401 matches
-
inspecție video în timp real a materialelor textile, care asigură o rată superioară de depistare a defectelor, în prezența factorilor perturbatori din mediul industrial Incepând din anul 1989 și până în prezent, sectorul textile-pielărie cunoaște modificări majore determinate de noile condiții politico-economice și sociale. Creșterea spectaculoasă a domeniului de confecții-îmbrăcăminte se explică prin aplicarea sistemului lohn, firmele din UE preferând realizarea producției în România datorită costurilor salariale relativ scăzute combinată cu nivelul înalt al competențelor profesionale. Aderarea României la UE comportă însă
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
la post un consul general de carieră, C. S. Caradja, care cunoștea limba suedeză și era cunoscut în capitala suedeză. După circa un an de activitate, acesta constata cuvinte politice favorabile apropierii de România și mai multă încredere în situația politico-economice a țării noastre 19. În consecință, la 4 mai 1929 a luat ființă Societatea Suedezo-Română, care își propunea să dezvolte relațiile dintre cele două țări în domeniile culturii și științei. În Suedia, au funcționat în acea perioadă (1912-1929) patru consulate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
perioadă grea, complexă și contradictorie pe care a cunoscut-o și Spania după moartea lui Franco. Când l-am însoțit pe ministrul de externe Adrian Năstase la Maiestatea Sa, în 1992, suveranul spaniol a făcut o excelentă caracterizare a situației politico-economice a Spaniei post-franchiste, cu multe similitudini și provocări regăsite în peisajul politic din România acelor luni și ani. El a apreciat, totodată, sinteza făcută de ministrul român asupra evoluțiilor, dar și a greutăților pe care Guvernul de la București le întâmpina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
raporturile dintre diferitele tipuri de pregătire: În anii 1970 și 1980, primul loc revenea Învățământului economic și jurnalismului, cursurile de perfecționare post universitară și cele de doctorat mobilizând mai bine de jumătate din efective. Facultate Număr de studenti % 1 Științe Politico-Economice - cursuri de zi 215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism - cursuri de zi 262 13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și 1980, primul loc revenea Învățământului economic și jurnalismului, cursurile de perfecționare post universitară și cele de doctorat mobilizând mai bine de jumătate din efective. Facultate Număr de studenti % 1 Științe Politico-Economice - cursuri de zi 215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism - cursuri de zi 262 13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2,5% 6 Cursuri postuniversitare, conducere economie și administrație - fără
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
institute: Institutul A era destinat formării cadrelor de partid, ale UTC și ale organizațiilor de masă, fiind Împărțit În două secțiuni: una ideologică și economică (secții de studii ale problemelor privind conducerea activității politice și organizaționale și studii ale activității politico-economice), cealaltă fiind Facultatea de Jurnalism. Institutul B era rezervat formării cadrelor de conducere din economie și din administrația de stat, continuând activitatea Centrului pentru Perfecționarea Cadrelor (CEPECA). Era divizat, la rândul său, În mai multe secții de specializare În management
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1897-1899, urmată de Boheme (1906) și Suave flori... (1912). Atras de gazetărie, colaborează la „Revista poporului”, „Povestea vieții”, în 1905 este director al publicației ploieștene „Munții noștri”, în 1909 ziarist la „Adevărul”, iar între 1914 și 1916 director la săptămânalul politico-economic „Contemporanul”. Cu simpatii de stânga, publică versuri și articole în revista „Avântul”, fondată de socialistul I. Apostolescu, în „Pagini literare”, „Familia”, „Ovidiu” (Constanța), „Ploieștii”, „Biruința” (Ploiești), „Ordinea”, „Vocea Buzăului”, „Revista ilustrată”, „Românul”, „Dimineața”, „Vocea poporului” (Ploiești), „Viitorul țărei”, „Acțiunea română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
își recunosc reciproc suveranitatea, iar interesul național al unui stat nu exclude luarea în considerare a intereselor altui stat. Dovada este dată astăzi de diminuarea constantă a numărului de recurgeri la forță, interdependența mare între state, omogenizarea crescută a regimurilor politico-economice. Pe acest fond, statele se identifică unele cu altele și își definesc interesele lor naționale în termeni altruiști, prin promovarea unei politici externe raționale, corelată cu interesele naționale ale altor state amice. Mai mult, conceptul de identitate relaționează interesele naționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ș...ț, ceea ce nu Înseamnă totuși o limitare a inițiativelor locale”. Autorii estimau că, datorită acestor activități, diferitele structuri ale Partidului vor dobândi autonomie financiară după doi sau trei ani. Se prevedea ca anumite dispoziții juridice să Însoțească această recompunere politico-economică: grupul parlamentar al PMUP, Încă dominant În Dietă, trebuia să accelereze, Înainte de sfârșitul anului 1989, votul unei legi a finanțării partidelor politice. Acest proiect prevedea, mai ales, reducerea impozitelor pentru partidele politice angajate În activități economice. Statutul PMUP ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
acesta: Capitalismul deschis, modern, care nu pierde din vedere soarta oamenilor, acesta este idealul și țelul meu.( Cazul 6, Polonia) Fără Îndoială Însă că schimbarea de regim i-a pus În dificultate, pentru că mulți dintre ei și-au pierdut puterea politico-economică pe care o dețineau În Întreprinderile și aparatul de partid local sau regional. Mai mult, ei au fost marginalizați de către societate datorită apartenenței lor la nomenklatură, degradare morală pe care cu greu au acceptat-o, deoarece ei se percepeau Înainte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
să ne asumăm responsabilitatea pentru asta, cel puțin pentru a ne raporta la copiii noștri ș...ț. Rămân socialist. Îmi asum Întreaga moștenire. (Cazul 2, Ungaria) 4. Concluzii: milotogizări și automitologizări Există, fără Îndoială, un grup provenit din fosta nomenklatură politico-economică, astăzi reconvertit În sectorul privat, ai cărui membri au urmat aceleași căi de reclasare socială, ca să nu spunem de mobilitate ascendentă, care Împărtășesc aceleași valori, aceleași reprezentări ale lumii și adoptă comportamente comparabile. După victoriile electorale ale moștenitorilor socio-democrați ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
confundat cu regimul de la București, fiind o emblemă a existenței sale, În același timp produs al sistemului, dar și mijloc și instrument de retenție și validare a acestuia. Fiecare modificare În dinamica funcționării instituției este justificată și de schimbări În cadrul politico-economic intern și extern (atât din interiorul spațiului de influență sovietică, cât și din cel occidental). Inițial, instituția a purtat numele de Universitatea Muncitorească a Partidului Comunist din România și avea doar cursuri serale, din cauza numărului redus de membri. În 1946
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
parlament (Clerides Cipru, Boghat India ș.a.) și miniștri de externe (Gromâko U.R.S.S., W. Brandt R.F.G., Van der Brook Olanda, Rolando Cipru, Puya Ungaria ș.a.). 2. Informarea Centralei M.A.E. și prin aceasta, a conducerii statului român asupra situației politico-economice și sociale din statele acreditare și a poziției acestora față de România, precum și despre problemele de interes pentru ea, a constituit preocuparea esențială a diplomatului român. Activitatea s-a putut realiza, în mod prompt și calificat, prin cercul de relații și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Estonia, Macedonia, Cehia, Slovacia etc., documente în care reușește să includă condamnarea, atât a Pactului Ribbentrop-Molotov, cât mai ales a consecințelor acestuia. În anul 1999, ca urmare a intervenției ambasadorului unei puteri străine cu care se negociau două importante acorduri politico-economice, a fost exclus din delegația română intervenție care a avut loc la nivelul ministrului afacerilor externe și președintelui țării. Prin compensație, în același an, i s-a acordat gradul de Ambasador în Centrala M.A.E., fiind propus a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aderarea țării noastre la această organizație, ceea ce era o opțiune separată de a altor țări Est-europene. Primul post de diplomație permanentă în exterior îl deține în calitate de Consilier la ambasada română din Cehoslovacia, prim-colaborator al ambasadorului (1964-1967). Observator al evoluțiilor politico-economice din această țară, a informat M.A.E. din București asupra specificului din acea perioada când se pregătea "Primăvara de la Praga". După încheierea misiunii de la Praga, a revenit în M.A.E., a fost numit director al Direcției Organizațiilor Economice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a relațiilor româno-spaniole după 1990, concretizată în schimbul de vizite la cel mai înalt nivel, participarea României la Expoziția Universală de la Sevilla, 1992 și la Olimpiada de la Barcelona, 1992, precum și în numeroasele acțiuni care au avut loc în domeniile social culturale, politico-economice etc. Ca director al Casei Americi Latine, a reușit transformarea acestei instituții într-un for de dezbateri privind promovarea schimburilor României cu statele latino-americane, a imaginii acestora în țara noastră prin organizarea de activitați cultural-științifice și în general, prin realizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a cărei primă sesiune a avut loc la Nicosia. Consilier, Întreprinderea de Comerț Exterior Arpimex (1980 1984). Economist principal Fabrica Conect, București (1984 1990). Consilier în Ministerul Comerțului Exterior, Direcția Europa de Vest (1990 1991). A acționat pentru dezvoltarea în noile condiții politico-economice din România a schimburilor comerciale cu Grecia și Cipru, organizând și participând la vizite ale unor delegații guvernamentale românești a căror menire era să prezinte noile oportunități oferite de România. Consilier economic, Ambasada României de la Nicosia Cipru (1991 1995). A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
le este azi prielnică, sufletul lor le-a rămas Încă dușman” <endnote id="(741, p. 123)"/>. De altfel, În cartea sa din 1927, Neoliberalismul, Zeletin pare să fie primul comentator care a Încercat să privească În profunzime acest complex fenomen politico-economic și socio-cultural : „Întreaga noastră cultură din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este expresia unei mentalități agrare reacționare și e Îndreptată Împotriva capitalismului. Dar cum aceste elemente rurale, care au dăruit României o cultură, erau ostile evreilor, se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antagonist și nu duc la lichidarea unei clase sociale în favoarea alteia; ─ actualele conflicte nu sunt violente și nu constituie "scânteia" care să declanșeze o revoluție socială; ─ conflictele sociale actuale nu au caracterul unor confruntări cu caracter general, la nivel național, politico-economic. Conflictele sociale ce au loc azi în țările dezvoltate din punct de vedere economic sunt, în majoritatea cazurilor, îndreptate împotriva modului în care se desfășoară politica guvernamentală, împotriva aplicării birocratice a legislației muncii. Situația economică a fiecărui om este direct
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
pentru activitățile lor productive. De-a lungul istoriei sale moderne, statul nipon s-a folosit abil de dublul standard patriarhal androcentric privind traficul și prostituția pentru a-și întări puterea internă și externă ca stat modern. În primul rând, structura politico-economică a Japoniei, aflată în proces de modernizare în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, și-a maximizat capacitatea de a produce bunuri indispensabile industrializării sale prin dezvoltarea unei forțe de muncă masculine bine integrate și docile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
și cercetările geopolitice cu referire la spațiul arab, se desfășoară în marile universități și institute din S.U.A., conturându-se câteva centre de excelență în acest domeniu: a. Universitatea Georgetown - Centrul de Studii Arabe Contemporane, realizează studii de impact a fenomenelor politico-economice și confesionale asupra echilibrului regional din statele arabe. Michael Hudson a efectuat studii referitoare la premisele potențialei integrări a spațiului arab, prezentate în tratatul “Middle East Dilemma: the Politics and Economics of Arab Integration” (1998). John L. Esposito, specialist în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de Sud a avut ca arie de acțiune Peninsula Balcanică, sudul Europei și Africa, iar aparatul de lucru a deținut următoarele compartimente: - Biroul 1 - Bulgaria; - Biroul 2 - Iugoslavia, Italia, Albania; - Biroul 3 - Turcia, Grecia, Spania și nordul Africii; - Biroul 4 - politico-economic. Frontul de Vest avea drept obiectiv Europa Centrală, împărțită în patru birouri: - Biroul 1 - Ungaria; - Biroul 2 - Germania; - Biroul 3 - Cehoslovacia, Franța, Anglia și Belgia; - Biroul 4 - politico-economic. Frontul de Est, cel mai important, atât din punct de vedere al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Italia, Albania; - Biroul 3 - Turcia, Grecia, Spania și nordul Africii; - Biroul 4 - politico-economic. Frontul de Vest avea drept obiectiv Europa Centrală, împărțită în patru birouri: - Biroul 1 - Ungaria; - Biroul 2 - Germania; - Biroul 3 - Cehoslovacia, Franța, Anglia și Belgia; - Biroul 4 - politico-economic. Frontul de Est, cel mai important, atât din punct de vedere al securității naționale cât și din punct de vedere al întinderii teritoriului aflat în zona de responsabilitate a cuprins: - Biroul 1 - U.R.S.S.; - Biroul 2 - Polonia și țările baltice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
punct de vedere al securității naționale cât și din punct de vedere al întinderii teritoriului aflat în zona de responsabilitate a cuprins: - Biroul 1 - U.R.S.S.; - Biroul 2 - Polonia și țările baltice; - Biroul 3 - China, Japonia și Manciuria; - Biroul 4 - politico-economic. În scopul verificării datelor obținute prin agentura Fronturilor, conducerea Serviciului a antamat diferiți agenți, în general persoane cu funcții oficiale în străinătate, care au fost instruite și au primit sarcini informative. Unii dintre cei utilizați au devenit oameni politici importanți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și specula ilicită - a fost încununat de un relativ succes, prin trimiterea în judecată a 502 infractori. A.1.a. Cea mai importantă componentă a D.G.P., Direcția Poliției de Siguranță, a avut cele mai multe și mai grele sarcini în noul context politico-economic inițiat la 23 august 1944, prin acțiuni de identificare și anihilare a organizațiilor subversive. Prin identificarea unor persoane care ar fi putut „dăuna ordinii și siguranței statului democratic” au fost internate, în perioada 6 martie- 1 iunie 1945, 1962 de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]