468 matches
-
o populație copleșită de șomeri, ieșiți pe străzi în plină iarnă 2012, alături de pensionari, profesori, medici, amărâți ai străzii, tot mai mulți cerșetori, bolnavi, criminali și pușcăriași eliberați anticipat, emigranți respinși etc. Concedem să nu vorbim de o altă dependență politico-ideologică, dar nu se poate să ignorăm căderea atât de neverosimilă a românilor în dependența față de sărăcia fizică și psihomorală de astăzi. Mențiunile epistemologilor sociali cum că, între ipotezele și teoriile empirice și realitate sunt întotdeauna diferențe sunt insuficiente. Eforturile intelectuale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a unor statute sociale influente pentru anumite perioade din viețile unor persoane ambițioase, corelate de multe ori și cu instabilitatea guvernamentală, cu frecventele surprize ale jocurilor puterii cu opoziția, ale disfuncțiilor parlamentare și altor instituții ale statului de drept. Diversitatea politico-ideologică europeană de la sfârșitul secolului al XX-lea a fost posibilă după refacerea legăturilor economico-sociale vestice care au urmat după derularea cu succes a Planului Marshall american între anii 1947-1952. După cum se cunoaște, folosirea creditelor americane de către anumite țări europene distruse
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
logistică, a reușit să facă din noul imperiu sovietic o putere recunoscută în lume. Victoriile de la Stalingrad, Kursk, Odessa din anii '40 ai secolului trecut, printr-o ofensivă continuă, s-au exportat odată cu tehnica militară modernizată rapid și cu sistemele politico-ideologice sovietice foarte eficiente. În scurt timp s-au subordonat economiile tuturor țărilor din Centrul și Sud-Estul continentului ambițiilor hegemonice ale URSS-ului. Supralicitat, obiectivul a eșuat în "întrecerea pașnică" cu țările lumii occidentale. În vara anului 1991, URSS s-a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă / 213 SERGIU GHERGHINA Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă / 235 SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU, FERNANDO CASAL BERTOA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice / 257 SORIN BOCANCEA Participarea partidelor "etnice" la alegerile locale / 295 ANDREEA ZAMFIRA Partide regionale și democrație locală în România / 325 DRAGOȘ DRAGOMAN Lista de tabele Voturi obținute de partidele românești în perioada post-comunistă (procente) / 30 Dinamica numărului de partide în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scară largă a practicilor de patronaj pentru recompensarea sponsorilor și activiștilor de partid, precum și determinarea agențiilor de stat să contribuie indirect la finanțarea campaniilor sub pretextul unor workshop-uri inocente. SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice După căderea comunismului, în spațiul public românesc a apărut o temă nouă: integrarea în structurile euro-atlantice. Nu a existat o unică poziționare a partidelor politice față de ideea europeană sau de obiectivul integrării europene. Pentru a înțelege aceste raportări, consider că
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o abordare teoretico-politică de factură comprehensivă, eco-sistemică și terapeutică este complementară demersurilor empirico-analitice, specifice politologiei și stasiologiei. Părțile, întregul și partidocrația Dinamica partidelor a cunoscut în modernitatea occidentală contradicții, conflicte, scindări, reveniri și alianțe, exprimând anumite tendințe explicabile pe axa politico-ideologică dreapta-stânga (Bobbio, 1999). Pe fondul revoluțiilor burgheze și al celei industriale, în contexte naționale și internaționale, o serie de clivaje (biserică-stat, centru-periferie, rural-urban, capitaliști-muncitori) au contribuit la generarea, regularizarea și tipologizarea partidelor politice occidentale și a ideologiilor corespunzătoare: (Lipset și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Prin asumarea acestor instrumente conceptuale întemeiate pe educația civică și cultura politică, s-ar putea coagula, într-o perioadă determinată de timp, corpus-ul social al cetățenilor, esențial pentru practica democrației descentralizat-comunitare. Folosind aceste "instrumente de lucru", îmi propun estimarea politico-ideologică a unui posibil spațiu politic românesc. Mai întâi, însă, o succintă evaluare a unui generic eșichier politic. Din punctul meu de vedere, orice soluție politico-ideologică între centru-stânga social-democrat și centru-dreapta liberal-democrat este rezonabilă, atunci când este realistă, rațională și morală. Acest
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al cetățenilor, esențial pentru practica democrației descentralizat-comunitare. Folosind aceste "instrumente de lucru", îmi propun estimarea politico-ideologică a unui posibil spațiu politic românesc. Mai întâi, însă, o succintă evaluare a unui generic eșichier politic. Din punctul meu de vedere, orice soluție politico-ideologică între centru-stânga social-democrat și centru-dreapta liberal-democrat este rezonabilă, atunci când este realistă, rațională și morală. Acest spațiu politic al "geometriei variabile" este unul al normalității, complementarităților tematice, interferențelor ideologice și doctrinelor de sinteză. În acest spațiu politic al moderației și reformismului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parametrii necesari tranziției. În schimb, zonele radicală și extremistă și-au făcut simțită prezența sporadic și violent. Preponderent sub impactul factorului extern, zona reformist-moderată a fost mai activă în deceniul următor (Radu 2003). Cum am putea diferenția, efectiv, aceste zone politico-ideologice? În universul tensionat al politicii, paradigma părților și a întregului, ca și ideologicul "bine temperat", pot fi utilizate în testarea rezonabilității partidelor, ideologiilor, oamenilor politici prin abordarea unor clivaje intra-politice importante ce pun în lumină raporturile actorilor politici cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Dar caracterul etnocentric al FSN a devenit evident numai atunci când s-a confruntat cu competiția deschisă din partea unor grupări care îi negau dreptul de a guverna" (Gallagher 2004, 96). Să nu uităm că regimul comunist a venit pe un teren politico-ideologic propice și a făcut posibilă întreținerea unor proiecții pe care politicienii le întrețin printr-un efort sisific. Lucian Boia (2011, 388) arăta că regimul comunist "a preluat și exacerbat o mitologie de secol XIX pe care ne-a lăsat-o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
practicat un discurs ambiguu față de ideea europeană, fie unul deschis antieuropean. Politicienii din partidele istorice și din cele apărute prin desprinderea din acestea au practicat un discurs proeuropean, chiar dacă și acesta era, așa cum am văzut, în mare parte tributar culturii politico-ideologice moștenită din perioada interbelică. În al doilea rând, ideea de europenitate s-a lovit de rezistența naționalismului, fapt dovedit de două atitudini: intoleranța față de minorități (în special față de minoritatea maghiară, căreia i s-au pus în seamă o mare parte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care am propus-o presupune realizarea unei atari inventarieri dar nu se oprește aici. Optez pentru această modalitate de abordare cel puțin din următoarele motive: a) scopul unui demers ideologic în sensul prezentat la început este înțelegerea motivelor unor situări politico-ideologice și nu simpla acuzare; b) situarea unui partid față de ideea europeană la un moment dat poate fi determinată de elemente de natură politică, diplomatică sau organizațională pe care publicul (și cel larg și cel avizat) nu are cum să le
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
semnifica inițial termenul "geopolitică" (politica legată de răspândirea populațiilor, popoarelor sau națiunilor în anumite spații fizice/geografice), ci, mai ales, la semnificația extinsă a acestei noțiuni, care sugerează interacțiunea dintre diverși factori sociali, cum ar fi interesele economice și/sau politico-ideologice, aparteneța religioasă, rata sărăciei, a infracționalității și cea demografică în diverse zone sau regiuni ale societății globale și, în special, în spațiul de sorginte axiologică occidentală. Problemele ridicate de "liniile de falie", aflate la intersecția dintre diversele spații de putere
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
către pace, unitate și coeziune socială, o societate stabilă atât structural cât și funcțional, izvorâte din aplanarea sau chiar absența oricăror tipuri conflictuale de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul, ecologismul. În consecință, este improbabil ca această problematică vastă să devină desuetă prea curând. Pe de o parte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vrăjirea ca expresie a discursului magic sau ocultarea ca formă a discursului ocult, mistificarea sau dogmatizarea ca modalitate de a ascunde realități ale discursului mistico-religios, falsificarea ca temei al discursului filosofic, dezinformarea sau ideologizarea ca mijloc de pervertire a demersului politico-ideologic, ero(n)area specifică demersului științific, imaginarea/inventarea ca acțiune specifică demersului creator etc. 3.4.2. Temporalitatea semnului deforma(n)t Toate formele de discurs mai sus enumerate se manifestă într-un context temporal specific. Cadrele temporale cărora minciuna
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
moderne, aspirînd aparent la o minimalizare a falsului, a ambiguității, a minciunii etc., dar favorizîndu-le chiar prin această strădanie apariția (vezi încercarea curentului neopozitivist de a "forța" realitatea să intre în tiparele sale conceptuale); de tip conotativ-denotativ (discursul interpretativ artistic, politico-ideologic), care le mediază pe cele două de mai sus, avînd forme "mincinoase" dispersate de-a lungul întregii istorii umane (în această categorie se încadrează și propriul nostru demers, de factură intuitiv-rațională, simbolico-științifică, hermeneutico-semiotică, demers care pornește de la cercetarea unor texte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
parte de procesul socializării individului, în care acesta învață inclusiv să mintă "acceptabil", respectiv să utilizeze minciuna cu tot mai multă precizie și eficiență; • preponderent colectivă, care vizează componentele spațial-geografice (distanța transmisiei), temporale (intervalul de timp între emisie și recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aceleași "motive lirice fundamentale", uzând de mijloacele unei cercetări critice de dată mai recentă, gazetăria poetului este receptată tot din perspectiva conținutului ideatic și a valorii strict stilistice a limbajului. Același critic și istoric literar privește astăzi, eliberat de constrângerea politico-ideologică, cu o mai laxă deschidere spre creația argheziană, simțind astfel nevoia înnoirii discursului critic: "Eu cred că și poezia lui Arghezi, și opera lui în ansamblu, și biografia trebuie interogate altfel, pentru a ne interesa astăzi. Daca vom pune mereu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
publicistic, apare ca editorialist critic, subiectiv evident, și consangvin în critica politicianismului veros, cu Eminescu sau Caragiale, cel din celebrul pamflet-rechizitoriu 1907. Din primăvară până în toamnă. Vom eluda intenționat problema afinităților sale politice din această perioadă, mai exact a filogermanismului politico-ideologic, constituit, ulterior, în cap de acuzare, nu pentru că am considerat-o o temă cu asperități, ci pentru simplul motiv că ar trebui să facă obiectul unei cercetări de altă natură. Nu vom lua în calcul, din același motiv, nici slalomul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
În teoretizarea lui Marc Angenot, retorica manifestului este o "retorică a continuității explicite", adică "ea întărește în enunț ceea ce, altundeva, ar putea fi presupus ori lăsat într-o stare latentă; ea articulează entimema în defavoarea toposului"163. În ipostaza unui discurs politico-ideologic, manifestul mizează, mai mult decât oriunde, pe o finalitate pragmatică, urmărind, la modul cel mai concret, influențarea atitudinii destinatarului. Trebuie semnalat faptul că, în această variantă, manifestul aparține, în marea majoritate a cazurilor, unui autor colectiv, care urmărește să-și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în detectarea mecanismelor de propagandă, îndoctrinare și control. Regimul comunist a instituit un control total asupra presei românești încă din 1947, odată cu "câștigarea" alegerilor, mult-trâmbițata "libertate a presei" limitându-se la expunerea de "material" care să vină în sprijinul educației politico-ideologice, revoluționare, a tineretului și a întregului popor.812 Obiectivul fundamental al presei era de a "vinde", de a "explica în mod eficace și favorabil politica partidului, care nu este niciodată pusă în discuție sau criticată".813 A încerca întreprinderea unei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
robotizare".883 Strategiile majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, a acceptării și a perpetuării comunismului ca normalitate biologico-socială au fost, deci, disciplinarea (frica controlată și obediența individuală), uniformizarea (climatul cenzorial și pauper de "echitate" colectivă) și îndoctrinarea (formarea politico-ideologică a viitoarelor cadre).884 Începând chiar cu Abecedarele, primele manuale cu care intrau în contact copiii, atât prin texte cât și prin (deloc de neglijat) ilustrații, sunt expuse mituri oficiale, ca cel al învățătoarei materne, al părintelui ca educator politic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
seit den sechziger Jahren darauf ausgerichtet wurde, den Status quo în osmanischen Reich einer Veränderung vorzuziehen; nur im Notfall, d.h. anhaltende Expansion schien ein Mitziehen zwingend" (s. Ven.C.)110. Necesitatea de a sprijini Imperiul Otoman față de presiunile teritoriale și politico-ideologice, exercitate împotriva lui îndeosebi de Rusia, a devenit și mai stringenta, odată cu izbucnirea revoluției franceze 111. Începând cu acea dată, Imperiul Habsburgilor Austrieci a fost implicat atât de mult în războaiele împotriva Franței, încât această stare de lucruri a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pus capăt scurtei perioade de détente (relaxarea ideologică) cuprinsă între 1964 și 1971. Revenit din vizitele asiatice în China, Coreea de Nord, Mongolia și Vietnamul de Nord, Nicolae Ceaușescu își cristalizează programul politic în raportul intitulat Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Cele 17 propuneri vizau înăsprirea "combativității revoluționare și a spiritului militant, partinic al întregii activități politice, ideologice și de educație comunistă a maselor" (Ceaușescu, 1971, p. 9). În fapt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C. (1984). Istoriia Țării Rumânești. În M. Gregorian (Ed.). Cronicari munteni. Vol. I (pp. 1-213). București: Minerva. Ceaușescu, N. (1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]