653 matches
-
din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
pictură se crede că a fost puternic deteriorată în urma mutării edificiului cu aproximativ 100 m mai la sud în anul 1912, mutare necesară datorită deteriorării terenului ca urmare a ploilor abundente din anii 1911-1912. Planul bisericii este dreptunghiular cu absidă poligonală cu trei laturi, nedecroșată. Dimensiunile navei - lățimea fiind de 4,05 m iar lungimea de 8,80 m încadrează edificiul în categoria bisericilor de lemn de dimensiuni mici. Inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă dar în urma mutării survenite la
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Ancadramentul este decorat cu motive animaliere și vegetale, dispuse simetric pe bârnele verticale încastrate în talpă. Pronaosul are în partea vestică o formă poligonală cu trei laturi, cu o fereastră în ax (0.30x0.75 metri). El are deasupra sa o boltă semicilindrică. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos este format dintr-un sistem de stâlpi masivi, profilați, ce sprijină un antablament trilobat cu
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
regina Elisabeta, mama împăratului Sigismund de Luxemburg, au încurajat cetățenii să înalțe o nouă biserică. Zidirea noii biserici, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a dus la ridicarea unei bazilici romanice cu trei nave, având un cor poligonal și două turnuri ce flancau intrarea principală a peretelui nordic al corului, ce va fi lărgită după mijlocul secolului al XVI-lea. Într-o a doua etapă, biserica a fost reconstruită în stilul unei bazilici gotice: navele sunt despărțite prin
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
, comuna Brănișca, județul Hunedoara a fost ctitorită în sec.XVIII.. Are hramul „Sf.Nicolae”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica ,Sfântul Ierarh Nicolae’’ din satul Târnava, un edificiu dreptunghiular de mici dimensiuni, cu terminațiile altarului și ale pronosului nedecroșate, poligonale cu trei laturi; la construcția șarpantei, predilecte au fost traseele curbe. Planul arhaic, analogiile stilistice existente între acest lăcaș de cult și cel din Târnăvița învecinată, îmbinările în „coadă de rândunică” ale bârnelor, precum și menționarea numelui principelui ardelean Mihai Apafi
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
1881 - 1885, în stil neoromantic și neobizantin după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu împreună cu Carol Benesch și Hartman și avizate de André Lecomte du Noüy. Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a altarului. Biserica este declarată monument istoric și este înscrisă în Lista monumentelor istorice din București, sector 5 cu , sub denumirea de "Biserica „Înălțarea Domnului” - Domnița Bălașa". Numele bisericii provine de la prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743-1744
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
astăzi. Construcția se desfășoară în lungime pe 22,60 metri, cu 3 încăperi ale bisericii propriu-zise, altarul fiind îndreptat spre est, retras față de corpul bisericii cu aproximativ 0,75 metri, de-o parte și de alta. Altarul are o formă poligonală la exterior și semicirculară în interior; el are 4,40 m în lungime și 4,60 m în lățime. Naosul (nava) are 7,40 m în lungime pe 5,80 m, pronaosul are 4,40 în interior pe 5,80
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
teren. Cele trei ferestre sunt bogat decorate având chenare cu frânghii răsucite și rozete sculptate. Decorații sunt întâlnite și la căpriori și grinzile șarpantei. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Construcția are plan dreptunghiular, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud-vest o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
de degradare. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului se află în localitatea componentă Valea Seman. Monument de arhitectură (inventariat sub nr. 2411, în Lista... din 1956) de plan dreptunghiular simplu cu absidă decroșată de corpul principal al lăcașului și încheiere poligonală - cu trei laturi - dată extremității vestice a bisericii, pronaosului. A fost durată prin 1753. Găsim, în naosul și altarul lăcașului de rugă și închinăciune, cupole octogonale realizate din panouri curbe, împreună cu o turlă hexagonală peste pronaos. Observăm, de asemenea, agreabile
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
inscripția de pe frontispiciu, unde între altele se menționează: această sfântă și dumnezeiască mănăstire..., rezultă în consecință că inițial a fost o mănăstire și abia ulterior a devenit biserică de mir a cartierului Arioneștii Noi. De plan triconc, cu trei abside (poligonale la exterior, circulare în interior), pronaos rectangular, pridvor deschis și acoperiș originar din șindrilă. Primordial monumentul a fost pictat în frescă. În 1888 fresca inițială a fost acoperită de pictura în ulei executată de Gheorghe Tattarescu ; tâmpla fiind pictată cam
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
o scoată în evidență. Totuși, conservarea parțială a învelitorii de tablă, originală, este demnă de menționat. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
comun în patru ape și marcată pe vest, peste tinda-pronaos, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Întreaga construcție de
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Accesul în lăcașul de cult se face pe o ușă aflată pe latura de vest. Din pridvor se urcă în clopotniță. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului, absidele laterale și pridvorul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă la intrarea în pridvor și cu trei ferestre (una în axa absidei altarului și două în absidele laterale). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
construită pe axa vest-est și este alcătuită dintr-un pronaos dreptunghiular (cu dimensiunile de 4,16x5,60m), o navă (cu dimensiunile maxime 6,10x7,90m), un spațiu îngust în fața iconstasului (2,90x5,60m) și o absidă semicirculară în interior și poligonală în exterior. Pridvorul tăvănit este despărțit de navă prin trei arcade, dintre care cea centrală are o deschidere în formă de mâner de coș, iar cele laterale au deschideri semicirculare. Cele trei arcade poartă la etaj o balustradă de zid
Biserica Ortodoxă Sf. Treime din Cluj () [Corola-website/Science/303728_a_305057]
-
a monumentelor istorice sub codul SB-IV-a-B-12610. Din punct de vedere constructiv, biserica se încadrează în tipologia zonei. Asemănătoare cu biserica de lemn din Presaca, biserica de lemn din Broșteni are planul dreptunghiular completat în partea de răsărit cu o absidă poligonală cu cinci laturi, ușor decroșată. Spațiul interior este împărțit după regulile cultului în pronaos, naos și absida altarului. Biserica are două intrări, una pe latura de sud iar cea de-a doua pe latura de vest. Amândouă deschiderile oferă acces
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
unui atelier de pietrari cu o structură eclectică. În această fază are loc demantelarea vechiului oratoriu de piatră, pe ale cărui fundații au fost ridicate aripa nordică a transeptului cu perechea sa de capele și, în parte, corul cu absida poligonală. Pe la 1300 biserica și aripa estică a mănăstirii Cârța erau deja terminate, lucrările de finisare si de construcție a aripei sudice a abației continuând încă aproximativ două decenii. Arhitectul și atelierul de pietrari, activi la Cârța după invazia mongolă din
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești precum și ușile împărătești. Turnul bisericii, cu baza dreptunghiulară are galeria ieșită în afară, deschisă, și
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
fundație de piatră. Deasupra pronaosului se află turnul sprijinit pe grinzi. Acoperișul acestuia este în formă de piramidă cu baza pătrată. Biserica este compusă din trei încăperi, așezate în prelungire pe axa E-V: pronaos, naos și altar (de formă poligonală cu 5 laturi). Construcția are următoarele dimensiuni: L=10,54m ; l=4,97m și este învelită cu șiță. Biserica a fost pictată în 1812 de zugravul Nicolae din Lupșa Mare, pe cheltuiala satului (30 de florini). Pictura a fost lucrată
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
de sud a localității, fortificația de la Slimnic (Stolzenburg), localitatea aparținând de Scaunul Sibiului, avea menirea să apere drumul Sibiu - Mediaș. Cetatea se desfășoară în direcție nord - sud deasupra întregii coline. Partea cea mai veche este o capelă gotică cu cor poligonal plat, peste care se ridică turnul clopotniță pe trei nivele. Spre sud a fost începută o biserică hală gotică care, probabil, nu a fost terminată niciodată. Se păstrează peretele de sud al navei principale și al colateralului cu arcade ogivale
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
marii invazii tătare de la începutul secolului al XIII-lea. Aceste prime întărituri au fost înlocuite cu ziduri mult mai puternice pe la începutul secolului al XV-lea, materialul principal de construcție fiind cărămida. O dată ridicate aceste ziduri formau două incinte (curți) poligonale. Cele două incinte există și astăzi, cea din sud fiind grav avariată la începutul secolului al XVIII-lea de curuții conduși de Lerenz Pekri aflat în slujba principelui Francisc Rákóczi al II-lea. Turnul incintei aflate în nordul fortificației nu
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Edificiul are un acoperiș înalt, în patru ape, din tablă zincată, cu o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
culoarea roșie și la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare galbenă. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, fără turle. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces: una principală, aflată în peretele sudic al pronaosului, și alta secundară, situată în decroșul de sud al absidei altarului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale și una transversală. În 1948 s-a amenajat un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
latura de vest. Se poate astfel distinge o grindă cu decorații caracteristice unui fruntar de pridvor. Dintre consolele care ieșeau sub streașină se păstrează una cu capăt de cal, care după îmbinarea diagonală sugerează că provenea de la un perete încheiat poligonal, probabil de la altar. S-au păstrat și câteva ochiuri foarte mici de fereastră, evazate spre interior. Cele mai interesante bârne provin din peretele de la intrare, pe care se păstrează fragmente de pisanie în limba română cu litere chirilice, care odinioară
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]