414 matches
-
Fals domnilor! Fiindcă dușmanii noștri, nu sunt undeva aiurea înafara granițelor țării și deci această securitate sporită, sau cum naiba va fi ea, nu va ajuta de fel României să scape și de atacurile din interior ale corupției și ale politicianismului iresponsabil, care o pot duce la faliment, și distrugere, chiar și sub cel mai impenetrabil scut american. Am văzut mai zilele trecute o demonstrație de inteligență, curat marca Ițic și Ștrul, șefi la FMI. Constrânși de situația precară din România
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pentru viitor, dar când urmează imediat „în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" gata, a făcut-o fiartă fiindcă, se știe acum prea bine, pe ce s-au clădit „spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" în perioada interbelică. Pe hoție, politicianism găunos, lăcomie, sărăcirea și înfometarea populației, „tunuri" economice răsunătoare, vânzarea de țară, perpetuarea relațiilor medievale în economia agrară, ignorarea și detestarea clasei muncitorilor și a țăranilor de la coarnele plugului, care de fapt erau singurii producători direcți a bunurilor sociale, interogatorii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
politică sau încearcă să facă politică, dar de cele mai multe ori, politicul duce la lupte pentru șefia organizației și, în consecință, la pierderea credibilității. Formele de organizare rămân fără fond, pentru că nu au un regulament de funcționare. Atributul acordat de autoare politicianismului din exil este vanitatea: în cafenele se formează și se desfac guverne, se alcătuiesc societăți, comitete și uniuni. Dacă organizațiile cu caracter politic nu dau roade, cele culturale sunt mai des finanțate și, pentru perioade mai mult sau mai puțin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și în agricultură. Infrastructura este precară, în schimb țara e plină de mall-uri, rata de absorbție a fondurilor comunitare se ridică spre 15%, iar cu zona Schengen suntem mereu amînați. Economia și societatea sunt politizate excesiv, ne domină un politicianism hipertrofiat, nu avem nici o universitate în primele 500 (Top Shanghai), științific avem doar cîteva zone de excelență, cultural stăm ceva mai bine, dar asta mai ales unor merite individuale și ale societății civile. România este țara miturilor, a poveștilor. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în natura dezastrului. Avem cunoașterea necesară și instrumentele necesare pentru a pune capăt acestei depresiuni, crede autorul, lansînd o carte-manifest în care pledează pentru întoarcerea la valorile fundamentale, la politici conectate la realitate, în adevăr și cu curaj, în detrimentul lăcomiei politicianismului și ale politicilor de austeritate ale economismului. Ei bine, apare firesc întrebarea : de ce nu se întîmplă toate astea ? Aproape că ni se sugerează faptul că nu se dorește... Și acum, ce facem ?", se întreabă dezarmant autorul. A cunoaște cauzele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și în agricultură. Infrastructura este precară, în schimb țara e plină de mall-uri, rata de absorbție a fondurilor comunitare se ridică spre 15%, iar cu zona Shengen suntem mereu amînați. Economia și societatea sunt politizate excesiv, ne domină un politicianism hipertrofiat, nu avem nici o universitate în primele 500 (Top Shanghai), științific avem doar cîteva zone de excelență, cultural stăm ceva mai bine, dar asta mai ales unor merite individuale și ale societății civile. România este țara miturilor, a poveștilor. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de curaj și de energie, o ținută și un ideal social... Se simțea cineva” (ibidem, p.5). Era tratat cu respect, „ca un om puternic”, pentru că-și depășise condiția de veșnic ignorant și ușor de înșelat. Poate că de aceea „politicianismul fără scrupul” a făcut tot ce a putut pentru a frâna, încetini, bloca inițiativele cooperative din sate. Ca o reacție la această acțiune destructivă, Institutul Național al Cooperativei a alcătuit un statut al „Cooperativei de producție și desfacere agricolă” care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
te uiți uimit, șocat, revoltat, amuzat etc. la "ceea ce se spune", fiind convins că acele spuse comportă o distanță față de evidența reală. Totuși o Românie curioasă; o Românie care se amuză; o Românie canonizată și stupefiată de propria insignifianță în raport cu politicianismul! Eristica este o pierdere de timp, pentru că, oricât te-ai strădui să demontezi afirmațiile impertinente, calomnioase, rău intenționate ale atacatorului, acesta va continua cu alte acuzații, alte calomnii și afirmații nefondate ca într-o cascadă de invective și spuse negative
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la care ei nu au aderat și de la care nu s-au revendicat niciodată. Elementul lingvistic și o pseudo-argumentare, orchestrată imagistic și ruptă din contextul enunțiativ al "dușmanilor ideologici", sunt "arsenalul" slab și denigrator al noilor staliniști. Acest soi de politicianism intelectual de dreapta nu are nicio valoare epistemică sau de critică argumentată. Modelul social-politic al României postdecembriste este unul al pseudo-democrației de tip americano-republican, dar fără nicio consistență de fond. Acest hibrid de "democrație (republicană) americană" a prins foarte puternic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tot prin acei "mari" filosofi și oameni de litere, instituirea unui subtil și pervers aparat de propagandă pentru diverse "cauze" de grup, interesate material. România se autodistruge prin vocile "elitelor". România de azi e rezultatul concret a 20 ani de politicianism intelectual și, totodată, e imaginea autentică a unor intelectuali-politicianiști. "Liberalismul" românesc (1990-prezent) e doar o suprafață înșelătoare de la ideea de libertate și de liberă exprimare. Avem de a face cu un parvenistism intelectual, economic și politic. Cel puțin am avut
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
realist al vieții lui Eminescu rămâne încă un vis al eminescologilor. Fapt e că, așa cum opera poetului a fost o replică la anturajul socio-uman și politic, așa și temperamentul său a avut înclinația de a vedea răul ascuns în culisele politicianismului clientelar și trufaș al vremii. Receptarea acestor stări era emotională, pe un fundal pesimist datorat în primul rând realității. Astfel se explică lipsa sa de sociabilitate, depresiunea reactivă la primejdiile și structurile clevetitoare, la cabala de tip conspirativ. Eminescu n-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
public (...)", este mesajul de fond al eseului foșnind de alerte, șfichiuitoare aluzii și somptuoase ironii pe un foarte serios fondal de citate și Note, însuflețite de aceeași plăcere a textului. Suprasensul eseului este nesuferința autorului față de trecutul, prezentul și viitorul politicianism, ca și intenția de a supralicita polemica antiliberală a ziaristului Caragiale, revoltat mai ales de "farsa națională a liberalismului în care crezuse cu o candoare pe care nu și-o putea ierta". Indignatio facit versus, ceea ce este adevărat și în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
al oportunismului venal. N. Barbu propune chiar termenul de cațavencism, reprezentând comportarea demagogică, lipsită de scrupul, în scopul profitului imediat ori al parvenirii. El subliniază totodată faptul că în această piesă Caragiale nu face o critică a liberalismului, ci a politicianismului burghezo moșieresc. 5.3. DOBROGEANU-GHEREA, CONSTANTIN: „Studii critice“ II, București, ESPLA, 1956, p. 66-90. Dobrogeanu-Gherea își începe studiul cu o lungă digresiune în care explică alcătuirea socială după căderea feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
s-a remarcat ca unul din fondatorii Institutului de Istorie Națională din Cluj, fiind codirector (1920-1938) și director (1943 1945)50. Toate titlurile derivă din vocația sa ca istoric. Sever Bocu îl caracteriza: ,,Alexandru Lapedatu nu este un produs al politicianismului, al partidismului. Domnia sa are vasta intuiție a problemelor noastre de stat”51. Afirmația are o adâncă semnificație, pentru că el s-a format ca istoric, înaintea pătrunderii sale în viața politică. Activitatea istorică a lui Alexandru Lapedatu, pe lângă funțiile îndeplinite pe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și s-a remarcat ca unul din fondatorii Institutului de Istorie Națională din Cluj, fiind codirector (1920-1938) și director (1943-1945)50. Toate titlurile derivă din vocația sa ca istoric. Sever Bocu îl caracteriza: ,,Alexandru Lapedatu nu este un produs al politicianismului, al partidismului. Domnia sa are vasta intuiție a problemelor noastre de stat”51. Afirmația are o adâncă semnificație, pentru că el s-a format ca istoric, înaintea pătrunderii sale în viața politică. Activitatea istorică a lui Alexandru Lapedatu, pe lângă funțiile îndeplinite pe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
familiei sînt prizoniere în pivnița casei. Parterul e ocupat de partenerii înarmați ai lui Gudrun, angajați în schimburi de focuri cu trupele speciale (ce au înconjurat edificiul). Urmează o veritabilă "comedie a erorilor" modernă, în care anarhismul, terorismul, globalismul și politicianismul sînt ridiculizate în manieră extremă. Happy-ending-ul (reunirea familiei Wilt și scoaterea tuturor membrilor ei de sub orice acuzație inspectorul Flint îl consideră, în continuare, pe Wilt vinovat necondiționat pentru toate crimele din lume!) vine să sugereze, precum în volumul anterior, faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
model geniului eminescian ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât etice, patriotice, cât și estetice. În același timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului incomprehensibil, poete maudit, critic impenitent al moravurilor unei societăți corupte și a politicianismului cosmopolit, din perspectiva reactivării unor solidarități ancestrale, tradiționale etc. Etapele spre universalizarea figurii eminescine au fost parcurse destul de repede, elocvent în acest sens fiind un desen al lui Marcel Olinescu, făcând parte dintr-un ciclu intitulat Luceafărul, compus din 12
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe cele demo-liberale occidentale. Consecințele acestor tranziții succesive, rapide și contradictorii nu s-au lăsat așteptate. Am în vedere deficitul de cultură politică și responsabilitate civică în rândurile populației, penuria de oameni politici competenți și onești și, în consecință, generalizarea politicianismului populist și clientelar de factură partidocratică, precum și inflația "noilor politicieni". Despre ceea ce s-ar putea denumi "tranziția de după tranziție" putem vorbi, însă, nu numai la scara istoriei, ci și privind actuala "dublă" tranziție postcomunistă, cea "îndreptată spre exterior, cu obiectivul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
că, din perspectivă ecosistemică, sistemul partidelor politice există într-un anumit mediu social-politic, economic, cultural, partidocrația presupunând subordonarea întregului social și a celorlalte părți (statul, societatea civilă, indivizii etc.) partidelor politice. De aici, "deficitul democratic", funcționarea aleatorie a partidelor și politicianismul endemic. Dar, în România postcomunistă ne confruntăm nu numai cu un deficit democratic, ci și cu unul ideologic. Personal, văd deficitul ideologic în dublu sens. Unul, curent invocat, se referă la faptul că partidele și unii oameni politici români nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a întregului, ca și ideologicul "bine temperat", pot fi utilizate în testarea rezonabilității partidelor, ideologiilor, oamenilor politici prin abordarea unor clivaje intra-politice importante ce pun în lumină raporturile actorilor politici cu realitatea, raționalitatea, moralitatea. În opinia mea, politica și politicianismul; puterea ca scop și puterea ca mijloc, politica puterii și politicile publice sunt clivajele ce pot face diferența dintre normalitatea și anormalitatea politică. Din perspectiva paradigmei părților și a întregului și a ideologicului "bine temperat", căderea politicului în politicianism presupune
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și politicianismul; puterea ca scop și puterea ca mijloc, politica puterii și politicile publice sunt clivajele ce pot face diferența dintre normalitatea și anormalitatea politică. Din perspectiva paradigmei părților și a întregului și a ideologicului "bine temperat", căderea politicului în politicianism presupune dezechilibrarea raporturilor dintre parțialitățile sociale, dintre acestea și întreg, ca și pervertirea naturii moral-civice a politicului, alterarea esenței sale rațional-practice, denaturarea modalității constituțional-legitimizante, abandonarea finalității social-reglatoare. Dacă politicul este raționalitatea practică la nivel societal (social-global) exercitată pe baza deținerii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și întreg, ca și pervertirea naturii moral-civice a politicului, alterarea esenței sale rațional-practice, denaturarea modalității constituțional-legitimizante, abandonarea finalității social-reglatoare. Dacă politicul este raționalitatea practică la nivel societal (social-global) exercitată pe baza deținerii legitime a puterii etatice (re)alocatoare a resurselor, politicianismul înseamnă îngustarea până la eliminare a bazei de legitimare a acțiunii politice, degradarea calității raționale și morale a acesteia. Contradicția dintre politică și politicianism este contradicția dintre natura civico-morală a cetățeanului și imoralitatea egoismului primar, raționalitatea pragmatică a omului politic și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
practică la nivel societal (social-global) exercitată pe baza deținerii legitime a puterii etatice (re)alocatoare a resurselor, politicianismul înseamnă îngustarea până la eliminare a bazei de legitimare a acțiunii politice, degradarea calității raționale și morale a acesteia. Contradicția dintre politică și politicianism este contradicția dintre natura civico-morală a cetățeanului și imoralitatea egoismului primar, raționalitatea pragmatică a omului politic și incompetența imposturii politicianiste, modalitatea constituțional-legitimizantă a statului de drept și voluntarismul discreționar al dictaturii, finalitatea social-reglatoare a regimurilor democratice și blocajul societăților scurtcircuitate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fac din acesta un adevărat criteriu de evaluare a normalității și rezonabilității politice. Istoria politică a umanității poate fi privită ca un permanent raport între normele, valorile și instituțiile politicului, pe de o parte, impostura, amatorismul și voluntarismul discreționar al politicianismului, pe de altă parte. Mari construcții ale gândirii și acțiunii politice polis-ul grecesc, republica romană, teologia politică creștină, dreptul natural și contractualismul modern, paradigma demo-liberală, ideea justiției și solidarității sociale, dreptul și securitatea internațională au edificat cultura și civilitatea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
demo-liberală, ideea justiției și solidarității sociale, dreptul și securitatea internațională au edificat cultura și civilitatea politică în spațiu și în timp. Fiecare dintre aceste forme și performanțe ale politicului a suportat sau continuă să suporte, însă, agresiunea formelor degradate ale politicianismului: elucubrațiile despoților și capriciile tiranilor, virusul totalitarismelor masificante, expansionismul imperialismelor și al superputerilor, fundamentalismul pseudo-religios al ideologiilor extremiste, diversiunea naționalismelor șovine, frenezia iraționalismelor rasiste, etc. Istoria politică a umanității este dublată, din păcate, de o istorie a politicianismului (Carpinschi 1995
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]