din pom și fără sa stea pe gânduri îl înhață, măi ce om ... Mărul îi rămâne-n gât deși Adam tot înghite o sa vadă lumea-ntreagă ce-ai făcut pe negândite. Într-o altă poieniță, Eva cade în ispită și culege două mere, dar precaută, chitită, le ascunde sub cămașă sa nu fie oropsită... Merele sunt parfumate, acrișoare, mari și roșii - că se văd de la distanță și îmbie pofticioșii. Adam o vede pe Eva - jos
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
un cal alb, iar Ștefan urmărind-o pe unul negru, precum pana corbului. Citise într-o carte cum doi îndrăgostiți obișnuiau să se întâlnească și să se întreacă în galop pe cărări de pădure și apoi se opreau într-o poieniță să facă dragoste la umbra unui stejar secular. Era și aici pădure într-adevăr, dar nu era bună pentru întreceri ecvestre. Nici pe nisipul plajei nu aveai unde să alergi, distanțele dintre stațiuni fiind relativ mici. Deocamdată doar visa la
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor, fără orizonturi, într-un dans al
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele în crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
lor, membră în copilărie a găștii de copii năzdrăvani, dar mai mică cu vreo doi ani decât ele două. Acest lucru nu a împiedicat-o cu nimic să le-o ia înainte cu măritișul. Hora nunții se desfășura pe o poieniță din spatele casei miresei. Aceasta semăna foarte mult cu poiana din visul Mirelei. Lipsea doar grâul verde. Amândouă verișoarele erau domnișoare de onoare la nuntă, făcând parte din alaiul miresei. Spre seară când sătenii își mai terminau din activitățile gospodărești de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
casă și coborî în stradă. Plănuise să meargă o bună bucată din drum pe jos, simțind nevoia să facă asta, la fel ca în copilărie și adolescență, când mergea pe jos kilometri întregi , pe ulițele satului, pe malul râului, prin poienițe înverzite pline de flori frumos mirositoare, visând cu ochii deschiși. Și așa, visând și acum , se trezi în fața teatrului. Își dădu seama că pierduse noțiunea timpului și se uită îngrijorată la ceas. Slavă domnului, ajunsese tocmai la timp. Zâmbi ștrengărește
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
ecou și-au ținut drumul până la casa năpăstuită ce-i chemase. Aci, în mijlocul ogrăzii luminate de făclii, zăcea pe-o scoarță fata gospodarului. Cu ochii bulbucați, cu spume la gură, se zvârcolea în dureri, căci văzuse Ielele când alunecase în poieniță, la taina scurtă cu băiatul morarului, ăl de-o ceruse de curând. Vătaful porunci liniște, îi așeză în cerc pe ai lui care începură să tropotească mărunt, să-și zornăie pintenii și zurgălăii. Apoi, întorcându-se către Filu, îl vesti
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
În satul Mătăcina, să înoptez, până în zori. Undeva spre dimineață, am mai trecut un munte, Tot la pas, pe cărări necunoscute și abrupte, Ajungând în satul Laz, la casa lui nea Ghiță, Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, ... Citește mai mult Am urcat pe Valea Vințului, până la izvor, Pe cărări de munte, unde poveștile sunt multe,Gustând din toate ale pădurii
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
În satul Mătăcina, să înoptez, până în zori.Undeva spre dimineață, am mai trecut un munte,Tot la pas, pe cărări necunoscute și abrupte,Ajungând în satul Laz, la casa lui nea Ghiță,Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița,Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița.Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte,... XII. IUBITO DĂ-MI O VIAȚĂ, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Iubito dă-mi o
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
universul... Albastră e Terra, planeta noastră, Albastră este Pasărea Măiastră, Albastru este cerul cu stele, Albaștri sunt ochii mamei mele. Albastru e valul,albastră este marea, În depărtare, albastră este zarea. Albastră e cerneala din peniță, Albastră este floarea-n poieniță, Albastru este culoare în curcubeu, Albastră este bolta sufletului meu. Albastră-i amintirea, albastru este dorul, Albastră e credința,albastru e izvorul. Albastră e privirea, albastru ne e rostul, Albastru este îngerul nostru. Albastră este inima când plânge, Albastră-i
VERSURI ALBASTRE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378519_a_379848]
-
așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor, fără orizonturi, într-un dans al
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele în crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor, fără orizonturi, într-un dans al
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele în crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
dea Domnul să ne reușească.” “De ce nu ne-ar reuși?” “Cine știe...”, termină ea sceptică, adică nu se știe ce neprevăzut mai vine și ne încurcă ițele. Și iar mă sărută cu sărutul ei copilăresc. Castelul era așezat într-o poieniță la marginea acelei păduri, era un castel vechi cu multe camere făcut de bunicii șefei starețe, acum îl avea în stăpânire o bunică a ei de peste opt zeci de ani. După război, Mater Dolorosa avea de gând să părăsească mânăstirea
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
Roada să vă fie coaptă, Gândul bun devină faptă. Puneți vijeliei pieptul, Nu lăsați singur Poetul, Fiți stăpâni în bătătură Chiar de vremea nu vi-i bună... Duceți-vă demn povara - Va veni și... Primavara Cu brandușe-n cununiță, Cu grădina - poieniță... Și-om avea atuncea flori Pentru poduri pân’ la nori! * Sorcova, vesela, Până-n... Basarabia, Să se-audă, din Carpați, Dorul nostru pentru Frați, Dorul nostru de de Unire - LA ANUL... ȘI LA-MPLINIRE ! Referință Bibliografică: SORCOVĂ PENTRU BASARABIA / Gheorghe Pârlea
SORCOVĂ PENTRU BASARABIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381266_a_382595]
-
vor vedea din ce în ce mai rar. Și a avut dreptate! Curând,a venit toamna și atrebuit să plece la facultate. Asta implica, nici nu se putea altfel, plecarea Mariei la București. Simți că se rupe de familie, de sat, de prieteni, de poienițele cu flori, de cântecul păsărilor, de verdeața codrului,de vecini, de bunici, de mama pe care o iubea din tot sufletul, de tot ce pentru ea însemna ,,acasă,, ,,Acasă”, ar fi putut foarte bine fi și -n București, unde se
ÎNGER SAU DEMON CAP. II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374299_a_375628]
-
răcoare, Iar ghiocei și tămâioare Vestesc adâncă transformare. Amenții-și mișcă aripioare Pe crengi de-arbuști și sălcioare, Iar apa scursă prin ponoare Tresaltă-n vesele izvoare. Căldura binefăcătoare Trezește-albinele să zboare Pe viorele zâmbitoare Și pe brândușe vestitoare. În poienițe e splendoare De flori și gâze la plimbare, Iar din zăvoi, privighetoare, Trimite triluri cu-ncântare. Veniți, băieți, la-mbrățișare Să dați la fete sărutare, Când oferiți și mărțișoare, Căci e natura-n sărbătoare! Cu ghiocel... Îți dăruiesc un ghiocel
CHEMAREA PRIMĂVERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373374_a_374703]
-
rup cea viorea și frumoasă margareta, nu, mai bine las-o-asa, altfel sufletu-mi regretă. Coronița mea de flori e făcută din hârtie, nu m-am mai trezit în zori și-a ieșit ce-mi place mie. Iar frumoasă poienița, a rămas doar locul meu unde respir frumusețe, și mă relaxez mereu. Referință Bibliografica: Coronița mea de flori / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anișoara Gurău : Toate
CORONITA MEA DE FLORI de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373590_a_374919]
-
câteva colege. - Nu știu, de atunci nu mi-am mai făcut analizele. Dezamăgire generală. Sâmbătă dimineață am plecat în excursie. Avem traseul nostru, pe șosea, apoi pe un drum forestier, cam o oră, până la poale de munte. Acolo, într-o poieniță, există o masă din lemn pentru cei care poposesc și două indicatoare: "6 ore până la Vârful Omul" și, un pic mai sus, "1 ora până la Cascada Urlătoarea Clincei". În anii trecuți ne opream în poiană, culegeam fragi, beam un gât
CASCADA de DAN NOREA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371569_a_372898]
-
poate era tragic? Plecai acasă și nu dormii toată noaptea. O visai crăiasă prin pădurea Bucovului și eu o duceam în brațe, îi culesesem flori și-o împodobisem ca pe-o zână și pluteam cu ea pe valea Bucovului, prin poienițele de pe malul râului, într-o nespusă fericire; o sărutam și-o strângeam la piept și ea mă săruta și-mi mângâia cu mâinile ei fața mea de copil. Trupul ei cald se lipise de mine și dulcele ei alint mă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]