1,096 matches
-
o tehnică pur individuală. Textele insistă asupra faptului că isihastul este un membru al Bisericii. Cu toate acestea, practica isihastă presupune o retragere a individului din societate. Se vizează dobândirea liniștii interioare și minimalizarea simțurilor corporale, conform modelului lui Evagrie Ponticul și a unei vechi tradiții ascetice grecești. Aceasta presupune "retragerea" individului în sine, îndreptarea atenției spre mintea necorporală. Sfântul Ioan Sinaitul descrie practica isihastă ca pe un exil pe înălțimi în vederea rugăciunii și supravegherii "viei" (aluzie la parabola evanghelică) pe
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
au luptat pentru a scăpa din Persia, primul oraș în care au poposit a fost Trebizonda (Xenophon, "Anabasis", 5.5.10). Orașul a fost inclus în regatul Pontului de către Mithridates VI "Eupator" și a devenit portul de bază pentru flota pontică. Când regatul a fost anexat la provincia romană Galatia, în anii 64-65, flota a trecut sub o nouă comandă, devenind Classis Pontica. Trebizonda a câștigat în importanță sub guvernarea romană în primul secol d.C., datorită căii de acces către Pasul
Trabzon () [Corola-website/Science/307756_a_309085]
-
a fost inclus în regatul Pontului de către Mithridates VI "Eupator" și a devenit portul de bază pentru flota pontică. Când regatul a fost anexat la provincia romană Galatia, în anii 64-65, flota a trecut sub o nouă comandă, devenind Classis Pontica. Trebizonda a câștigat în importanță sub guvernarea romană în primul secol d.C., datorită căii de acces către Pasul Zigana, de la frontiera armeană către valea fluviului Eufrat. S-au construit noi rute comerciale din Persia și Mesopotamia, în timpul domniei împăratului Vespasian
Trabzon () [Corola-website/Science/307756_a_309085]
-
faimos în întreaga Turcie datorită hamsiilor, care constituie principalul fel de mâncare în majoritatea restaurantelor din oraș. Din Trabzon se exportă în principal ceai și alune. Orașul are în continuare o importantă comunitate de musulmani vorbitori de limba greacă. Limba Pontică (de origine greacă, cunoscută ca Ποντιακά, Pontiaka) este însă vorbită azi doar de generațiile în vârstă. Trabzon mai este cunoscut și ca un centru ultranaționalist. În aprilie 2006, preotul catolic Andrea Santoro a fost ucis în biserica sa din Trabzon
Trabzon () [Corola-website/Science/307756_a_309085]
-
menționam: țestoasă, țestoasă cu coada, șopârla de câmp, gușterul vărgat dobrogean, soprara, gușterul, șerpi. Amfibienii sunt reprezentați de: broască de pământ bruna, broască râioasa verde, brotăcelul. Din punct de vedere floristic ei reprezintă limită nordică a speciilor mediteraneene, balcanice și pontice, limită sudică a speciilor central europene și caucaziene, si limită vestică a câtorva specii asiatice. Toate comunitățile de plante din zona sunt considerate rare la nivel european. Anumite asociații floristice formează comunități unice care se întâlnesc numai în această parte
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ca urmare a schimbului de populații intervenit între Imperiul Rus și Imperiul Otoman în momentul anexării Basarabiei de către primul, Găgăuzii au fost strămutați în Bugeac, în locul lor venind Tătari basarabeni, care s-au alăturat pescarilor, grădinarilor și oierilor locali, Greci pontici, Ruși scopți răscolnici (care, și ei, fugiseră din imperiul Rus), Români dobrogeni sau mocani și Bulgari, care aveau bordeie și colibe în zonă. După alipirea Dobrogei în 1878, Regatul României a păstrat denumirea turcă până în 1913, localitatea purtând denumirea oficială
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deasupra câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocile cele mai vârstnice
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
orientala (Caucazul) și lumea mediteraneană, numeroase popoare de origini diferite le-au locuit de-a lungul istoriei sale. Limbile caucaziene cartveliene, cum ar fi Laza, reprezintă, probabil, limbile locuitorilor celor mai vechi-cunoascuți din zonă. Unul dintre cele mai timpurii popoare pontice atestate au fost Leucosyri ("cei de la stăncile albe"). Alte nume atestate pentru cele mai vechi cunoscute triburi care locuiau zona, probabil caucaziene, sunt Moshianii, Maresianii, Makronii, Mosunoechii, Tibarenianii, Țanii (armeana: Ceanik, probabil Lăzii), si Haldianii (armeana: Hagtik). Există o mare
Pontus () [Corola-website/Science/303599_a_304928]
-
ajuns la înălțimea cea mai mare sub Mitridate al VI-lea sau Eupator Mitridate, de obicei numit cel Mare, care a fost în război cu românii o lungă perioadă de timp. Sub el, tărâmul "Pontului" a inclus nu numai "Capadocia pontica", ci, de asemenea, de la coasta de frontieră cu Bitinia pînă în Colchis, o parte din apele interioare ale regiuni Paflagonia, si Armenia Mică. În ciuda guvernări regiuni Armena Mică, regele Mitridate al VI-lea a fost un aliat al regelui armean
Pontus () [Corola-website/Science/303599_a_304928]
-
aflau supuse unei duble influențe. Astfel, misionarismul catolic promovat de autoritatea statală maghiară (soldat cu convertirea a două căpetenii cumane și înființarea unui Episcopii a Cumaniei cu reședința probabilă pe râul Milcov), s-a confruntat cu influența ortodoxă din spațiul pontic. Șocul marii invazii mongole din 1241 a produs reculul expansiunii maghiare, toleranța religioasă mongolă oferind o egalitate de șanse tuturor cultelor practicate. În contextul existent după 1241, existența în proximitate a episcopiei ortodoxe la Vicina (ridicată ulterior la rangul de
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
ploioase; -influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene; -influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase; -influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu temperaturi scăzute; -influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici. Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt geros iarna și uscat
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
ar fi dăunat cursivității lecturii. Doi ani mai tîrziu apărea la aceeași editură "Arta monedelor geto-dacice", Meridiane, 1987. Apoi în anul 2000 tot la editura Meridiane a fost publicat volumul "Arta romană în România", Meridiane, 2000. „Primul capitol intitulat Dacia Pontică prezintă începuturile latinității dobrogene până la cucerirea traianică a Daciei, cel de-al doilea înfățișează Provincia Dacia și Dobrogea romană până la retragerea aureliană. Cel de-al treilea și ultim capitol, Secolul gotic, are drept obiectiv expandarea latinofoniei pe întregul teritoriu al
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
formării limbii române, unica moștenitoare lingvistică a latinității orientale. v. p. 63.” „Teritoriile fostului Imperiu roman aflate astăzi în componența statului român au intrat la momente diferite sub puterea Romei și tot astfel au și ieșit de sub puterea ei. Dacia Pontică, Dobrogea, numită în Antichitate Scythia sau Scythia minor, i-a primit mai întâi pe romani prin cetățile ei grecești litorale Histria, Tomis și Callatis După războaiele dacice ale lui Traian și organizarea provinciei Dacia, regiunile de la est de Olt, ca
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
ajungând până la Dunăre. În 322, anul destrămării imperiului lui Alexandru, Dobrogea este inclusă în regatul macedonian, iar geto-dacii își reiau autonomia locală de care dispuneau pe vremea perșilor. Ulterior, cetățile grecești dobrogene au intrat în sfera de influență a regatului pontic condus de Mitridate VI Eupator. În 55 Dobrogea și cetățile grecești de pe malul mării au fost înglobate în statul dac al lui Burebista, până în anul 44. În secolele IV-III î.Hr. sunt menționați câțiva conducători daci: Zalmodegikos, Oroles, Rhemaxos, Zoltes; iar
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia veridissima"), cosașii , greierii grași ("Bradyporus montandoni") și călugărița ("Mantis religiosa"). Dintre Coleoptere amintim scarabeii ("Scarabarus affinis") care-și depun ouăle în sfere
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
avea intenția să invadeze Britania, ceea ce nu era pe placul opiniei publice. Însă Octavian a abandonat această idee. Dacă frontiera Rinului a fost opera lui Caesar, limesul de pe Dunăre a fost opera lui Octavian. Nordul Italiei, orașele comerciale ilire și pontice erau mereu periclitate de incursiunile de pradă făcute de triburi vecine. După moartea lui Octavian, au fost înlocuite pentru una din provinciile din Illyricum, care au reușit să aibă o administrație proprie, cinci mari districte administrative romane, Raetia, Noricum, Pannonia
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
muncii lor a înconjurat Casa Albă de câteva ori / Ei însă nu se lasă. Stau zburdalnici între două oceane și scriu. Vorba unora de la Neptun eu scriu, cine mă citește? / Răspunsul asigurat Publius Ovidius Naso / El, Ovidiu, care scria Fastele, Ponticele / Tristele, Hercidele, Metamorfozele / Poetul european le apare americanilor / Ca venind dintr-o viață anterioară. /.../ Lumea de azi e vitează și preferă poemul modern / Atunci când îl găsesc cu condiția să-l caute / Deoarece el poate fi grai, fără culoare, / Dar respirabil
Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
de informații în legătură cu greaca comună este limba greacă modernă cu toate dialectele ei și cu forma și idiomurile ei comune, care au conservat majoritatea detaliilor orale lingvistice ale limbii antice, pe care le-a pierdut tradiția scrisă. De exemplu, dialectele pontic și capadocian au conservat pronunția veche a lui etc), în timp ce dialectul tsakonic a păstrat α în loc de η ( etc) și celelalte caracteristici locale ale dialectului laconic. Idiomurile părților sudice ale regiunilor în care se vorbea greaca (Dodecanes, Cipru etc), păstrează pronunția
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
III-lea al Rusiei. Evdochia moare și ea în 1467, posibil la nașterea lui Petru, fiind înmormântată în Biserica Mirăuți din Suceava. La 14 septembrie 1472 Ștefan se căsătorește din nou, cu Maria, din familia domnitoare din micul regat grecesc pontic Mangop-Theodoro, din Crimeea. Isaac, fratele noii doamne, poartă titlul de „domn de Theodoro și al întregii Khazarii”, iar Mariei înseși i se atribuie o multiplă obârșie împărătească. Cuplul nu a avut copii. Căsătoria a fost una de conveniență și interes
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
franceză de Odile Serre și Alain Paruit, versiune engleză de Cornelia Golna, Editura L’Esprit des Péninsules, Paris, 1996; - Nicolae Țone, în Aura Christi, Nu mă atinge, Ed. a II-a, Editura Vinea, 1999; - Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Editura Pontica, 2000; - Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ‘80-’90. Dicționar bio-bibliografi, Editura Paralela 45, 2001; - Henri Zalis, O istorie condensată a literaturii române (1880-2000), Editura Bibliotheca, 2005; - Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, 2006; - Aurel Sasu, Dicționarul
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
districtul Feival, la sud-este de Ismir, turcii au masacrat 5.000 de creștini. Turcii au masacrat grecii și armenii din regiune, în cazul celor din urmă continuând politicile Genocidului armenilor din 1915 Au existat numeroase masacre ale grecilor din regiunea pontică care sunt numite în Grecia și Cipru „Genocidul Pontic”. 24 de sate grecești din regiunea pontică au fost incendiate pe 25 februarie 1922. Ziarul american "Atlanta Observer" scria că „Mirosul trupurilor arzând ale femeior și copiilor din Pontus ... vine ca
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
5.000 de creștini. Turcii au masacrat grecii și armenii din regiune, în cazul celor din urmă continuând politicile Genocidului armenilor din 1915 Au existat numeroase masacre ale grecilor din regiunea pontică care sunt numite în Grecia și Cipru „Genocidul Pontic”. 24 de sate grecești din regiunea pontică au fost incendiate pe 25 februarie 1922. Ziarul american "Atlanta Observer" scria că „Mirosul trupurilor arzând ale femeior și copiilor din Pontus ... vine ca o un semnal de alarmă a ceea ce îi așteaptă
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
grecii și armenii din regiune, în cazul celor din urmă continuând politicile Genocidului armenilor din 1915 Au existat numeroase masacre ale grecilor din regiunea pontică care sunt numite în Grecia și Cipru „Genocidul Pontic”. 24 de sate grecești din regiunea pontică au fost incendiate pe 25 februarie 1922. Ziarul american "Atlanta Observer" scria că „Mirosul trupurilor arzând ale femeior și copiilor din Pontus ... vine ca o un semnal de alarmă a ceea ce îi așteaptă pe creștinii din Asia Minor după retragerea
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
atenian asupra strambtorilor, prin care corăbiile cu grâu din Pont ajungeau în Egeea. Este remarcată creșterea producției schimbului maritim, de la ulei și vin la vase de lux, care inundă aria etrusco-italică spre vest, și în bună măsură și pe cea pontică, cu o producție ceramică de o excepțională calitate artistică. Începe un program de prestigiu în construcțiile din Atena, precum lucrări de aductie a apei-fântână cu nouă guri-enneakrounos sau construcția mariilor sanctuare-Hekatompedon-templul de 100 de picioare de pe Acropole, sanctuarul lui Zeus
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
devenit membru al Comisiei Internaționale de Arheologie de la Roma, a fost colaborator statornic al publicațiilor "Bulletin analythique d'histoire romaine" (Strasbourg) și "Fasti archaeologici" (Roma). În domeniul epigrafiei, interesul său s-a împletit cu preocuparea pentru istoria economică a cetăților pontice. A studiat intens amforele ștampilate, domeniu în care a adus contribuții importante (de pildă în aplicarea statisticii la acest domeniu), apreciate și peste hotare, și a contribuit la formarea altor specialiști. Domeniul în care a dat măsura deplină a capacităților
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]