738 matches
-
m-aș întâlni cu un asemenea specimen și eu l-aș urma fără vreo urmă de ezitare. De fapt, chiar l-am întâlnit și l-am urmat. M-a condus la Baruch Elron. Și acolo există un pălărier nebun care polemizează pe tema timpului și miroase cu burta în jos flori ofilite. Ființe ciudate se ivesc la fiecare colț, de la foarfeci zburătoare la femei-lebede, de la ochi de vulturi la lumânări umane care își consumă timpul, topind ceara corpurilor lor până când se
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
pe care o realiza acesta pentru postul Tele 7abc în colaborare cu firma de productie Atelierele Culturale Române înființată în 1995. A urmat o oră de material montat, filmat la Comana și București, în care Gellu Naum se exprimă, glumește, polemizează, citește din propriile poeme, scurt spus, ni se dezvăluie într-un document cinematografic cu att mai rar, cu cât este unicul în care suprarealistul român este totodată și un acut comentator al propriei opere și vieți, cât și al actualității
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
menirea trudind pe drumul său, convins că Dumnezeu va recunoaște și accepta demersul său bazat pe deplina încredere, preotul este cel care ̶ marcat fiind de un destin implacabil pune în mod paradoxal la îndoială legitimitatea credinței necondiționate, îndrăznind să polemizeze până și cu însăși Dreptatea Celestă. Ilustrat cu citate din Scrierile Sfinte, mottoul părintelui ar fi „Eu cred, Doamne, ajută-mi necredința”, în timp ce prietenului plecat de lângă tot el îi atribuie versetul ” Închină Domnului drumul tău și ai încredere în el
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
cultura în antichitatea târzie? Dacă la început s-a considerat că elementele păgâne ale culturii clasice sunt lipsite de importanță, pe măsură ce creștinismul atinge elitele intelectuale opinia se schimbă, deoarece creștinii au nevoie de o expresie formală clasică pentru a putea polemiza cu adversarii. Odată cu oficializarea creștinismului, lucrările se diversifică, mergând de la Biblia tradusă de Ieronim într-o latină ușor de înțeles până la opera filosofică elegantă a lui Augustin. Creștinismul a însemnat adaptarea culturii antice la doctrină, fiind preluate doar elementele considerate
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
într-o toamnă cu sârg... Natura-i o ancoră în fluxul luminii, curcubeu cu ochi albaștri, Când Dumnezeu o pictează... Mereu ia foc ademic de la aștri.... Simt florile cum vibrează...Nu au durere. Nici măcar disconfort. Le găsesc totdeauna zâmbind, libere, polemizând în plin confort... Doar noi, obsedați de lumină, ne aflăm permanent la marginea Timpului Cu urechea ascuțită, ca un pui de lună, ce iese în lume sub magia Universului. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: LA MARGINEA TIMPULUI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348286_a_349615]
-
Oargă, aici îmi vine mai greu să-ți împărtășesc opinia. Nu, dragul meu, o asemenea experiență lasă urme...” „Și spui că îl socotești pe Damian Ercea vinovat de toate astea? i-a tăiat calm Hențea convorbitorului său apetitul de a polemiza. Cel puțin așa am înțeles, fără să cunosc în detaliu cum s-au petrecut lucrurile...” „Ferească Dumnezeu! Nu mi-am pus o clipă problema în felul acesta. Damian a acționat din instinct, fără discernământ, ca o stihie a naturii, pentru
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
Dar junimiștii pretind că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare, polemizează cu Revista Contimporană din București. Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce o facțiune liberală din Iași din jurul lui Bărnuțiu și Holban este pentru un prinț român. Junimiștii se văd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Africa și Asia stîrnesc teama. Chemarea repetată la un umanism liberal bazat pe valoarea primară a drepturilor individului este adresată Estului de către Vest, dar și de unele voci din Est Vestului. În Franța, Jean Daniel și Le Nouvel Observateur polemizează cu L'Humanité și Roland Leroy. Pierre Daix publică în 1973 Ce que je sais de Soljenitsyne (Ce știu despre Soljenițîn). Săptămînalul L'Express publică în ianuarie 1974 fragmente din Arhipelagul Gulag, iar în martie același an, André Glucksmann afirmă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și-a dat demisia? Ce sânt jucăriile acestea? Aceasta se poate numi în serios o politică constituțională? Ne mărginim a pune întrebările, lăsând ca opinia publică să le dea răspunsul. [ 22 februarie 1880] {EminescuOpXI 38} ["N-AR FI GREU DE POLEMIZAT... N-ar fi greu de polemizat în ziaristică dacă am avea a face cu rațiunea, nu cu voința adversarilor noștri. Cine nu poate să înțeleagă aceluia îi mai putem subveni lipsurile traducând ceea ce voim să-i zicem în termeni mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
jucăriile acestea? Aceasta se poate numi în serios o politică constituțională? Ne mărginim a pune întrebările, lăsând ca opinia publică să le dea răspunsul. [ 22 februarie 1880] {EminescuOpXI 38} ["N-AR FI GREU DE POLEMIZAT... N-ar fi greu de polemizat în ziaristică dacă am avea a face cu rațiunea, nu cu voința adversarilor noștri. Cine nu poate să înțeleagă aceluia îi mai putem subveni lipsurile traducând ceea ce voim să-i zicem în termeni mai concreți, dar pentru cine voiește să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care adversarii noștri le făceau la rândul lor alegătorilor pentru a nu le ținea. Asemenea toate deducerile și insinuările, subțiri ale organului marelui om de stat sânt căutare de nod în papură. {EminescuOpXI 39} 2. ["N-AR FI GREU DE POLEMIZAT... "] "Timpul" 23 februarie 1880. "Presa" mai citează un pasaj din program cu următoarea obiecțiune: Ca clasele de jos ale societăței să fie protegiate contra esploatatorilor și contra neprevederei lor. Dar cari sânt clasele de jos și cari cele de sus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de calibrul acelor roșii de cari țara Românească din nefericire e plină, de cari Moldova a fost scutită pîn-acuma, îi asigurăm că nici nu ne-am fi dat osteneala de a răspunde cu o silabă măcar la observările lor, precum nu polemizăm nici cu "Telegraful", nici cu "Democratul" sau "Curierul de Galați". Noi întrebăm pe confrații de la "Unirea" câteva lucruri la cari nu cerem nici un răspuns, căci facem întrebările numai pentru a le pune ad oculos deosebirea ce voim s-o stabilim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și din când în când ironică. Desperarea trebuie căutată cu totul într-altă parte decât într-aceea a partidului conservator. Atunci când vom fi deznădăjduiți, crează-ne confrații vom avea alte lucruri, mai bune poate de făcut decât acela de a polemiza cu gazetele guvernamentale. Dar să vorbim franc. Toate tendențele câte ni le atribuie "Steaua Romîniei" sânt o pură invenție pe care ne-ar plăcea s-o atribuim căldurii escesive și lipsei de băi de apă rece care domnește la Iași
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al pământului lor nu se pot câștiga decât prin respectul pentru naționalitatea lor, astfel cum se prezintă ca limba, ca tradiție religioasă, ca datină și obicei, {EminescuOpXI 338} 18. "Romînul", "Presa", "Observatoriul", "Vocea Covurluiului", "Democrația națională", "Telegraful", ziare cu care polemizează Eminescu. Daca acest singur punct ar fi câștigat n-am vedea într-adevăr nici o greutate în punerile la cale de natură economică. Când am ști că limba și naționalitatea noastră se bucură în Austria de aceleași favori de cari se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
României disprețul celorlalte naționalități din Orient, este oare posibil să avem însemnătatea și să prezintăm greutatea națională cari singure ne-ar putea asigura un avantaj serios în orice eventualitate? Iar la 12 septembrie 1875 foaia d-lui C. A. Rosetti, polemizând cu "Presa", zice următoarele: Nu numai astăzi, ci totdeuna "Romînul" a predicat o confederațiune cu popoarele de dincolo de Dunăre; colecțiunea lui, de la fundare și până astăzi, este martură. Iată dar rețeta foii franceze din fir în păr în colecția "Romînului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestea cititorilor în ziua când trupele taberei intră în capitală, mândre de munca lor, și inspirând tuturor o bărbătească încredere în viitorul țării. [ 12 octombrie 1880] {EminescuOpXI 368} OBSERVAȚII POLEMICE Între multele neplăceri ale ziaristicei e și aceea de-a polemiza cu organe a căror voință e dictată de mai nainte de cine știe ce interese necunoscute. Stat pro ratione voluntas. Astfel de ex. întîmpinăm în "Neue freie Presse" din Viena nălucirile vrunui obscur corespondent de gazetă care atribuie partidului conservator din România
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aci că studiile lui N. Iorga consacrate istoriei relațiilor internaționale rămân valabile numai în măsura în care mai sunt utile informațiile documentare pe care ele se întemeiază? Nicidecum. învățăminte prețioase tragem din viziunea foarte largă pe care o avea marele istoric asupra lumii. Polemizând cu unii istorici, el demonstra pasionat de ce nu limitează istoria ca știință la domenii tradiționale, ci o extinde și asupra istoriei culturii, artei ș.a. Este un mod de a vedea pe care N. Iorga îl deducea - așa cum am arătat - din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sale achiziții, destul de scumpe pentru leafa unui profesor: cărți, discuri sau casete audio. N-aș spune că am preluat totul din ceea ce el mi-a pus la dispoziție. M-am opus lui și m-am despărțit În unele privințe. Am polemizat tare mult cu el, mai ales pe probleme de religie și de credință. Dacă inițial am mers pe aceeași linie cu el, din moment ce am aprofundat filosofia „idealistă”, la care totuși am avut acces (pentru că așa am vrut și se putea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lirice oracular oximoronice din care D. și-a făcut o virtuozitate certă (uneori supralicitată) cedează, în Opium (2002), primatul unei rostiri desferecate, impetuoase, celebrând viața cu umor și „înseninare” exuberantă. O lume senzuală zvâcnește frenetic în cuvinte, dar - fie și polemizând cu sarcasm (ca în Doctrina) - poetul pune în lucru tehnici textuale postmoderniste: patosul e minat de ironie și mai ales de spirit ludic, pretutindeni apar semnale că viața e un joc aleatoriu (un „zar” aruncat), trăirea o poetică, lumea un
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
sentimentali. SF-ul este tratat de C. în perspectivă etică, nu inventivitatea tehnică primând, ci destinul omului în univers. Sunt coordonatele pe care se așază romanele Paradoxala întoarcere (1978), Galaxia termitelor (1993) și nuvelele din Suflete mecanice (1992), în care polemizează subtextual cu clișeele „cincizeciste” ale genului, propunând soluții poetice, cu fior de suferință tulbure și stânjenitoare. Scrie literatură pentru copii și tineret, romane cu caracter educativ - Pensiunea Margareta (1982), La foc de tabără (1989) -, povestiri sentimentale și versuri umoristice pentru
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
dl. Lovinescu o impută d-lui Călinescu se referă la el însuși, așa că răspunsul d-sale este oricum pro domo.” În același timp, Adrian Marino face o cronică literară elogioasă operei călinesciene. Autorul insistă pe primatul esteticului în construcția lucrării, polemizând astfel indirect cu detractorii operei călinesciene: „Neînțelegerea acestui principiu de bază, în aplicarea căruia stă de fapt cea mai mare parte din originalitatea și valoarea lucrării, poate duce la reaua ei interpretare și e recomandabil ca, înainte de a porni la
CURIER IESEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
al lui Matei Socor, este radiografiată atent, ca și „reforma învățământului” sau modificările și „restructurările” pe care le cunosc instituțiile culturale ale țării, de la Academia Română, Teatrul Național până la cinematografie sau redacțiile unor prestigioase reviste literare (precum „Viața românească”). Alteori se polemizează direct cu răstălmăcirea semnificațiilor revoluției de la 1848 în scrisul lui Eugen Jebeleanu sau se comentează citate desprinse din texte oficiale sau din publicistica literară a vremii (Izolarea spirituală a României, articol semnat Prof. F.T.). Ar mai fi de amintit intervenția
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
București, săptămânal, de la 10 noiembrie 1924 până la 31 mai 1925, sub redacția lui Cezar Petrescu. Revista are în atenție atât informarea cititorilor cu privire la cultură și artă, cât și publicarea creației originale. Fără a se situa pe o poziție tradiționalistă închistată, polemizează totuși cu noul val literar (în speță, suprarealismul), din perspectiva structurilor formale care, după redactorii C.l. și a., sunt ininteligibile pentru publicul larg, al cărui interes revista își propune să-l susțină. În articolul Între scriitor și public (1924) Cezar
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
Lipsca). Sunt publicate largi extrase din cartea lui Petre Pandrea, Germania hitleristă, iar Athanase Joja semnează articolul Fascismul: expresie a capitalului monopolist. Un loc important este acordat relației fascism-cultură. Constantin Micu, într-un articol intitulat Este Nietzsche un filosof național-socialist?, polemizează cu scriitorul francez Drieu La Rochelle, conchizând că agitația pe care hitleriștii au făcut-o în jurul lui Nietzsche a însemnat în fond falsificarea perspectivelor și denaturarea gândirii acestuia. Miron Radu Paraschivescu, în Fascism și spiritualitate, se arată la curent cu
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
44-56 de pagini, text imprimat prin mimeografiere și având înscris locul apariției - Rio de Janeiro), D. își propune să fie „o tribună de luptă românească exclusiv în slujba neamului și a intereselor superioare ale României” (Cuvânt înainte), care „nu va polemiza cu nimeni, sub nici un motiv. Va publica articole tratând problemele românești, ale tuturor scriitorilor și ziariștilor români în exil, indiferent de partidul politic căruia aparțin.” Dar publicația elimină acum paginile de literatură, acordând un spațiu larg momentelor aniversare și comemorative
DACIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]