151,580 matches
-
autorii vechi au fost cîndva în atenția editorilor. Nici unul n-are însă o ediție critică încheiată și ireproșabilă. Nici Eminescu! Cenzura a avut și ea un cuvînt de spus. Nereluate, după 1989, destule dintre edițiile critice anterioare au mari lacune. Politica editorială actuală are în vedere scoaterea rapidă pe piață a unor cărți foarte solicitate, indiferent de acuratețea textului. O ediție școlară sau populară e mai căutată decît una critică. Et pour cause! Neexistînd interesul editorilor, puținii absolvenți de Litere care
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
30 de ani și mi-am luat prima mașină, o Dacie pe care o am și astăzi, la 39 de ani... N-am lucrat în presă până la 33 de ani, pentru că n-am putut să fac compromisurile necesare: Ștefan Gheorghiu, politica partidului... Și astea sunt prostii dacă te gândești la generația celor care au stat cu zecile de ani prin pușcăriile comuniste, ca să reînceapă să trăiască din nou la 40 și ceva de ani. Deci, repet, să facă fiecare cum vrea
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
a fost un spectacol de sunet și lumină cu efecte studiate, în care se împleteau cultul per-sonalității și nostalgia pentru vremurile bune ale Convenției Democratice. [...] După ce a promis acum doi ani că nu va mai avea de-a face cu politica, Emil Constantinescu și-a regizat revenirea fiind rugat s-o facă tocmai de peste Ocean de către fostul ambasador al Statelor Unite la București, David Funderbunk." Cu prilejul acestui editorial, se pare că Dan Pavel își ia adio de la Vladimir Tismăneanu reproșîndu-i analistului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
noștri. După mai bine de un deceniu de libertate, înțeleg și că majoritatea intelectualilor României nu erau cu nimic mai buni decît activiștii de partid". Să nu exagerăm, măcar pentru că mare parte din intelectualitatea autohtonă a refuzat să intre în politică.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
decât de acord, o dată ce tocmai asta tot încearcă, pe la toate ieșirile, cu disperare. Condiția ar fi numai ca direcția aleasă să fie spre Vest, ceea ce ar putea constitui obiectul unor tratative diplomatice în sens contrar celor tocmai încheiate - dar în politică, atunci când te aștepți mai puțin, vântul își schimbă direcția. Oricum, dacă Puterea în funcție își dă toată silința să-i întoarne pe rromi din orașul-lumină în urbele și cătunele noastre, nu e logic ca partidul de opoziție din prima linie
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
pesedist știe ce-l așteaptă. Promisiunile gogonate din campania electorală se întorc împotrivă-i, și probabil că obsesia lui Adrian Năstase nu e cum să câștige, ci cum să nu piardă totul. Ca dovadă, el s-a năpustit, literalmente, spre politica externă, un spațiu în care oricum se călcau pe picioare prea mulți competitori. Instinctiv, premierul încearcă să-și întărească imaginea fotografiindu-se cu diverse mărimi ale planetei, sperând să rămână cât mai mult timp pe retina alegătorului ca un fel
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
prea mulți competitori. Instinctiv, premierul încearcă să-și întărească imaginea fotografiindu-se cu diverse mărimi ale planetei, sperând să rămână cât mai mult timp pe retina alegătorului ca un fel de salvator al nației. Din păcate pentru el, în domeniul politicii externe e masiv eclipsat de către versatul Iliescu, dar mai ales de către surprinzător de activul Mircea Geoană. Ca să nu mai spun că până și Petre Roman ori Adrian Severin fac figuri mai convingătoare decât omul din Piața Victoriei. Dl Năstase știe
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
puterea. Că premierul e conștient de șubrezenia poziției, o dovedește felul parșiv în care a înțeles să-și asume răspunderea pentru actele sale: în loc să-și pună scaunul la bătaie pe chestiuni de administrare a țării, o face în probleme de politică externă. Ar fi fost un semn de bărbăție dacă dl Năstase și-ar fi dat demisia pentru c-a fost incapabil să creeze cele 900 000 de locuri de muncă promise, să reducă impozitele și cotele TVA, să privaztizeze marii
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
asemenea efort (vezi filmele sale anterioare Atracție fatală, Scara lui Jacob). Am fost cîndva soldați și tineri reia obsesiv pentru cinematografia americană subiectul războiului din Vietnam. De astă dată însă numai ca fundal pentru prezentarea unei alte drame decît cea politică, anume una individuală, personală. început în registru patriotic, construit clasic și corect, cu redundanțe specfice peliculelor made in America, Am fost cîndva soldați și tineri utilizează tema războiului ca pretext pentru un discurs pe tema singurătății individului pe de o
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
Cu folos ați tăiat/ exterminînd tumoarea și ați șters locul/ cu ochiul vostru devenit apă sfințită.(...) Cu folos ați urcat pe tronuri/ împinși din spate ori convinși/ că veți schimba/ fața mîncată de vărsat a zilei.// Ați vorbit politicianului/ despre politica voastră cu față umană/ așa cum îi stă bine unui bărbat de rasă.(...) Voi sînteți toți Bărbații Secolului,/ voi emiteți legi și vă supuneți lor/ murind și revenind la viață/ după fiecare dragoste.// Stați în laboratoare și disecați sunet cu sunet
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție spontană. Solidaritatea este exclusiv de tip mafiot. Economia este de tip subteran. Politica este acaparată de grupuri de interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară în istoria noastră?) să se închege o societate civilă capabilă a juca rolul
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
vreme în care parlamentarii noștri se întrec în a-și schimba televizoarele și mașinile sau a bate lumea în zadar". (în paranteză fie zis, nici revistele culturale nu mai ajung la ambasadele, consulatele sau instituțiile românești de cultură din străinătate: politica înțeleaptă a Ministerului Informațiilor de sub mîna dlui Dîncu a tăiat toate subvențiile!) în fine, dl Buzura se referă la dosarul său de la CNSAS, pe care l-a văzut și în care a numărat "56 (cincizeci și șase) de turnători, colegi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
actualitate. Nu mai este vorba despre premoniții de Casandre, despre văicăreli de sărăntoci, despre vorbe de cobitori: dacă nu astăzi, să sperăm că abia mâine va fi acel recviem (de care s-ar putea bucura - cine? numai niște orbi în politica mondială, în care funcționează de asemenea principiul lanțului de "vecin/ capră - vecin..."). Lipsa de solidaritate, dar în fond orbire economico-financiar-social-politica: îmbogățirea subita, după '89, din fonduri anterior pregătite prin reprezentantele economice, de pildă, sau direct sustrase de la diversele ministere, organizații
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
dintre ei nu figurează pe lista premianților. După ce s-au descotorosit de oameni evident născuți pentru diplomație, promovați de Convenția Democratică, iliescienii au readus pe scenă bătrânele gloabe comuniste. într-adevăr, trebuie să ai o înțelegere cu totul anapoda a politicii internaționale ca să-l pui ambasador la Paris pe Oliviu Gherman. Acest substitut de Iliescu are în comun cu diplomația cât Oblomov cu atletismul. Când un Dan Marțian - răpus în funcție dar nu știu dacă și la datorie - te reprezintă la
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
a sediului ambasadei de la Strasbourg, de pe lângă Consiliul Europei. Dar asta e altă discuție, pe care o las în seama specialiștilor din "centrală".) A te dispensa de un om precum Vasile Popovici înseamnă a fi nu doar habarnist în materie de politică externă, dar și un catastrofal administrator al intereselor țării : imaginați-vă cu ce ochi de uită, după plecarea lui, comunitatea diplomatică și economică din capitala provensală, pe care realmente a sedus-o, la hahalerele incapabile să deschidă până și ușa
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
care a avut ceva de împărțit pe vremea cînd a fost prim-ministru. Necruțător este Radu Vasile și cu majoritatea foștilor săi colegi de partid de la PNȚCD. Cum autorul nu e la vîrsta memoriilor și nu s-a retras din politică, graba de a scrie și mai ales publica această carte nu mi-o explic decît prin intenții pamfletare și, de ce nu, prin calcule de oportunitate politică. Țintele predilecte ale fostului premier sînt țărăniștii, fostul președinte Constantinescu și o parte a
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
are de ce să impresioneze în această împrejurare. Șansa Europei constă tocmai în a fi o prelungire a Americii, așa cum vreo trei secole America a fost o prelungire a Europei. Nu va trece mult până când, una după alta, bătrânele doamne ale politicii europene vor depune pupicuri discrete pe obrazul pe care astăzi nu se sfiesc să-l scuipe. De ce? Pentru că este vorba, mai întâi, de interesul lor, și abia apoi de interesul Americii. Faptul că o țară debilă precum România le-a
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
lume incapabilă să facă saltul în noul ev istoric. (Notând prezența senină la Geneva a lui Fidel Castro, la o importantă reuniune economică, Revel scria cu sarcasm:"Asasinii comuniști șsuntț în general bine veniți în democrații"!) Teama de liberalism, scadența politicilor "cleptomane" întinse pe-o mare suprafață a planetei cu acordul vinovat al populațiilor, redescoperirea naționalismului primar ca sursă a fericirii, lenea sau, vai!, chiar incapacitatea de gândire par să reocupe prim-planul scenei mondiale. Oameni altminteri inteligenți (și de-ar
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
1986 a acestei din urmă cărți, Jan Kott explică în felul următor interesul lui pentru tragedia greacă: "Despre tragedia greacă am început să scriu după Shakespeare, contemporanul nostru. Contemporaneitatea pe care am descoperit-o în Shakespeare reprezintă propria mea experiență: politică și teatrală. În tragedia greacă am căutat de asemenea contemporaneitatea, altminteri de ce ași fi scris despre ea. Ea este o altă contemporaneitate aflată nu doar în experiența mea proprie sau chiar în experiența generației mele, ci cu mult mai generală
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
a lui Cioculescu este încă vie în ciuda evoluției extraordinare a studiilor în această direcție. Biograficul este bineînțeles pe primul loc. însă, e loc destul și pentru ipoteze incredibil de novatoare și care au făcut tradiție. Amestecul pașoptist între literatură și politică este explicat în pasaje scurte, din păcate, dar extrem de percutante (rareori Cioculescu urmează firul demonstrației unei idei, ci doar firul puternic narativ, istoric sau biografic): Etapele de formare ale unei conștiințe politice sînt mult mai repezi decît acelea ale conștiinței
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
datorat lui Ioan Buduca. Dintre colaboratorii dinainte, puțini sînt prezenți. N-avem idee dacă Al. Cistelecan, Nicoleta Cliveț ori Nicoleta Sălcudeanu știu ce se petrece. Or fi fost și ei publicați, ca și alții, fără a fi întrebați. Stupefiantă e politica editorială declarată de noua conducere: introducerea pe piața literară a "recenziilor promo". Este o premieră în presa postdecembristă. Nu reclame. Recenzii. Nu semnale. Aprecieri. Transcriem din pagina 2 anunțul: "Autorii cărților de poezie, proză, critică și istorie literară care sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
priorităților în alocarea de fonduri destinate maghiarilor din România și, implicit, a persoanelor care gestionează aceste fonduri. Mai simplu spus dl Tokes nu mai beneficiază de același credit ca pe vremea guvernului Orban. Dar chiar dacă pastorul e angajat și în politică, ne-am fi așteptat din partea sa, ca față bisericească, să abordeze mai senin problema banilor destinați Uniunii. * În COTIDIANUL de luni, 26 august, la rubrica tablete de scriitor, autorul anunțat era Constantin Țoiu, dar din fotografia care însoțește textul ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
decerebrații ce-au produs foi de examen goale. Dar ce ne facem cu directorii de școli, cu metodiștii, cu inspectorii ajunși în funcții nu pe bază de valoare, ci pe pile, și încă forma cea mai grețoasă de pilă - aceea politică? De aici provine dezastrul învățământului românesc, așa cum din motive similare s-a născut întreaga tragedie a țării. Știindu-se vulnerabili, acești naufragiați sosiți cu pluta politicului închid ochii la lipsa de profesionalism a celor din jur. O lipsă de profesionalism
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
Tudorel Urian Rațiunile de ordin politic au făcut ca în România să se vorbească prea puțin și niciodată în vorbe măgulitoare despre spațiul politic și cultural al Europei Centrale. Politica unei țări preponderent ortodoxe, a cărei sărbătoare a întregirii este direct legată de ceea ce se numește �tragedia Europei Centrale", aflată, după cel de-al doilea război mondial, în zona de influență (este puțin spus) a Uniunii Sovietice nu putea privi
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
turce sub Atatürk, din încrengăturile militare ale națiunilor balcanice în perioada celui de-al doilea război mondial. Dacă spre sfârșitul războiului antifascist exista dorința și nădejdea deschiderii de către aliați a celui de-al doilea front în Balcani, abia azi, prin politica de integrare europeană și euro-atlantică, acest "front" pare, în sfârșit, deschis. Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor (1804-1945). Traducere de Andreea Doica, prefață de Lucian Leuștean. Editura Polirom, 2002
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]