527 matches
-
sfânt al Mântuitorului. Dihonia se stinge și iertarea îi ia locul, între greci și latini, dar și între venețieni și genovezi, pilda fiind dată chiar de basileu, care se alătură ultimilor o sută de luptători ai Cetății pierdute (Aleoo ee Polis!), căzând sub săbiile ienicerilor împlătoșați. Giustiniani însuși e rănit și condus la corăbiile lui de pe mare. Frații Guacchardi părăsesc ultimul turn al zidului. Palatul imperial al Blahernelor este și el abandonat de venețieni. Urmează jaful avuțiilor și pângărirea simbolurilor puterii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
spațiul privat, logica seculară a modernității exclude de facto religiosul prin recursul la câteva procedee subversive. Unul dintre acestea este impoziția linearității aritmice în experiența timpului 1 și a omogenității asimbolice în experiența spațiului. Acestea sunt două trăsături pe care polis-ul machiavelic le-a amenajat înaintea postulatelor fizicii newtoniene. Ele au stabilit garanțiile autonomiei la care omul definit ca voință arbitrară și putere (virtual) nelimitată visase deja. Odată decretată ca fapt natural, această lume seculară va putea deveni obiectul unor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ales, sesizează ireductibilitatea complexității ființei umane la statutul de simplă voință autonomă. La fel, societatea umană nu putea fi redusă la republica machiavelică unde fortuna este un ingredient important în chimia convulsiilor sociale. (Pentru filozoful florentin, fatalitatea violenței existente în polis-ul modern nu-l atinge pe cel exersat în arta „eroică” a guvernării mulțimilor.) Încercarea de a justifica tensiunea dintre mitul suveranității și al coeziunii contractuale (la care au aderat Hobbes și Locke), respectiv, anarhismul despotic (profesat de Machiavelli) primește
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
civitastc "Altera civitas" Înțelegerea virtuții creștine din perspectiva Învierii face trecerea perfectă de la sociologie către ecleziologie, de la gândirea seculară la teologie 2. Aceasta indică Biserica ca loc de întrupare a virtuții iubirii, ca societate sau comunitate renăscută în har, ca polis regenerat într-un mod de-a fi eshatologic. Aceste afirmații nu sunt simple acrobații retorice. Dacă virtutea creștină a iubirii presupune nu doar fapta discretă, ci mariajul cu anonimitatea și invizibilul, atunci adevărata istorie a adevăratei Biserici nu este oare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o dimensiune în primul rând simbolică și o funcție spirituală. Vocația episcopului, a preotului sau a diaconului este prin excelență mistagogică. Slujitorii altarului își împrumută atributele cinului laicilor 1. Conceptul augustinian al „cetății divine” nu este autarhic, așa cum era cazul polis-ului grec. Biserica trăiește prin emanația energiilor personale ale fiecărui suflet mântuit. Omul reconciliat cu Dumnezeu devine o „silabă poetică” sau o „notă muzicală”2. Fără restaurarea integrală a umanității, cosmosul nu-și poate dobândi frumusețea divină pierdută 3. „Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
s-a extins și în regiunile noastre. Înfruntând furtuni, înscrise chiar în numele Mării Negre, grecii s-au aventurat pe apă spre țărmurile noastre, iar pe fundul apei, zac amfore ca mărturie a acestei cutezanțe. Sub patronajul lui Hermes, au fondat prospere polisuri pe litoralul vest pontic (Histria, Tomis, Calatis). Negustoria pe mare era singura cale de urmat a acestui popor. A fost nevoit să-și valorifice șansa accesului la Mediterana, în absența unor soluri fertile. De aceea, raportat la spațiul nostru, interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
crească în umbra unor centre urbane regionale mult mai puternice: Seghedin, respectiv Debrețin. e. Localități de prin Dobrogea Primii germeni ai urbanizării în spațiul românesc au încolțit în Antichitate în Dobrogea. Desigur, avem în minte fondarea de către greci a unor polisuri pe țărmul vestic al Mării Negre (Histria, Tomis și Calatis). Mult timp, aceste orașe au prosperat pe litoralul pontic din comerțul maritim, chiar dacă și-au schimbat frecvent stăpânii (romani, bizantini și, la un moment dat, geto daci). Cursul fast al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
considerabil. Să ne amintim de grecii care au urmat firul țărmului vest pontic de unde au preferat doar să avanseze spre Bugeac. Trecând vadurile fluviului, pe la Isaccea, sau folosindu-se de navigația costieră, elenii au înaintat spre est, unde au înființat polisuri de-a lungul mării. Așa cum arătam, pe pământurile noastre, ruta traversează Dobrogea, a cărei importanță este conferită de Gurile Dunării. Pentru a-i cuprinde în întregime valoarea strategică, trebuie să luăm în calcul și aria de influență exercitată de Gurile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aprofundate și masterat, paralel cu creșterea numărului de studenți/program ar reduce semnificativ costul/student și ar spori competiția Între studenți pentru o pregătire cât mai adecvată cerințelor pieței muncii. 5. Evaluarea politicilor universitare Termenul de politică provine de la grecescul polis care Înseamnă cetate. Platon utilizează termenul politică pentru a defini o cunoaștere teoretică a fenomenelor sociale, iar Machiaveli Îl folosește pentru a defini o artă practică, un ansamblu de tehnici sau de manevre de preluare și conservare a puterii. În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
lideri de vârf. În strânsă legătură cu posibila importare necritică a ideii de președinte puternic american este și interpretarea în cultura noastră politică a celebrei sintagme zoon politikon, animal politic, care de fapt desemnează un om al cetății, integrat în polis, în comunitatea din care face parte. George C. Edwards III vorbește despre mitul președintelui puternic văzut ca punând singur în mișcare țara și guvernul, și care are rădăcini adânci în cultura americană, mit promovat de biografi dedicați și admirativi (au
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
coastă a Asiei Mici, zona estică din Nordul Africii și sudul Italiei cu insula Sicilia. Populată în mileniul al II-lea î. Hr. de triburile indo-europene ale aheilor, dorienilor și ionienilor, în Grecia Antică au luat naștere numeroase orașe state sclavagiste (polisuri). Între ele s-au remarcat, în mod deosebit, Sparta și Atena, dar și unele orașe din Asia Mică, din nordul Africii și din sudul Italiei, care au devenit concomitent sau succesiv centre de mare cultură. Tentativa imperiului persan de a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și unele orașe din Asia Mică, din nordul Africii și din sudul Italiei, care au devenit concomitent sau succesiv centre de mare cultură. Tentativa imperiului persan de a-și extinde stăpînirea asupra Greciei a dus la formarea unor uniuni ale polisurilor și la respingerea agresi-unii, iar Alexandru cel Mare (secolul al IV-lea î. Hr.) a reușit chiar să cucerească întregul Imperiu persan. În acest mod, s-au pus bazele elenismului, adică ale simbiozei culturale și de civilizație între Orient și Grecia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de peste două milenii: Aristotel nu l-a înțeles pe Platon, Hegel pe Kant, Heidegger pe nimeni. „A dialoga” nu este un verb filosofic, dovadă e faptul că filosofii au căutat alte forme de abordare a sophiei și alte locații intra-polis de exprimare. Astăzi, profesioniștii filosofiei se adresează, sunt chestionați, sunt în competiție, se așteaptă să intervină, să fie angajați în spațiul public. Filosoficul este doar unul din punctele de vedere cu privire la realitate, la evenimente. Sunt interpelați special, doar în chestiuni
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
Volum IV, Nr. 1 (11), Serie nouă, decembrie 2015februarie 2016 Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Omul nou călare pe poneiul roz cu svastica Constantin ILAȘ 5 FASCISM ȘI COMUNISM ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Dimitrie Gusti și evitarea capcanei fasciste Antonio
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
pornind de la premise false, dar al căror efect era menit să emoțoneze publicul împotriva Legii 217/2015. 9 Bogdan Teodorescu, Dan Sultănoiu, "The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory culture", Revista Polis, nr. 4(10)/2015. Sondajul de opinie reprezintă o importanță baza de documentare privind cultură civică în România având în vedere că reprezentativitatea nu este numai națională, ci și regional. 10 Cf. http://www.inshr-ew.ro/ro/files/ proiecte/Sondaje
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
SHAFIR, Michael, "Unacademic academics: Holocaust deniers and trivializers în post-Communist România", în Nationalities Papers, 42:6, 2014. TEODORESCU, Bogdan; Dan Sultănoiu, "The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory culture", în Revistă Polis, nr. 4(10)/2015. TOTOK, William, "Receptarea Raportului final al Comisiei Wiesel în presa română și germană", Timpul, nr 6-7/2005. După Legea Florian, Legea Oprea (After the Florian Law, the Oprea Law) Marius OPREA Abstract: Even though 2016 marks
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
dovedi gradul în care sunt afectați de gândirea captivă. În ianuarie 2014, am lansat proiectul " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", în organizarea Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, revistei de științe politice Polis și Institutului de Studiere a Ideologiilor, în parteneriat cu Editură Institutul European din Iași și cu diferite instituții publice și ale societății civile1. Ideea de la care am pornit este aceea că a trecut destul timp pentru a judeca regimul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
din documente ar avea ca rezultat o proiecție a unei societăți așa cum au vrut comuniștii să se vadă și nu așa cum a fost în realitate. Note 1 Cf. Sorin Bocancea, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie nouă, martie-mai 2014, pp. 98-110; Adrian Tompea, "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (iunie-decembrie 2014)", în Polis, Vol. III, Nr. 1(7), Serie nouă, decembrie 2014-februarie 2015), pp. 77-87. 2 Până în prezent, în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
realitate. Note 1 Cf. Sorin Bocancea, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie nouă, martie-mai 2014, pp. 98-110; Adrian Tompea, "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (iunie-decembrie 2014)", în Polis, Vol. III, Nr. 1(7), Serie nouă, decembrie 2014-februarie 2015), pp. 77-87. 2 Până în prezent, în cadrul proiectului au apărut: Sorin Bocancea (coord.), De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă (2014); Sorin Bocancea & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
întreba, a povesti. Istoria orală între jurnalistică și inferența pluridisciplinara", în Sorin Bocancea & Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 283-300. BOCANCEA, Sorin, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie nouă, martie-mai 2014, pp. 98-110. BOCANCEA, Sorin, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012. BOCANCEA, Sorin (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni, Editura Institutul European, Iași, 2015). BOCANCEA, Sorin & Mircea Mureșan, Așa
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
vieții", în Alex Mucchielli, Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, ed. cît., pp. 289-296. ROȘE, Damaris, "Revisiting feminist research methodologies: A working paper", 2011. TOMPEA, Adrian, "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (iunie- decembrie 2014)", în Polis, Vol. III, Nr. 1(7), Serie nouă, decembrie 2014-februarie 2015), pp. 77-87. WEBER, Max, Teorie și metodă în științele culturii, trad. Nicolae Râmbu și Johann Klush, Editura Polirom, Iași, 2001. ***, Raportul Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
de la căderea regimului comunist. Printre manifestările menite să marcheze acest eveniment se numără și proiectul " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", în organizarea Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, revistei de științe politice Polis și Institutului de Studiere a Ideologiilor, în parteneriat cu Editură Institutul European din Iași și cu diferite instituții publice și ale societății civile. În mod deloc întâmplător, proiectul a fost lansat pe data de 26 ianuarie, o zi în care
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
de viață pentru că generațiile viitoare să înțeleagă ce înseamna cu adevărat un regim totalitar. Proiectul despre care am vorbit face pași importanți în acest sens. Note 1 Cf. Sorin Bocancea, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie nouă, martie-mai 2014, pp. 98-110; Adrian Tompea, "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (iunie-decembrie 2014)", în Polis, Vol. III, Nr. 1(7), Serie nouă, decembrie 2014-februarie 2015), pp. 77-87. 2 Sorin Bocancea (coord
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
sens. Note 1 Cf. Sorin Bocancea, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie nouă, martie-mai 2014, pp. 98-110; Adrian Tompea, "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (iunie-decembrie 2014)", în Polis, Vol. III, Nr. 1(7), Serie nouă, decembrie 2014-februarie 2015), pp. 77-87. 2 Sorin Bocancea (coord.), De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014, pp. 21-22. 3 Constantin Ilaș, " De la presă studențeasca în comunism la
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Serie nouă, decembrie 2014-februarie 2015), pp. 77-87. 2 Sorin Bocancea (coord.), De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014, pp. 21-22. 3 Constantin Ilaș, " De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă", recenzie publicată în Polis, Vol. III, Nr. 3(5), Serie nouă, septembrie 2014, p. 222. 4 Emil Hurezeanu, "Paradoxurile comunismului național românesc", în S. Bocancea (coord.), De la presă studențeasca în comunism..., ed. cît., p. 7. 5 S. Bocancea (coord.), De la presă studențeasca în comunism
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]